Cum se împiedică România în cursa cu obstacole pentru noile buletine electronice

România se chinuie de trei ani să emită la nivel național noile cărți electronice de identitate (CEI). Din 2021, de când s-a eliberat primul astfel de buletin nou, în județul Cluj, în cadrul unui program pilot, lucrurile s-au împotmolit în nenumărate obstacole de ordin tehnic și logistic.

La ele au contribuit și blocajele provocate de unele companii furnizoare de tehnologie, care au contestat procedurile de achiziție ale statului.

Miza este foarte mare. Dacă nu începe să emită în acest an, pentru toți românii, noile cărți de identitate, România riscă să piardă banii europeni alocați în acest scop prin PNRR. E vorba de 150 de milioane de euro. Autoritățile responsabile susțin, însă, că eliberarea CEI va începe cât de curând, mai întâi în București, după care se va extinde în toată țara.

Până în 2026, CEI se va elibera gratuit, costurile de producție fiind acoperite din fonduri europene. Ulterior, cetățenii vor scoate din buzunar 12,5 euro pentru a intra în posesia noului act de identitate.

Acesta va putea fi folosit pentru a accesa servicii publice digitalizate sau semnătura electronică și va ține loc de card de sănătate. Totodată, de noile buletine depinde și cum vom putea călători peste câțiva ani, în UE. Pe măsură ce actualele buletine vor expira, călătoriile în Uniunea Europeană se vor putea face în baza acestor noi cărți de identitate, dacă nu vrem să folosim pașaportul pentru a ieși din țară.

Motivele pentru care statul bate pasul pe loc de trei ani, cu emiterea noilor cărți de identitate electronice sunt multiple, iar Panorama a încercat să le descâlcească, cu ajutorul câtorva experți.

Plasticul și cipurile, primele sincope

Printre cele mai importante motive care au dus la întârzierea acestui proiect național a fost blocajul unor licitații organizate de statul român pentru achiziția de soluții informatice, plastic și cipuri necesare producerii și dotării noilor cărților de identitate, conform lui Andrei Nicoară, expert în e-guvernare.

„Cărțile electronice de identitate au întâmpinat nenumărate probleme. După părerea mea, au fost externe administrației publice. Cea mai mare problemă a fost legată de achiziții care au fost contestate. Aceste contestații nu au fost deloc constructive”, consideră Andrei Nicoară, pentru Panorama.

Primul mare obstacol a fost însă criza globală a microcipurilor necesare pentru funcționarea noilor cărți de identitate, pe care trebuie stocate date în format electronic. Acesta a fost și primul motiv invocat de Guvern pentru întârzieri, ceea ce a dus la renegocierea componentei din PNRR care viza noile buletine. Rezultatul a fost că România a cerut singură reducerea sumei alocate inițial: de la 200 la 150 de milioane de euro.

„Timpii de livrare au crescut de la 2-3 luni la peste 12-15 luni, întârzieri care provoacă alte întârzieri pe tot parcursul fluxului de implementare specifice proiectelor complexe de IT&C”, se arăta în justificarea Guvernului.

Astfel, prima licitație a fost lansată abia în iulie 2022 de Imprimeria Națională și a vizat achiziția de cipuri și ansambluri din policarbonat cu antenă, adică plasticul din care sunt confecționate cărțile de identitate. În februarie 2023, a fost declarat câștigător grupul francez Idemia, o companie multinațională, cu sediul în Franța, furnizor de servicii de securitate în domeniul identității și recunoașterii faciale a persoanelor, conform informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Suma totală, pusă la bătaie de statul român doar pentru aceste componente ale viitoarele cărți de identitate electronice a fost de  8,7 milioane de euro, fără TVA, iar durata contractului este de 48 de luni, timp în care compania câștigătoare trebuie să furnizeze nouă milioane de cipuri și 375.000 de ansambluri din policarbonat cu antenă, se arată pe portalul e-licitatie.ro.

Următorul blocaj: certificatele criptografice

Odată rezolvată problema achiziției plasticului și cipurilor, proiectul noilor cărți electronice de identitate a intrat într-un nou blocaj: achiziția infrastructurii PKI – autoritatea de certificare și autentificare a CEI. Lansată în iulie 2022, această a doua licitație nu are încă un câștigător nici doi ani mai târziu.

