To the moon

Epidemia de guru financiari: cum au înflorit „țeparii” cu care te îmbogățești rapid pe internet și cum să ne ferim de ei

Computer Hope Guy
Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. În ultimii ani, pe internetul românesc sunt din ce în ce mai prezenți diverși așa-ziși „experți” pe zona financiară, care îți promit că te învață să investești și oferă mirajul unei îmbogățiri rapide și garantate.
  2. Românii care cad în plasa lor o fac dintr-un cocktail de factori (condițiile socio-economice, inegalitatea uriașă din țară, analfabetismul funcțional, abandonul școlar, lipsa educației financiare reale), dar și pentru că „nu avem exercițiul dubiului”.
  3. Înainte să se gândească la investit, oamenii ar trebui să se asigure că veniturile lor depășesc cheltuielile în mod constant, că nu au datorii, că au un fond de urgență și că s-au documentat corespunzător în prealabil. Investițiile sunt un proces de învățare de lungă durată.
  4. Câteva dintre semnalele de alarmă asupra celor care promit că te vor ajuta să te îmbogățești peste noapte: garantarea profitului prin investiții, condiționarea de prezența pe grupuri de Discord sau Telegram, exploatarea sentimentului de FOMO (Fear of Missing Out), prin exprimări de genul „profită acum”.
  5. În lipsa unor măsuri eficiente ale statului, multe dintre aceste țepe financiare din online sunt combătute de alți creatori de conținut, cum ar fi Paraschiv sau Ciprian Lospa.

E aproape imposibil să fi stat pe internetul românesc în ultimii ani și să nu fi observat un trend din ce în ce mai pregnant: tot mai multă lumea vrea să fie „independentă financiar”. Ce înseamnă asta pentru fiecare variază, dar cert e că rețetele pentru a obține această libertate sunt din ce în ce mai căutate. Iar cei care se oferă să te îmbogățească rapid, doar urmându-le exemplele „secrete”, abundă.

Aparent, venitul pasiv nu mai e un mister pentru nimeni, investițiile sunt la îndemâna oricui și un nou sport național, iar dacă nu „pui banii să muncească pentru tine”, atunci ce faci cu viața ta? De la taximetriști la hair-stiliști, nu există să nu afli de vreo criptomonedă, vreo schemă de făcut 10x sau măcar de o amărâtă de acțiune la Hidroelectrica.

Rezultatul este că printre unele inițiative legitime de educație financiară, care chiar ajută oamenii să își gospodărească mai bine bugetul și pe unii chiar îi învață cum să investească, s-au strecurat și multe persoane care fac promisiuni nerealiste de îmbogățire rapidă și garantată.

E un miraj care îi face pe mulți să scoată din buzunar sute sau chiar mii de euro, în speranța că vor obține informațiile care le vor aduce (cred ei) mult râvnita „libertate financiară”.

Într-o țară cu un analfabetism funcțional la un nivel alarmant, cu o rată a abandonului școlar printre cele mai mari din Uniunea Europeană și cu un trecut dificil în ceea ce privește relația cu banii, mulți români s-au orientat spre acești „guru financiari”, pentru a face bani rapid și ușor.

În continuare, ne uităm la cum arată aceste scheme de „îmbogățire rapidă”, cine sunt unii din oamenii care le fac reclamă, cine sunt cei care le combat tot pe internet, cum arată o educație financiară pe bune și cum facem diferența între ele.

Cum ne ferim de „țepele” financiare de pe internet

Georgian Paraschiv lucrează în domeniul financiar în Marea Britanie, de opt ani, dar a devenit cunoscut pe rețelele sociale, după ce a făcut mai multe videoclipuri în care a vorbit cu persoane păgubite de astfel de scheme și a devoalat mai mulți astfel de țepari. El spune că există semne la care lumea poate să fie atentă, ca să nu cadă în capcană.

