MANIPULARE SAU NU?

Guvernul, Bursa și Roșia Montană: a fost sau nu a fost manipulare a pieței de capital?

Computer Hope Guy
Cariera Carnic, de la Roșia Montană. Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Acțiunile companiei canadiene Gabriel Resources (GBU) s-au prăbușit cu peste 95% în prima zi de tranzacționare la bursa canadiană din Toronto, după ce România a câștigat procesul în dosarul privind Roșia Montană, la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington. Nu înainte însă ca prețul acțiunilor aproape să se dubleze, alimentat de declarațiile politice de la București.

Cu săptămâni bune înainte de verdict, guvernul român ieșea cu declarații publice, anticipând exact opusul: un eșec în instanța de arbitraj și plata unor despăgubiri enorme, de peste 6 miliarde de dolari, către compania Gabriel Resources.

În mod firesc, a apărut astfel întrebarea: cine a avut de câștigat de pe urma acestui talmeș-balmeș politico-bursier și mai ales dacă a fost sau nu vorba de o manipulare a bursei de la Toronto?

Am plecat dintr-un scenariu negativ pentru România și pozitiv pentru compania Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation și dezvoltator al proiectului aurifer din Munții Apuseni, prin care statul român ar fi trebuit să scoată din buzunare 6,7 miliarde de dolari – despăgubiri pentru că a blocat compania să exploateze zăcământul de aur din zonă.

Acum, rolurile sunt inversate: compania canadiană trebuie să achite României cheltuieli de judecată și alte despăgubiri totalizând aproximativ 9,4 milioane de euro, fiindu-i respinse pretențiile de despăgubire. Compania susține că mai are doar două milioane de dolari în conturi și că nu mai are banii necesari pentru a achita despăgubirile.

Mulți oameni – politicieni sau nu – au acuzat că, prin declarațiile făcute, Guvernul a acționat iresponsabil și a influențat astfel piața de capital. S-a vorbit de faptul că „s-au făcut averi” și că, cumva, guvernul României a manipulat prețul acțiunii GBU la bursă, în interesul cuiva.

Fostul premier Dacian Cioloș, acum președintele REPER și cel în mandatul căruia s-a depus dosarul pentru ca Roșia Montană să intre în patrimoniul UNESCO, a depus un denunț la Parchetul General împotriva lui Marcel Ciolacu, pentru „răul pe care l-a făcut cu bună ştiinţă sau din prostie, în cazul Roşia Montană”. El a precizat că declarațiile făcute de premier au afectat imaginea României și a cerut procurorilor să investigheze în ce măsură au fost influențate bursele de la Toronto și București (și la bursa românească s-a umflat și dezumflat societatea de brokeraj BRK, care deținea acțiuni GBU în portofoliu).

Și Cătălin Drulă, președintele USR, a depus plângere penală împotriva premierului Ciolacu, pentru  manipularea pieței, abuz în serviciu, deturnarea de fonduri și înșelăciune în cazul Roșia Montană. Șeful USR a trimis sesizări și la Autoritatea de Supraveghere Financiară și Agenția Națională de Integritate, cerându-le să verifice dacă premierul Marcel Ciolacu a încălcat legile.

Pe de altă parte, deputatul USR, Claudiu Năsui, a explicat, într-o postare pe Facebook, cum se poate face „o mică avere dintr-o informație 100% falsă”, prin acțiuni de tip short selling, prin care practic un investitor pariază că valoarea acțiunii va scădea în viitor.

Claudiu Năsui și alți oameni care au îmbrățișat acest scenariu au dreptate când spun „mică”, dar greșesc când spun „avere”. Conform informațiilor din piața de capital, se puteau câștiga cam 700 de mii-1 milion de euro făcând „short” pe acțiunile GBU. Mulți bani pentru o persoană fizică, însă mărunțiș în lumea bursei. Mai ales că un astfel de pariu prezenta riscuri mari.

Panorama a stat de vorbă cu un expert în lumea bursei, Bogdan Mugescu, fondator al Atheneum Advisors, companie românească de consultanță, care are statut de consultant autorizat pentru SMT AeRO, sistemul alternativ de tranzacționare pentru acțiuni și obligațiuni al Bursei de Valori București, pentru a vedea când putem vorbi de o manipulare a pieței de capital sau doar de o simplă speculă și cât de sensibile sunt bursele la declarațiile politice.