Dintre toate firmele care s-au înscris la această licitație, o asociere a depus mai multe contestații care au blocat achiziția certificatelor criptografice. Este vorba de Asocierea Trans Sped & Bit4Id & Dendrio Solutions, potrivit informațiilor de pe portalul e-licitație.ro.

Andrei Nicoară urmărește îndeaproape acest proiect și e de părere că s-a pierdut peste un an înainte chiar de discutarea ofertelor tehnice. Motivul a fost că procedura de achiziție a fost contestată în instanță de firmele respective, care până la urmă fuseseră descalificate, spune Nicoară.

Pe lângă interesele comerciale, parte a blocajului mai sunt și interesele politice. Diverse părți decidente doresc să-și promoveze soluțiile propriilor instituții pe care le conduc, mai spune expertul.

Există divergențe între Ministerul Afacerilor Interne și alți responsabili guvernamentali din zona de e-guvernare, care vor să submineze utilitatea CEI ca instrument de identitate și mai ales de semnătură digitală, pentru a promova în schimb soluții alternative, precum ROeID sau certificatele calificate, vândute de furnizori privați.

Cu noile cărți de identitate, românii ar urma să poată folosi automat și semnătura electronică, pe care acum o pot accesa pe bani, de la furnizori privați.

Milioanele de euro din PNRR se usucă în deșertul așteptării. Cui îi convine?

În spatele acestor blocaje birocratice și procedurale, care pot apărea la orice proces de achiziție publică, există și o miză financiară la care nu te-ai gândi la prima vedere.

Andrei Nicoară susține că ar fi în interesul financiar al furnizorilor de certificate calificate, care folosesc la validarea electronică a semnăturii digitale, ca proiectul să întârzie.

În PNRR, după renegociere, au rămas 150 de milioane de euro, iar România s-a angajat să folosească acești bani pentru a elibera 5,5 milioane de cărți electronice de identitate până în 2026. Însă aceste fonduri europene au fost alocate atât pentru noile buletine, cât și pentru emiterea de certificate calificate.

Ritmul de eliberare de buletine e limitat de capacitatea tehnică, astfel că pot fi emise maximum 2 milioane pe an. Astfel, cu cât se eliberează mai puține cărți de identitate, cu atât rămân mai mulți bani pentru subvenționarea certificatelor calificate, explică Nicoară.

Practicile rău intenționate ale unora din firmele participante la licitații au fost confirmate pentru Panorama și de surse oficiale.

„Toți cei care au venit cu soluții tehnice au vrut să se asigure că vor fi singurii furnizori. Au încercat să blocheze statul într-o anumită soluție tehnică și am stat luni întregi să demonstrăm că nu e în beneficiul statului român acest lucru”, a declarat pentru Panorama o sursă oficială.

Lipsa resursei umane și incompetența, alte motive de întârziere

Întârzierea emiterii la scară națională a noilor CEI nu poate fi însă pusă doar pe seama contrelor comerciale, ci și a statului român. E vorba de imposibilitatea de a plăti adecvat resursa umană, ceea ce face dificil să fie găsiți oameni competenți, care să lucreze la acest proiect.

„O mare problemă pe care o are statul român e că nu e în stare să plătească bine IT-iștii. Aceștia se formează trei, patru ani la stat, după care sunt ofertați cu salarii de cinci, șase ori mai mari de privat. Toți care au plecat de la stat lucrează acum pe salarii de minimum cinci ori față de cât câștigau înainte”, declară o altă sursă care se ocupă de acest proiect.

La această problemă, se adaugă marginal și frica sau incompetența unor funcționari implicați în acest proiect, susține expertul Andrei Nicoară.

România riscă să piardă banii europeni

Indiferent de motivele de întârziere, România trebuie să grăbească emiterea noilor CEI. În caz contrar, țara noastră va pierde cele 150 de milioane de euro, fonduri europene alocate acestui proiect. Până la finalul anului, autoritățile trebuie să se asigure că vor elibera cel puțin 1,7 milioane de cărți electronice de identitate, iar diferența până la 5,5 milioane – până în 2026.

Dacă statul se încadrează în calendarul asumat, cetățenii care își vor schimba în următorii doi ani cartea de identitate vor beneficia gratuit de noua CEI.

„PNNR finanțează costul CEI în loc ca acesta să fie plătit de cetățean. Până la data finală a PNRR, CEI se va obține gratis, în locul unui tarif de 12,5 euro. După încetarea PNRR, se va reveni la acest tarif”, arată Andrei Nicoară, într-o postare pe LinkedIn.