„Primul mare semn e exploatarea senzației de FOMO (Fear of Missing Out). Se marșează pe ideea asta că o să ratezi o ocazie importantă. De obicei, vezi anunțuri de tipul „avem locuri limitate”, „prinde reducerea asta acum” etc. Alt „red flag” e legat de reduceri. Ce logică ar avea ca cineva care are soluția îmbogățirii să ți-o vândă la preț redus?”, spune el, pentru Panorama.

O altă problemă e modelul în sine, prin care se presupune că mai mulți oameni vor beneficia de aceeași metodă de îmbogățire: „Chiar vorbeam zilele trecute cu cineva care e trader. Și îmi spunea că, cu cât începe mai multă lume să folosească o strategie anume, dintr-un motiv sau altul piața se adaptează și strategia respectivă nu mai este la fel de profitabilă. Deci, dacă ai o strategie bună, nu ai niciun interes să o dai mai departe”, a adăugat Paraschiv.

E important ca lumea să fie atentă la oamenii de la care iau sfaturi financiare. Este vorba de o persoană care lucrează la o instituție acreditată de Autoritatea de Supraveghere Financiară sau relevantă în domeniu? Are experiență în domeniul financiar? Toate aceste elemente oferă credibilitate și autoritate. Dacă ele nu sunt prezente, atunci ar trebui ridicat un semn de întrebare.

„Bineînțeles, faptul că te invită cineva pe un grup de Discord sau Telegram și zice că îți oferă acolo informații e alt red flag. Nu există o afacere serioasă care să facă așa ceva”, adaugă Paraschiv.

În fine, un alt lucru pe care trebuie să îl înțeleagă lumea este că nu există garanții în investiții. Orice investiție e un risc și nimeni nu îți poate garanta profitul. Deci, oricine susține așa ceva cel mai probabil minte.

Ciprian Lospa este un alt creator de conținut care vorbește despre țepele financiare din online, în seria sa „Hoți Cibernetici”, are și el câteva sfaturi practice:

„Indiferent de site, verifică-i vechimea și restul detaliilor. Introdu-i adresa pe whois.domaintools.com. Verifică și pozele de pe site. Poze cu presupusa echipă din spate, cu așa zisele produse și clienții. Vezi să nu fie luate de pe net. Le poți încărca pe tineye.com, pentru reverse search. De multe ori am găsit locul de unde au fost furate prin Tineye, deși pe images.google.com apăreau 0 rezultate la căutări”.

A investi presupune să te documentezi înainte și să înțelegi în ce îți bagi banii

Corneliu Ionescu, coach financiar la Banometru, un ONG care oferă gratuit consiliere financiară pentru cei care vor să-și gestioneze mai bine cheltuielile, spune că nu oricine e făcut să investească.

„În momentul în care vorbim cu persoane care vor să investească, ne asigurăm că sunt pregătiți să meargă în zona asta. Să fii pregătit înseamnă să ai venituri mai mari decât cheltuielile în mod constant, să nu ai datorii, să ai deja bine stabilit un fond de urgență și să te fi documentat în prealabil, să știi în ce vrei să investești”, spune el.

Orice investiție presupune o documentare serioasă în prealabil, iar apoi să treci printr-un proces de învățare. 

„Până la urmă, ca să ai un job treci prin școală și facultate”, spune Ionescu. La fel, „să investești nu este o abilitate cu care te naști, ci este ceva care se dobândește. Se învață în timp, iar asta presupune încercare și eroare”, mai spune specialistul.

Corneliu Ionescu explică și de ce ideea de a apela la „experți” cărora să le dai bani în schimbul permisiunii de a le copia investițiile nu e cea mai bună:

„Oamenii sunt diferiți, iar apetitul pentru risc e diferit, portofoliul e diferit. De exemplu, dacă omul ăla își riscă într-o tranzacție 2% din portofoliu și tu riști tot, rezultatele sunt diferite. El poate să suporte de 50 de ori la rând pierderi fără să sufere, tu ai pierdut din prima”.

Iar iluzia vândută de mulți influenceri care se afișează cu mașini de lux și te fac să crezi că au ajuns acolo grație investițiilor te va păcăli că drumul va fi și pentru tine la fel de ușor, însă nu e chiar așa.