Bogdan Mugescu:

  1. „Eu m-am uitat concret pe volumele tranzacționate cu acțiunile Gabriel Resources în ianuarie și în februarie. Compania are un miliard de acțiuni. S-au tranzacționat vreo 7-8 milioane, 10 milioane de acțiuni, în perioada asta, deci foarte puțin. Oricum, cei mai mulți dintre investitori sunt niște fonduri de investiții și instituționale care nu fac speculă. Și atunci, și dacă s-ar fi dorit o potențială manipulare a pieței, nu prea avea cine să o facă”.
  2. „Lucrurile sunt simple. A fost o speculație mică pe Bursă a unor investitori, dar nu o manipulare de piață din punctul meu de vedere”.
  3. Din păcate, clasa politică în România nu are experiența și maturitatea de a putea gestiona informații care au un posibil impact asupra companiilor care sunt în portofoliu statului și care sunt listate la Bursă”.
  4. „Până acum, nu avem în istoria recentă o situație clară în care s-a putut dovedi că cineva a manipulat piața (de capital autohtonă)”.
  5. „Când se întâmplă mișcări bruște în privința unei companii pe Bursă, trebuie să fim foarte atenți dacă să urcăm și noi în tren. Sfatul meu pentru toți investitorii mici este să se țină cât mai departe de speculat și mai ales de a specula pe termen scurt – însemnând o săptămână, două, poate o lună, două – pentru că, de multe ori, se întâmplă să se materializeze riscul și să apară o pierdere mare, mai mare decât tu ți-o poți asuma, ca investitor mic”.

Panorama: Putem vorbi de o manipulare a bursei în cazul declarațiilor Guvernului României privind Roșia Montană?

Bogdan Mugescu: Nu cred că putem vorbi per se de o manipulare a pieței, ci mai degrabă despre o interpretare eronată a timingului unui potențial verdict în acest dosar. Guvernanții de la București au vrut să pară cumva că salvează ei țara și că ce bine țin la adăpost banii românilor, făcând un soi de bau-bau în perioada asta. 

Eu m-am uitat concret pe volumele tranzacționate cu acțiunile Gabriel Resources în ianuarie și în februarie. Compania are un miliard de acțiuni. S-au tranzacționat vreo 7-8 milioane, 10 milioane de acțiuni, în perioada asta, deci foarte puțin. Oricum, cei mai mulți dintre investitori sunt niște fonduri de investiții și instituționale care nu fac speculă.

Și atunci, și dacă s-ar fi dorit o potențială manipulare a pieței, nu prea avea cine să o facă. Pentru că, la rulaj de 6-7 milioane, la acțiuni de 50-60 de cenți, nu sunt niște volume atât de mari.

Plus că, uitându-ne la ziua de luni (prima zi de tranzacționare, după anunțul tribunalului că România a câștigat procesul – n.r) cum a deschis piața, de la 90 de cenți la sub 5 cenți, s-a pierdut toată valoarea companiei.

Panorama: Atunci, a fost mai degrabă o interpretare greșită a Guvernului, care aștepta un verdict nefavorabil lui și poate alte cheltuieli în plus pentru statul român? Putem interpreta în cheia asta? Dar asta ar fi altă discuție.

Bogdan Mugescu: Da, e o altă eroare aici, de interpretare a așteptării verdictului și de sentimentul pe care l-au transmis ei opiniei publice. Știm bine că Roșia Montană este unul dintre cele mai fierbinți subiecte în ultimii 10 ani în toată România, pe toate palierele – și economic, dar mai ales politic.

Și evident că suntem în an electoral și că orice element mic legat de Roșia Montană este transformat într-un discurs politic. Și acum, dintre guvernanți, tot se urcă pe laurii victoriei, că au reușit să păstreze banii românilor și să nu plătim cele aproximativ 7 miliarde de dolari despăgubire.

Nu cred că se mai poate face ceva în privința sentinței, deși ea mai poate fi atacată. Așa că lucrurile sunt simple. A fost o speculație mică pe Bursă a unor investitori, dar nu o manipulare de piață, din punctul meu de vedere.

Panorama: Dacă vorbim în general, cât de mult contează declarațiile politice în evoluția Bursei, dincolo de ce s-a întâmplat acum cu Roșia Montană? Au mai fost situații similare, inclusiv pe Bursa din București, dacă ne aducem aminte numai ce s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani, cu „ordonanța lăcomiei”, atunci când unele companii s-au prăbușit pur și simplu, în zilele de dinainte de publicarea OUG.

Bogdan Mugescu: Sunt mai multe momente în ultimii ani, care fie au vizat întreaga piață, fie au vizat punctual anumite companii.

Am avut în 2018 o audiere a celui care trebuia să fie ministru, a domnului Mișa care, foarte nonșalant după audieri, a ieșit și a declarat că trebuia luată în calcul varianta de naționalizare a fondului de pensii (Pilonul II, privat obligatoriu – n.r.). Și atunci a fost o cădere masivă pe toate companiile importante.