Deși încă nu a fost anunțat câștigătorul licitației pentru infrastructura certificatelor, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP)a început testarea tehnică a aplicațiilor de preluare a datelor personale. Însă, momentan nu se poate stabili un calendar de emitere a CEI la nivel național, potrivit lui Cătălin Giulescu, directorul DGEP.

„Cu siguranță vom începe anul acesta, dar nu putem spune dacă va fi 1 august sau 1 septembrie. Însă, nu iau în calcul pierderea banilor din PNRR, pentru că sunt sigur că vom avea cartea electronică anul acesta”, arată Cătălin Giulescu, pentru Panorama.

În ciuda tuturor piedicilor întâmpinate, instituțiile publice implicate în proces trag să iasă din impas, consideră Andrei Nicoară.

La ce va fi utilă noua CEI

Parlamentul European și Consiliul European au adoptat în iunie 2019 un regulament care obligă toate țările din Uniunea Europeană, inclusiv România, să emită cartea electronică de identitate pentru propriii cetățeni, începând cu 2 august 2021.

Scopul acestui regulament este de a armoniza documentele naționale de identitate în Europa și de a consolida securitatea cărților de identitate ale cetățenilor din spațiul comunitar.

În 2021, România a lansat un proiect pilot de emitere a cărții electronice de identitate pentru 19.000 de cetățeni din municipiul Cluj-Napoca și județul Cluj, conform unui răspuns al Evidenței Populației, pentru Panorama.

Uniunea Europeană a venit în sprijinul statelor membre, alocându-le fonduri pentru a pune în aplicare acest regulament. României i-au fost alocați prin PNRR 200 de milioane de euro inițial, bani destinați emiterii CEI și furnizării de semnături digitale calificate. Ulterior, suma a fost redusă la 150 de milioane de euro, la cererea României.

Infrastructura pentru cartea electronica de identitate, care va avea dimensiunea unui card bancar obișnuit, va fi prevăzută cu trei componente: poliplanul (plasticul) cu elementele sale de securitate, cipul cu antenă și componenta de servere care aparțin de MAI.

Cipul va stoca imaginea facială și două amprente digitale (așa cum e și la pașapoarte), pentru a facilita autentificarea și recunoașterea cu ușurință a posesorului, inclusiv utilizarea la porțile automate de trecere a frontierei.

Partea de servere are, la rândul ei, alte două componente: certificatele din zona criptografică și componenta care se referă la registrul național al persoanelor. Toate aceste elemente de siguranță vor face ca noua CEI să devină, practic, imposibil de falsificat.

Pe lângă acest mare avantaj, noul card va oferi posesorului acces digital la documente oficiale și la semnătura electronică și va garanta accesul rapid la servicii digitale, oferite de instituțiile publice.

Concret, noua CEI va permite cetățeanului autentificarea în orice sistem al administrației publice, datorită interoperabilizării bazelor de date la nivel local și central, potrivit lui Cătălin Giulescu, directorul DGEP.

CEI va ține loc și de card de sănătate

Odată emisă, noua carte de identitate va prelua și funcționalitatea cardului de sănătate. În acest moment, actualelor carduri de sănătate, care au expirat, le-a fost prelungită valabilitatea pe o perioadă nedeterminată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acestea vor putea fi înlocuite de noile CEI, dar cu o condiție.

Spre deosebire de actualele buletine, noile acte de identitate vor putea fi eliberate și înainte de împlinirea vârstei de 14 ani și vor fi valabile după cum urmează, așa cum reiese din Ordonanța de Guvern care reglementează CEI:

• pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani – valabilitate 2 ani;
• pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 și 14 ani – valabilitate 4 ani;
• pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani – valabilitate 5 ani;
• după împlinirea vârstei de 18 ani – valabilitate 10 ani;
• după împlinirea vârstei de 70 de ani – valabilitate nelimitată.

Majoritatea statelor UE eliberează deja cărți de identitate electronice cetățenilor, reiese din datele firmei Idemia. În acest moment, doar Bulgaria și Portugalia mai emit cărți de identitate care nu respectă prevederile regulamentului adoptat de UE. La fel ca România, este de așteptat ca și aceste două țări să se alinieze cerințelor UE, în cursul anului 2024.

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului European include două perioade de eliminare treptată a cărților de identitate eliberate anterior, care nu îndeplinesc cerințele actuale: mai întâi în 2026 și ulterior în 2031.

Articol editat de Andrei Luca Popescu