„Aici e periculos, pentru că tu poți să spui într-un mesaj o parte din adevăr și asta să sune bine pentru mulți. Spre exemplu, poate tu spui că ai cumpărat o mașină cu 20.000 de euro dintr-o investiție pe Forex. Dar poate ai băgat un milion de euro, ai stat constant să monitorizezi situația și te-ai uitat rapid la jumate de procent, când s-a mișcat ceva și ai scos fix când trebuie și așa s-au făcut ăia 20.000. S-ar putea ca tu să nu poți replica asta”, spune Ionescu.

Cum arată mirajele îmbogățirii rapide: cazul „Investitorii”

„În pandemie, aveam mult timp și am stat să mă gândesc cum aș putea să-mi înmulțesc banii. Așa că am vrut să învăț să investesc. La bursă, în criptomonede. Și la prima căutare pe Google, am dat de ei”, povestește una dintre persoanele păgubite în videoclipul postat de Georgian Paraschiv (paraschivro) pe canalul său de YouTube.

„Ei”, în acest caz, sunt „Investitorii”. Se descriu ca fiind „singurul proiect de investiții din România care face bani împreună cu tine, nu doar îți predă asta”. 

Pagina lor de Instagram se înscrie în tiparul clasicei pagini de așa-zisă educație financiară, dar care are postări majoritare despre „mindset”. De obicei, e vorba de citate-clișeu, din mari gânditori, la pachet cu „rutina de dimineață” a miliardarilor, de exemplu.

Sigur că nimeni nu stă să-și pună întrebarea: oamenii ăștia sunt miliardari pentru că au această rutină sau sunt doar niște miliardari care au rutina asta? Cauzalitatea nu contează, pentru că un ritual de dimineață e ceva ușor, ce poți face și tu, începând chiar de mâine. Iar asta îți poate da iluzia că ești pe drumul cel bun, spre primul tău milion.

„Și bunica mea se trezea la cinci dimineața, dădea de mâncare la găini, apoi lucra pământul. Mindsetul era acolo. Dar cumva, nu a ajuns miliardară”, spune Paraschiv, într-un interviu acordat Panorama.

„Lumea trebuie să înțeleagă că îmbogățirea nu se petrece peste noapte. Ține mult de contextul tău social și economic, de resursele tale, de capacitățile tale, de talentul tău. Deci, nu e vorba de mindset. Nu există oameni care să zică „da, mie mi-e OK așa, prefer să fiu sărac”. Deci, mindsetul e acolo, dar alte variabile sunt mai importante, cum ar fi resursele și contextul”, a adăugat el.

„Investitorii” nu se limitează însă la citate pe Instagram. Au un întreg program prin care, teoretic, te învață să investești. Cum? Exact cum ar face-o un profesionist: te invită pe un grup de Discord (un fel de chat) în care sunt prezenți „mii de oameni” și unde experții lor îți vor da sfaturi financiare. Dacă asculți de aceste sfaturi, o să ai „garantat” câștiguri de „minimum 30% în investițiile tale”, după cum spune un alt păgubit că i s-a promis.

„Pe toate live-urile lor, promiteau câștiguri clare. Ei spuneau că din asta trăiesc, se afișau mereu trăind în lux și că așa o să trăim și noi, dacă facem ca ei. Venind în grupul lor, putem să replicăm portofoliul lor 100% și așa vom avea succes”, spune o altă păgubită în materialul lui Paraschiv.

Nimeni din cei care au plătit între 300 și 600 euro pe an nu a primit vreo factură pentru aceste servicii. 

Odată intrați pe platforma Investitorii, în loc să primească sfaturi de la „experți”, așa cum li s-a promis, oamenii discutau în mare parte doar între ei, iar puținele sfaturi primite au fost cel puțin dezamăgitoare: nimeni nu ieșea pe plus.

„Investitorii” promiteau, așadar, o îmbogățire garantată, pe care nu o livrau și, mai mult de atât, oricine îndrăznea să le pună la îndoială afacerea era imediat dat afară de pe grup, deși plătiseră pentru acces cel puțin șase luni. Povestea este una complicată, iar seria de trei clipuri de pe canalul lui Paraschiv pune în lumină toate detaliile.

