EDIT GYENGE ȘI DANIEL POPESCU | 11 noiembrie 2024
În ultimii 30 de ani, suprafața locuibilă medie pe locuință în România a crescut semnificativ, de la aproximativ 30 de metri pătrați la 48 de metri pătrați. E o îmbunătățire a condițiilor de trai și o creștere a standardelor de locuire pentru români. Totuși, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la acest capitol. E un mare decalaj față de restul Europei, în ceea ce privește confortul în care locuiesc românii. În continuare, cu ajutorul unor infografice interactive, vedem cum a crescut imobiliar România, în fiecare județ și localitate, metru pătrat cu metru pătrat.
În județele Constanța, Timiș și Brașov, suprafața medie a locuințelor a crescut semnificativ peste media națională, începând cu anul 2011. Este indiciul unei dezvoltări economice și urbanistice accelerate, după criza din 2008.
Pe de altă parte, județul Ilfov a depășit cu mult media națională, încă de la începutul anilor 2000. Ilfovul a continuat să crească constant, ajungând în 2023 la cea mai mare suprafață medie locuibilă din țară: 75 metri pătrați. Această evoluție evidențiază contrastul dintre județele mai dezvoltate și cele care încă se aliniază la media națională.
Județul Ilfov are în prezent cea mai mare suprafață medie locuibilă din țară și datorită faptului că, în absența unui oraș reședință de județ, cele mai multe locuințe sunt construite sub formă de case, în timp ce numărul blocurilor este scăzut. Casele individuale au în general suprafețe medii mai mari decât apartamentele, motiv pentru care și suprafața medie a locuințelor din Ilfov este mai mare decât în orice alt județ. Chiar și decât în București.
Din cele 41 de județe ale României, inclusiv municipiul București, în mai puțin de o treime suprafața medie pe locuință depășește media națională în 2023.
Cu câteva excepții, locuințele cu cele mai mari suprafețe medii se află în localitățile din județul Ilfov, această extindere neoficială a Bucureștiului. În astfel de localități, suprafața medie depășește de regulă 100 mp, cu un record de 143 mp în Ciorogârla.
În București, suprafața medie a unei locuințe este de 47 mp, mai mică decât în multe dintre principalele orașe ale țării precum Timișoara (53 mp), Constanța, Sibiu (ambele 52 mp), Cluj-Napoca (51 mp) sau chiar Oradea (48 mp). Pe de altă parte, bucureștenii au locuințe mai mari, comparativ cu locuitorii din Brașov (46 mp) sau Iași (45 mp).
Datele centralizate arată că există județe în care suprafața medie a unei locuințe din comune este mult sub media națională, în ciuda faptului că municipiul reședință de județ este bine dezvoltat la acest capitol.
Un exemplu elocvent este Cluj: la nivelul județului, suprafața medie a unei locuințe a fost în 2023 de 49,35 mp. Totuși, doar 28% dintre locuințele din comunele județului au suprafețe mai mari decât media națională (48,81 mp).
Dacă nu luăm în calcul dezvoltarea economică, exemplul negativ este județul Călărași, unde doar 4% dintre locuințele din comune au suprafețe medii mai mari decât media națională.
Între timp, 90% dintre locuințele din comunele județului Ilfov au suprafețe mai mari decât media națională. Procentul este de peste 50% și în cazul locuințelor din comune din județe importante din punct de vedere economic, precum Timiș, Brașov sau Sibiu.
În numeroase județe din țară, numărul autorizațiilor emise pentru clădiri rezidențiale a variat puternic la intervale de câțiva ani, iar acest lucru se observă inclusiv în județe importante economic precum Cluj, Brașov, Timiș sau Iași. Una dintre explicații ar putea fi ciclurile electorale. Anumite administrații locale au acordat autorizații de construire mai ușor, în timp ce altele le-au acordat mai greu.
O comparație între hărțile pentru anii 1990 și 2023 scoate în evidență fenomenul dezvoltării imobiliare din comunele limitrofe marilor orașe. De exemplu, în jurul Bucureștiului se observă creșterea puternică a numărului de locuințe pe kilometru pătrat, din comune precum Chiajna, Popești-Leordeni, Ștefăneștii de Jos sau Glina, iar în jurul Timișoarei a crescut numărul de locuințe pe kilometru pătrat din Ghiroda sau Ghiroc.
O tendință asemănătoare este vizibilă și în județul Iași, prin localitățile Valea Lupului sau Miroslava, din apropiere de reședința de județ. La fel, în județul Cluj, în localități precum Baciu sau Apahida, din apropiere de Cluj-Napoca.
De asemenea, un astfel de fenomen este vizibil și în județul Constanța, în contextul în care numărul de locuințe disponibile pe kilometri pătrat a crescut semnificativ în Năvodari, Mangalia sau Costinești.
Istoric, diferențele regionale în materie de cadastru și parcelare în România au fost influențate de structurile economice și politice distincte ale provinciilor istorice.
În Transilvania, unde influența habsburgică a fost puternică, procesul de cadastru și parcelare a fost mai bine organizat și aplicat sistematic încă din secolul al XVIII-lea, datorită reformelor agrare și administrării mai eficiente.
În contrast, în regiunile din sudul României, precum Muntenia și Oltenia, cadastrul și parcelarea au avut o evoluție mai lentă, fiind influențate de structuri agrare mai puțin centralizate și de o dependență mai mare de marea proprietate funciară.
În ultimii ani, procesul de cadastru și parcelare în România a beneficiat nu doar de inițiative locale, ci și de finanțare europeană, inclusiv din fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste fonduri au fost alocate pentru accelerarea înregistrării proprietăților în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, cu scopul de a sprijini dezvoltarea economică și accesul la fonduri europene.
În județe precum Suceava și în zona de sud a României, investițiile din PNRR au permis intensificarea proceselor de parcelare și clarificare a drepturilor de proprietate, facilitând modernizarea agriculturii și creșterea transparenței în tranzacțiile imobiliare. E important, pentru că uniformizarea și modernizarea cadastrului elimină discrepanțele regionale și asigură o mai bună gestionare a terenurilor la nivel național.
Datele arată că, pe parcursul ultimilor 8 ani, numărul imobilelor înregistrate la cadastru a crescut semnificativ în anumite regiuni ale țării, în special în partea de sud (Olt, Teleorman și Dâmbovița), dar și în Moldova (Vaslui și Iași) și Transilvania (Alba și Maramureș).
Din punct de vedere procentual, recordul este deținut de localitatea Cupșeni, din județul Maramureș, acolo unde numărul de imobile înregistrate la cadastru a crescut cu 88%.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.