Monopoly de România. Câți bani au pus bogații lumii în piața imobiliară de la noi

Zece mari bogați ai lumii și familiile lor au investit, în ultimii ani, peste cinci miliarde de euro în imobiliarele din România, potrivit unui top realizat de Panorama. N-am ști cum să numărăm banii aceștia dacă i-am avea în mână, însă i-am putea vizualiza în încă șapte linii de metrou în Drumul Taberei.

În cea mai mare parte, investițiile au vizat Bucureștiul. Însă capitalul a fost direcționat și spre alte orașe, precum Brașov sau Cluj-Napoca. Dacă pentru unii investitori România e o piață principală, care ocupă mult din graficele-plăcintă din rapoartele financiare, în cazul altora, banii lăsați aici au fost mai puțini.

Din cei zece miliardari incluși în top, doar trei au portofolii cu valori ce depășesc un miliard de euro. Banii au mers în clădiri de birouri, depozite și malluri.

Însă nu doar cu aceste investiții a fost construită piața imobiliară de la noi. Anual, se fac tranzacții cu clădiri de birouri sau malluri de circa 1,2 miliarde de euro, conform Cushman & Wakefield.

În acest moment, străinii dețin 70% din spațiile imobiliare moderne (construite începând cu anul 2000) din România, iar investițiile directe atrase în ultimii zece ani sunt de 12 miliarde de euro, potrivit aceleiași companii, care a analizat datele de la Banca Națională a României (BNR).

A crescut și ponderea acestui segment în soldul total al investițiilor străine directe, de la 9,2% în 2012, la 17,4% în 2021.

Cel mai mare jucător străin de pe piața imobiliară românească

Radovan Vitek, al treilea cel mai bogat ceh, cu o avere estimată de Forbes la 5,3 miliarde de euro, a devenit anul acesta cel mai mare proprietar de imobiliare din România.

Miliardarul ceh deținea de ani buni mai multe terenuri la noi în țară, venite la pachet cu achiziția dezvoltatorului falimentar Ablon.

În 2017, compania sa, CPI Property Group (CPIPG), cumpăra un pachet de 11 centre comerciale. Tranzacția a fost una regională, care a inclus și un activ comercial în România, la Iași. Însă grosul investițiilor s-a văzut începând cu anul trecut. Atunci s-a asociat cu Aroundtown, unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare din Germania, și a cumpărat 60% din Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri de pe piața de la noi.

Vitek nu s-a oprit doar aici. Anul acesta, a cumpărat și dezvoltatorii austrieci Immofinanz și S Immo, amândoi cu portofolii imobiliare consistente pe piața noastră. Astfel, prin CPIPG, din care deține 89,44%, miliardarul a ajuns la o deținere de 1,7 miliarde de euro în România și controlează cele mai importante clădiri de birouri.

Cel mai mare mall din România

Pe locul al doilea în topul investitorilor străini din imobiliare se află AFI Europe, un dezvoltator din Israel. Cei de la AFI au fost printre primii veniți în România cu planuri mari de investiții înainte de criza din 2008. Și, în același timp, printre puținii care au depășit pragul de un miliard de euro în active imobiliare în România.

Compania are un portofoliu local evaluat la peste 1,4 miliarde de euro, cel mai valoros activ fiind mallul din Cotroceni, cel mai mare din România, arată ultimul raport financiar al companiei-mamă, AFI Properties.

Iar proprietarii dezvoltatorului sunt, de anul trecut, frații Roni și Yehuda Naftali, care au ajuns să dețină prin firma lor, BIG Shopping Centers, peste 85% din AFI Properties. Forbes Israel îi creditează pe cei doi frați cu o avere de 1,1 miliarde de euro.

Dar afacerile lor în România nu se opresc doar la imobiliare. Compania lor, BIG Energia Holdings Kft din Ungaria, și-a făcut anul trecut intrarea pe piața energiei eoliene, prin achiziția unui proiect de parc eolian în județul Brăila.

Miliarde din depozite

Înainte de a ajunge pe raft, produsele pe care le cumpărăm trec mai întâi prin depozite. Iar creșterea comerțului online, generată în parte și de pandemie, a dus la investiții accelerate în noi depozite.

„Pandemia a evidențiat importanța crucială a sectorului logistic mai mult ca oricând”, spunea anul trecut, într-un raport financiar, Joost Uwents, CEO-ul dezvoltatorului WDP, al cărui portofoliu de depozite în România a depășit valoarea de un miliard de euro.

Familia de Pauw deține 22,94% din WDP, care are un portofoliu european evaluat la 6,6 miliarde de euro și este una dintre cele mai bogate familii din Belgia, cu o avere de peste 1,1 miliarde de euro, potrivit publicației De Rijkste Belgen. De aici și asemănarea din infograficul de mai sus între averea familiei (1,1 miliarde de euro) și valoarea estimată a portofoliului WDP (din care familia de Pauw deține doar o parte) în România (de 1 miliard de euro).

Cei mai bogați dintre bogați

Una dintre cele mai bogate familii la nivel mondial este prezentă în România nu doar prin afacerile din retail, Auchan, Decathlon și Leroy Merlin, ci și în imobiliare.

Familia Mulliez, aflată la a patra generație, are o avere de 44 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg. Prin Nhood, divizia imobiliară a grupului, cunoscută anterior ca Ceetrus și Immochan, a fost regenerată platforma industrială Tractorul din Brașov, în urma unor investiții în retail, rezidențial, dar și birouri.

În câțiva ani, cartierul Coresi a devenit un punct de referință pe harta imobiliară din România, un model pe care compania dorește să-l replice și la Reșița, acolo unde a cumpărat terenul platformei Mociur, din cadrul UCM Reșița.