Cazul „Investitorii” nu e nici pe departe un unicat, după cum vom vedea în continuare. Este însă reprezentativ pentru tipul de „financial gurus” care sunt tot mai prezenți pe internetul românesc: oameni fără niciun fel de pregătire sau expertiză, care fac promisiuni total nerealiste și le vând printr-o promovare agresivă, prin care etalează un stil de viață exclusivist.

Influencerii sunt încă un pion în schema de promovare

O altă metodă prin care aceste scheme de îmbogățire câștigă popularitate este prin intermediul influencerilor care le promovează fără să facă o minimă documentare în prealabil, pentru a vedea dacă ceea ce le prezintă urmăritorilor este ceva legitim.

Un astfel de exemplu e cazul celor de la Nelson Finance, documentat de Ciprian Lospa în acest videoclip.

Pe scurt, Nelson Finance se recomanda a fi o companie internațională de tranzacționare a criptomonedelor. Oferta lor era foarte simplă: oamenii le dau bani, iar investiția lor va veni înapoi cu un câștig garantat. Depinde însă cât „investești”: depozitul inferior (minimum 500 de euro) îți aduce 11,2% profit în 14 zile, iar un depozit gold (minimum 3000 de euro) îți aduce profit de 68% în 60 de zile.

Dacă sună prea bine ca să fie adevărat, e pentru că fix așa e. Nelson Finance, după cum a descoperit Ciprian Lospa, nu are propriul site, nici date de contact și nici măcar un sediu fizic. Fusese înregistrată oficial doar cu două luni înainte să înceapă promovarea, iar pozele cu personalul echipei de pe Instagram erau „fake”.

Ei bine, Nelson Finance a fost promovată de influenceri cu sute de mii de urmăritori, cum ar fi Ionuț Dima, Emily Burghelea, Bogdan Mocanu sau Andra Voloș.

E evident că influencerii nu fac un research prealabil și astfel expun sute de mii de urmăritori, mulți dintre ei minori, la astfel de scheme de „îmbogățire rapidă”. De cele mai multe ori, nici măcar nu își marchează corespunzător postările, ca fiind publicitate.

„Suntem un popor cu un grad foarte mare de analfabetism funcțional și abandon școlar. E ușor să spui că e și responsabilitatea oamenilor, dar dacă pui totul în context, vezi că ei nu știu să discearnă informația. În societatea noastră, e foarte ușor să dezvolți astfel de țepe, pentru că lumea nu are pregătirea necesară să le înțeleagă. Tocmai de aceea, influencerii au o responsabilitate mare, e imposibil să crezi, ca influencer, că dacă tu nu spui direct „fă asta!”, tu nu ai influențat lumea”, consideră Paraschiv.

Ciprian Lospa spune și el că influencerii rareori își asumă vreo responsabilitate.

„Fiecare poate face ce vrea, fără mari repercusiuni. Trebuie să punem accent pe sancțiuni din partea publicului, fără de care influencerii nu există. Publicul nu trebuie să treacă impasibil peste orice mizerie promovată de influenceri.

Dacă publicul i-ar taxa cu fiecare ocazie, dacă ar face presiuni semnificative, vor ajunge mai responsabili. Prin mesaje în care să le bată obrazul, prin unfollow, prin comentarii în care îi trag de mânecă”, spune Lospa, pentru Panorama.

Tendința de a blama victimele, nu scammer-ii

Chiar dacă cei care promovează aceste scheme apelează la tot felul de tertipuri pentru a-și manipula publicul, chiar dacă știm care este contextul socio-economic al românului, tot există tendința de a blama victima, iar asta nu face decât să îi descurajeze pe cei păgubiți să iasă în față.

„În limba română, există multe zicale care parcă încurajează țeparii. Dacă vii și critici pe unul, vin alții și îți spun „calul moare de drum lung și prostul de grija altuia”, avem și clasica „nu e prost cine cere, e prost cine dă” și așa mai departe. Se încurajează blamarea victimei prin aceste atitudini”, consideră Paraschiv.