Apoi, am avut, în decembrie 2019, OUG care prevedea supraimpozitarea sistemului bancar și supraimpozitarea companiilor din energie, în funcție de active, care iarăși a fost un moment extrem de dureros pentru investitori. În a doua situație, am vorbit de un document oficial. În prima situație, a fost doar o declarație de moment, care a fost interpretată de piață la cald și care a dus la acea cădere a acțiunilor.

Din păcate, clasa politică în România nu are experiența și maturitatea de a putea gestiona informații care au un posibil impact asupra companiilor care sunt în portofoliu statului și care sunt listate la Bursă. De-a lungul anilor și Transgaz, Romgaz și Nuclearelectrica au trecut prin asta. Deci, cumva, pare că nu se înțelege din partea guvernanților care este rolul lor atunci când vorbesc în numele statului care este acționar.

Dar același lucru se întâmplă și în situația companiilor private, mici sau mari. Chiar deunăzi avem o situație sau mai multe situații, de altfel, apropo de așteptările investitorilor și de cum sunt ei influențați de informațiile care vin din piață.

Am avut companii chiar de pe piața AeRO care și-au dublat atât profitul, cât și cifra de afaceri în 2023, comparativ cu 2022, și cu toate astea la raportul preliminar pe datele din 2022, în ziua raportării, acțiunile companiilor au scăzut.

Avem o companie care este transportator pe Dunăre, care anul trecut și-a depășit masiv bugetul și ale cărei acțiuni mai mult decât au dublat pe parcursul anului 2022.

Iar anul acesta, au venit cu un buget de venituri și cheltuieli în scădere față de bugetul din 2023. Atenție, pe care ei l-au depășit foarte mult și au venit cu un buget în scădere față de cel din 2023 și de două zile acțiunile companiei sunt pe derdeluș, cred că au minus 15% în două zile.

Panorama: Dar de ce? 

Bogdan Mugescu: Pentru că reprezentanții companiei au vrut să abordeze o strategie prudentă și o comunicare prudentă. Cumva, au dat de înțeles că 2023 a fost o excepție pentru rezultatele atât de bune și că și ei, pe alocuri, au fost luați prin surprindere de performanța financiară a companiei, care a fost impulsionată în special de transportul cerealelor pe Dunăre, care vin din Ucraina. 

În comunicarea publică, apar diverse scenarii cu privire la Ucraina în 2024. Și atunci, dacă volumul de mărfuri transportate pe Dunăre ar fi în scădere, automat și acțiunile companiei și performanța companiei ar avea de suferit. Și atunci, ei au venit cu un buget mai conservator, ca să zic așa. 

Iarăși, am avut în ultimii ani la București, pe piața AeRO, multe momente în care investitorii au fost în postura de „fear of missing out”, acel FOMO, așa cum este el numit, în care n-au putut să participe la plasamentul privat, unde oferta a fost adresată unui număr limitat de investitori, dar în prima, a doua zi de tranzacționare am avut și situații în care acțiunile au crescut de 4 sau de 5 ori. Atenție, nu cu 40 sau cu 50%. De 4 sau de 5 ori în două zile.

Adică, investitorii sunt foarte, foarte ușor de influențat, mai ales cei individuali, adică persoanele fizice, care sunt în piața de capital sau care au intrat în ultimii ani în piața de capital și cumva împinși și de dobânzile foarte mici la bancă pentru depozite, care nu au experiență în a tranzacționa și în a investi și atunci sunt caruseluri din astea la care, vrând-nevrând, iau parte cu sau fără entuziasm.

Panorama: Dar dacă vorbim de o manipulare, cine ar trebui să se sesizeze?

Bogdan Mugescu: În primul rând, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Până acum, nu avem în istoria recentă o situație clară, în care s-a putut dovedi că cineva a manipulat piața (de capital autohtonă).

Acum, iarăși, să fim înțeleși că am menționat eu mai devreme referitor la felul în care unele companii comunică sau felul în care guvernanții comunică influențează piața într-o pondere relativ mică, dacă trebuie să le raportezi la volumele sau la sumele de bani tranzacționate.

Dacă această companie, transportatorul pe Dunăre, despre care ziceam mai devreme, care tot scade de două zile, scade pe volume de niște mii de lei sau zeci de mii de lei, adică nu pe sume foarte mari, compania având o capitalizare de câteva sute de milioane de lei… Nu e neapărat relevant. 