La finele lui 2020, portofoliul lor pe plan local a fost de 323 milioane de euro, potrivit datelor companiei.

VGP este un alt dezvoltator belgian care a mizat și a investit în depozite în România. Familia van Geet, cea care deține 41,56% din companie, a pierdut din cauza războiului din Ucraina 1,2 miliarde de euro din avere, potrivit publicației De Rijkste Belgen. Ei se plasează acum pe locul 57 în topul celor mai bogați belgieni. În România, valoarea portofoliului VGP este de 173 milioane de euro.

Media și imobiliare

Imperiul construit de către miliardarul ceh Petr Kellner, decedat în martie anul trecut în Alaska când făcea heliski, a rămas soției și familiei. Astăzi, averea lor este creditată de Forbes la 15,3 miliarde de euro și sunt cei mai bogați din Cehia.

Afacerile din diverse domenii sunt reunite sub umbrela PPF Group, iar în România deține postul de televiziune PRO TV. Compania a investit și în imobiliare în anii trecuți, când a cumpărat două clădiri de birouri, evaluate la 94 de milioane de euro, potrivit celui mai recent raport financiar.

Recent, PPF Real Estate a anunțat o investiție de 60 de milioane de euro într-o nouă clădire de birouri, la București, prima construită de ei, de la zero, pe piața de la noi. Cu această investiție, portofoliul PPF în România va ajunge la 154 de milioane de euro.

Vastint, companie cu aceiași acționari ca și ai IKEA, deține în Europa clădiri de birouri, hoteluri, apartamente de închiriat – toate în valoare de cinci miliarde de euro.

În România, din ce s-a anunțat public până acum, Vastint a investit peste 140 de milioane de euro, sumă pe care compania s-a ferit însă s-o confirme. Pe lângă două proiecte de birouri construite la București, Vastint mai are în pregătire un proiect rezidențial uriaș, cu un potențial de câteva mii de apartamente în nordul Bucureștiului.

Un jucător străin nou intrat pe piața imobiliară de la noi este milionarul din Ungaria Daniel Jellinek, cel care a fondat compania Indotek. Prima achiziție a parafat-o pentru centrul comercial Promenada din Târgu-Mureș, pentru care a plătit 43 de milioane de euro. Au urmat anul acesta două noi achiziții. E vorba despre clădiri de birouri, pentru care a plătit un total de 35 de milioane de euro. Ungurii sunt în discuții și cu omul de afaceri român Gheorghe Iaciu, pentru achiziția centrului comercial Doraly, potrivit Profit.ro.

Averea lui Jellinek este estimată de Forbes Ungaria la 461 de milioane de euro.

Investiția miliardarului israelian Teddy Sagi a fost una de oportunitate. În 2016, firma prin care a fost construit proiectul de birouri Swan Offices din nordul Bucureștiului era în faliment, iar clădirile, scoase la vânzare la un preț cu mult sub investiția de peste 50 de milioane de euro. Smartown, firmă deținută de omul de afaceri printr-un offshore din Cipru, Topmost Investments, a cumpărat clădirile pentru 30 de milioane de euro.

Un an mai târziu, miliardarul mai cumpărat o clădire de birouri, tot din București. Aceste două clădiri sunt acum evaluate la 60 de milioane de euro și scoase la vânzare. Profit.ro relata în vara acestui an că Sagi a intrat într-un acord de vânzare a celor două clădiri către un alt dezvoltator israelian prezent în România, Hagag Development.

Pe tăcute, un alt miliard din Europa și-a făcut intrarea pe piața de la noi. Este vorba de Artemis Real Estate, care face parte din holdingul Artemis, la fel ca producătorul de sanitare Franke. Fondatorul Artemis e Michael Pieper, elvețian cu o avere estimată de Forbes la 4,1 miliarde de euro.

În 2014, compania a comunicat pentru prima dată că a cumpărat aproape 130 de hectare de teren lângă Timișoara și că are planuri de investiții în sectorul spațiilor logistice și industriale, dar și în rezidențial. Primul teren a fost cumpărat în 2007. De atunci, compania a făcut publice investiții de circa 30 de milioane de euro în parcuri logistice.

Cea mai mare creștere a investițiilor străine, în construcții și imobiliare

În ultimii zece ani, imobiliarele și construcțiile au avut cea mai mare rată de creștere, dintre toate sectoarele economice în ceea ce privește investițiile străine directe, potrivit Cushman & Wakefield. Iar asta a dus la consolidarea poziției țării noastre de hub IT și logistic major în estul Europei.

„România este o țară în care potențialul de dezvoltare rămâne imens pe toate segmentele. Alături de capitalul autohton, din ce în ce mai vizibil în ultimii ani, prezența investitorilor străini este mai mult decât benefică”, a declarat recent Cristi Moga, Head of Capital Market în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Principalele rivale ale României în regiune, când vine vorba de atras acest tip de investiții străine, sunt Polonia și, mai nou, Serbia.

„Din păcate, situația creată la nivelul Bucureștiului în ultimii doi ani a determinat numeroși dezvoltatori să își reevalueze opțiunile de investiții”, a mai spus Moga, făcând referire la marele of al jucătorilor de pe această piață, respectiv blocajul creat de anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) ale sectoarelor din București.

Suspendarea PUZ-urilor de către instanțe e un obstacol de care sunt nemulțumiți nu doar investitorii străini, ci mai ales cei locali. E și unul dintre factorii care vor contribui, în anii viitori, la prețurile încă mari pentru locuințe, pe fondul unei oferte scăzute în imobiliare. Panorama a analizat aici acest trend care începe să fie evidențiat în piață.