„Mă gândesc că e un efort eroic și serios să discuți despre suferințele sufletești și financiare prin care ai trecut, să te expui într-un moment vulnerabil, de proaspătă victimă a escrocilor, ca să îi ajuți și pe alții să învețe din greșelile pe care le-ai făcut. Încurajez astfel de eforturi și consider că este esențial să nu fie nimeni permisiv cu șarlatanii”, spune și Lospa.

De ce cad așa mulți români în capcană

E un cocktail toxic de factori care îi aduc pe cei mai vulnerabili dintre noi în fața celor care știu exact ce butoane să apese, ca să îi păcălească. Condițiile socio-economice, inegalitatea uriașă din țară, analfabetismul funcțional, abandonul școlar, lipsa educației financiare reale sunt câțiva dintre factorii decisivi.

La toți aceștia se adaugă și o naivitate și o lipsă de educație media care nu fac decât să înrăutățească lucrurile.

„Din păcate, suntem un popor lipsit de exercițiul dubiului, avem un exces de certitudini și cădem repede în iluzia generozității oricărui borfaș de pe internet. Țepele se găsesc cu o lejeritate ieșită din comun, este arhiplin internetul românesc, având în vedere că șarlatanii sunt nevoiți să fie vocali și să-și facă publicitate, că doar așa pot ajunge la un public țintă, pe care să-l ducă în derizoriu”, spune Ciprian Lospa.

Paraschiv vorbește și despre „dorința românului de a ajunge și el bogat sau măcar la un standard financiar ca în vest”.

La asta se adaugă naivitatea multora care folosesc internetul. „Din păcate, la noi încă există și această credință că oamenii din online sunt acolo și ca să te ajute. Și pe mine mă mai întreabă lumea ce părere am despre compania x, de exemplu. Și mereu le spun să nu mă mai întrebe, poate cunosc pe cineva acolo, poate sunt plătit de ei, lumea nu știe ce se întâmplă când nu e camera pornită”, mai spune Paraschiv, pentru Panorama.

Munca din spatele combaterii înșelătoriilor de pe internet

Teoretic, prin autorități. Practic, nu stăm tocmai grozav la capitolul acesta, iar un simptom al acestei probleme este că, deocamdată, în mare parte se ocupă cu asta  „youtuberi” precum Paraschiv sau Ciprian Lospa.

Seria lui Lospa, „Hoți Cibernetici” are până acum peste 80 de episoade. Cum a ajuns aici, povestește Ciprian Lospa:

„Seria nici măcar nu trebuia să fie ce este astăzi. Inițial, dacă e să ne întoarcem în 2019, aveam în plan să fie o mini-serie de 3 episoade, subiectul fiind găinarii cibernetici care dau claimuri (în mod ilicit și abuziv) pieselor instrumentale ale beatmaker-ilor, luându-le astfel banii. 

În aceeași perioadă, mi-au tot apărut prin feed diverse mârșăvii online. Mi-am zis că nu pot sta indiferent în fața lor, că e o idee bună să extind seria și să discut despre toate, mai ales că aveam un bagaj informatic în mai multe arii ale internetului, cochetând (la nivel amatoricesc) cu programarea încă de la 13 ani”, povestește el.

Munca e considerabilă, spune Lospa: „Sunt un one man team, fac totul singur, așa că poate dura chiar și câteva săptămâni bune până pun totul cap la cap și mă asigur că nu spun ceva eronat. De exemplu, ca să punem în ecuație o înșelătorie recentă, am petrecut 150-200 de ore la realizarea unui episod, cel despre schema piramidală Gift of Legacy. O lună întreagă”,  spune Lospa.

Realitatea sumbră e că până când vor exista reglementări mai puternice privind activitatea influencerilor și până când autoritățile nu îi vor sancționa așa cum trebuie pe cei care promovează astfel de scheme, e bine să fim cât mai precauți atunci când vine vorba de educația financiară și oportunitățile de investiții care ne asaltează bombastic pe internet.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
7 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x