Panorama: În ce condiții se pierde sau se suspendă dreptul la tranzacționare pe Bursă? Am văzut că în cazul Gabriel Resources, în Canada, asta s-a întâmplat.

Bogdan Mugescu: În momentul în care avem niște știri spectaculoase, care pot să fie de impact major pentru o companie. Am avut și în România situații când au fost suspendate de la tranzacționare companii. Acest lucru se întâmplă când vin vești din partea unei autorități de reglementare, când vin vești cu privire la vreo tranzacție importantă prin care trece compania.

Am avut situația cu Hidroelectrica, atunci când acțiunile fondului au fost suspendate, în modul în care s-a anunțat listarea Hidro.

În mod curent, acțiunile sunt suspendate atunci când se desfășoară o AGA (adunare generală a acționarilor – n.r.) importantă a companiei. Pe timpul desfășurării AGA, acțiunile sunt suspendate de la tranzacționare.

Sau am mai avut situații în care suspendare s-a făcut în caz de insolvență, de faliment. Am avut situația de la Oltchim, când, la fel, în momentul în care tribunalul a decis falimentul, intrarea în insolvență, acțiunile au fost suspendate de la tranzacționare. La fel s-a întâmplat cu Dafora sau cu Romcab. Sunt situații în momente punctuale, dar cu un impact major asupra stabilității și viitorului companiei. De asta se decide suspendarea lor de la tranzacționare. 

Panorama: Sunt unele firme mai supuse manipulării decât altele? Sau riscului de a fi manipulate sau de a avea fluctuații din acestea semnificative?

Bogdan Mugescu: Da și nu. Am putea crede că în piața de capital din România, acest lucru s-ar putea întâmpla cu precădere în companiile unde statul este acționar, dar nu e o regulă. 

Ce se mai întâmplă la noi în piață? Se mai întâmplă situații în care apar potențiale suspiciuni, cu privire la mișcarea unor insideri, adică nu neapărat că au manipulat piața, ci că pe baza unor informații privilegiate au tranzacționat. Asta este altă poveste, alt subiect.

Insideri care înseamnă: guvernanți care pregătesc un act legislativ, dacă vorbim de companiile unde statul este acționar, diverși angajații ai unor companii care au acces la informațiile financiare înainte să se pregătească și să se publice un raport. Poate parteneri ai unor companii care iau parte la un business sau la o tranzacție sau la un acord comercial și, știind că acea companie care este contraparte e o companie licitată și ceea ce se întâmplă acolo poate influența pozitiv sau negativ clientul sau partenerul de business, eu ca furnizor/client să profit de asta și să fac o mișcare.

Dar astea sunt rare, sunt de multe ori pure speculații. Întotdeauna și în piața de capital există acea variantă care zice „buy the rumor, sell the news”. Adică, cumperi în funcție de zvonuri și vinzi când vine știrea. Sau invers: „sell the rumor, buy the news”. Deci, cumva, astea rămân strict la nivelul de speculație, fără a avea dovezi foarte clare cel puțin în ceea ce privește piața de capital din România.

Panorama: Noi am mai vorbit despre Bursă, în general, și despre cât de important este să avem și investitori mici pe Bursă, dar ce pot face investitorii privați într-o astfel de situație? Sau ce n-ar trebui să facă?

Bogdan Mugescu: În primul rând, eu cred că nici un investitor mic n-ar trebui să fie pasionat de speculat pe Bursă.

Dacă e să vorbim de situații în care am putea suspecta o potențială manipulare sau atunci când se întâmplă mișcări bruște în privința unei companii pe Bursă, trebuie să fim foarte atenți dacă să urcăm și noi în tren.

Sfatul meu pentru toți investitorii mici, iar din punctul meu de vedere, investitor mic este cel care are un portofoliu sub 100.000 de euro, este să se țină cât mai departe de speculat și mai ales de a specula pe termen scurt – însemnând o săptămână, două, poate o lună, două – pentru că, de multe ori, se întâmplă să se materializeze riscul și să apară o pierdere mare, mai mare decât tu ți-o poți asuma ca investitor mic.


Bogdan Mugescu este fondator și manager al Atheneum Advisors, companie românească de consultanță, care a obținut statutul de consultant autorizat pentru SMT AeRO, sistemul alternativ de tranzacționare pentru acțiuni și obligațiuni al Bursei de Valori București. Anterior, a lucrat ca Specialist Business Development la Bursa de Valori București (2014-2017), director de dezvoltare al Good People SA – deținătorul mărcii FRUFRU (2017-2020) și director de dezvoltare al Impetum Group – companie care reunește ROCA, ROCA X și CITR (2020-2021).

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
13 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x