Cum a ajuns HAARP calul de bătaie al conspiraționiștilor pentru calamitățile din toată lumea

Internetul e plin de teorii ale conspirației, care sunt reactivate de fiecare dată când au loc fenomene extreme aparent inexplicabile. Există mulți oameni care cred că sistemul HAARP, spre exemplu, e responsabil de inundațiile grave care s-au produs pe continent – în Spania și Italia – sau de cutremurele puternice din Turcia și Siria.

Dacă dai pe TikTok o simplă căutare după hashtag-ul HAARP, vei găsi o serie de videouri din surse obscure, care-ți arată o navă de mari dimensiuni, echipată cu mai multe antene, despre care se spune că a navigat în apropierea coastei Spaniei, înainte de inundațiile care au lovit puternic orașul spaniol Valencia.

Despre aceeași navă, se spune că s-a îndreptat ulterior spre coastele Italiei, chiar în perioada în care insula Sicilia s-a confruntat cu aceleași fenomene meteo extreme.

Nu mai devreme de vara acestui an, europarlamentara Diana Șoșoacă reactiva aceste conspirații, declarând că sistemul HAARP ar fi provocat și cutremurul din Turcia, de anul trecut. Mai mult, susținea că americanii au instalat un sistem similar în localitatea constănțeană Corbu.

Deși par ridicole, aceste teorii circulă pe internet și, după modelul conspirațiilor legate de dârele pe care le lasă avioanele pe cer, ajung să fie crezute de foarte mulți oameni, care-și pun multe întrebări, dar aleg cele mai improbabile răspunsuri.

Ce e, de fapt, HAARP și de ce e atât de controversat

HAARP e prescurtarea de la High-Frequency Active Auroral Research Program, un sistem de cercetare instalat în Alaska, Statele Unite, încă din 1990. Până în 2015, a fost administrat de US Air Force, dar ulterior a fost transferat către cercetătorii de la University of Alaska Fairbanks, care se ocupă și astăzi de proiect.

Ei studiază ionosfera, stratul atmosferei situat la cea mai mare altitudine. Poate fi găsit și la 600 de kilometri deasupra suprafeței terestre.

Ce se găsește, de fapt, în Alaska? E vorba de o rețea de aproape 200 de antene, întinse pe 12 hectare, care au rolul de a studia ionosfera. Stratul, spun experții, joacă un rol vital în transmiterea undelor radio pe distanțe lungi, ceea ce poate influența major comunicațiile de pe glob și sistemele radar.

Ce face practic sistemul HAARP? Antenele emit unde radio în ionosferă și apoi cercetătorii observă cum interacționează acestea cu particulele din stratul atmosferic. Doar că o astfel de cercetare nu poate produce efecte vizibile asupra vremii sau altor elemente naturale și e cam singurul mod în care poate fi studiat stratul superior al Terrei.

Cel mult, se pot observa niște lumini, dacă sunt condiții meteo prielnice, care nici nu produc ploaie din senin și nici nu pot cauza cutremure. De asemenea, nici aurorele boreale nu sunt rezultatul undelor trimise de antenele respective către ionosferă.

Cercetătorii susțin că acest fenomen apare ca urmare a furtunilor solare.

Proiectul e atât de controversat, tocmai din cauza secretomaniei create în jurul său în anii trecuți. Forțele aeriene ale SUA chiar ceruseră Congresului american, în 2014, să oprească acest program, din cauza conspirațiilor care-l vizau.

Ele sunt atât de vechi, încât merg până în 2010, când liderul venezuelean de la acea vreme, Hugo Chavez, afirma că și cutremurul din Haiti a fost provocat de HAARP. 

De unde au pornit teoriile conspirației

Nu au pornit chiar din țara natală, dar s-au răspândit rapid printre americani.

Mulți dintre ei cred că HAARP poate provoca inundații, uragane, cutremure și secete în diverse părți ale lumii. Proiectul e văzut drept un experiment climatic al Guvernelor și „elitelor globale”, care își doresc în acest fel să controleze populația și să exploateze resursele naturale, în beneficiul marilor companii.

După ce uraganul Helene a lovit puternic zone din America, social media a fost invadată de teorii ale conspirației, care susțineau că autoritățile americane controlează vremea și provoacă, în mod deliberat, aceste dezastre.

Yes they can control the weather.

It’s ridiculous for anyone to lie and say it can’t be done.

— Marjorie Taylor Greene 🇺🇸 (@mtgreenee) October 4, 2024

Marjorie Taylor Greene, senatoare republicană a SUA, anchetată ulterior pentru postările de pe X.

Mai mult, au pus sub semnul întrebării modul în care au fost cheltuite fondurile alocate pentru ajutorarea victimelor.

Chiar și proaspătul președinte ales, Donald Trump, a distribuit zvonurile potrivit cărora Guvernul ar fi alocat foarte puțini bani și că n-ar fi intervenit deloc în zonele calamitate din Carolina de Nord. Mai mult, a acuzat administrația Biden că a redirecționat banii alocați pentru astfel de dezastre pentru ajutorarea migranților aflați ilegal în țară.

Dar, una dintre cele mai răspândite teorii legate de uraganul Helene făcea referire la faptul că furtuna a fost provocată de autorități, pentru a le permite ulterior anumitor corporații să exploateze depozitele de litiu din regiune.

După ce mai multe țări europene s-au confruntat cu inundații de amploare, teoriile conspirației au început să apară și pe continent, fiind răspândite prin intermediul unor platforme ca TikTok sau X (fosta Twitter).

„Dezastrele naturale sunt adesea politizate”, explică, pentru Reuters, Kate Starbird, co-fondatoare a Centrului pentru Informare Publică de la Universitatea din Washington, care adaugă că tocmai asta fac și rețelele de socializare: „împing în față senzaționalismul și indignarea”, postări care capătă mai multă vizibilitate.

Un astfel de fenomen nu doar că e foarte dificil de ținut sub control, dar este și foarte greu de combătut. Drept urmare, oamenii ajung mai greu la postările unor specialiști cu expertiză în domeniu, spre exemplu.

Ce spun experții

Experții arată că acuzațiile puse pe seama HAARP sunt ridicole și explică, pe baza dovezilor științifice, că aceste lucruri nu sunt posibile fizic: fenomenele respective nu au legătură și nu pot fi influențate de ce face sistemul HAARP.

Ploaia, spun ei, nu se formează în ionosferă, adică stratul studiat de HAARP, ci mult mai jos, în troposferă.

Furtunile, inundațiile, uraganele și tsunami-urile sunt de obicei cauzate de factori meteorologici naturali, cum ar fi presiunile atmosferice, temperatura oceanelor și curenții de aer.

La fel de adevărat e și că ploaia artificială există, după cum a arătat Panorama AICI. Doar că ea se produce într-un mediu controlat, cu ajutorul experților și depinde, oricum, de anumite condiții meteorologice. Practic, sunt trimise niște rachete care să „spargă” norii, atunci când precipitațiile lipsesc, iar culturile au nevoie de apă.

Toată activitatea e atent monitorizată și nu se poate ajunge în situația de a obține căderea a sute de litri pe metru pătrat, într-un timp foarte scurt, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, în Valencia.

De asemenea, sistemul la care făcea referire Diana Șoșoacă și care e, într-adevăr, instalat în localitatea Corbu, din județul Constanța, nu are nicio legătură cu HAARP.

E vorba, de fapt, de SCOMAR, adică Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră, ce are scopul de a asigura supravegherea frontierelor maritime româneşti şi, implicit, ale Uniunii Europene. O parte din acest sistem de radare și aparate de supraveghere optică e instalată și-n localitatea constănțeană, încă din 2010.

Datele colectate de SCOMAR sunt folosite de mai multe instituţii ale României, de la Poliția de Frontieră, la Armată sau Autoritatea Navală Română.

Ministerul Apărării chiar a răspuns unei solicitări venite de la platforma factual.ro, care dorea să limpezească lucrurile. 

Fizicianul Cristian Presură a explicat de ce legile fizicii nu permit unui astfel de sistem să influențeze vremea.

„Sistemul are o putere de câțiva megawați, pe care o distribuie pe un volum al ionosferei de câteva sute de kilometri pătrați suprafață și câțiva metri adâncime. Radiația disipată ajunge să aibă o densitate de energie de câteva zeci de miliwați pe metru pătrat. De notat că această densitate de energie este de sute de ori mai mică decât radiația ultravioletă ce lovește straturile superioare ale atmosferei și generează ionosfera (ionizând atomii) și de zeci de mii de ori mai mică decât căldura ce vine de la Soare pe metru pătrat”, afirma expertul.

Realitatea dură e că trebuie să ne obișnuim cu astfel de fenomene naturale extreme, care vor avea loc tot mai des, tocmai din cauza schimbărilor climatice.

Doar că, pe măsură ce au loc asemenea catastrofe naturale, a căror violență nu poate fi explicată la o primă vedere și mai ales în câteva cuvinte pe înțelesul tuturor, se vor înmulți și teoriile conspirației. Ele oferă explicații simpliste, chiar dacă sunt împachetate într-o întortochere de explicații pseudo-științifice, cel mai adesea eronate și lipsite de probabilitate. Învăluite într-o aură de mister, sunt rețeta perfectă pentru a crea adepți.

Articol editat de Andrei Luca Popescu