„Colectivul” Macedoniei de Nord. De ce se repetă aceeași rețetă a dezastrului la incendiile din cluburi
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
59 de morți, peste 150 de răniți, peste 20 de suspecți audiați, șapte zile de doliu și o națiune cu 1,8 milioane de oameni în stare de șoc. Așa arată fotografia la minut a dezastrului din clubul Pulse, din Macedonia de Nord. Rețeta dezastrului de la Kočani ne este mult prea familiară. Românii au trăit-o pe pielea lor, acum 10 ani, în tragedia de la Colectiv, din București.
Un club deschis într-un fost depozit de covoare, care primise o autorizație de funcționare în condiții îndoielnice, în care s-au folosit ilegal materiale pirotehnice în timpul unui concert al unei trupe cu care nu se încheiase niciun contract, într-o clădire a cărei singură protecție la incendiu erau două extinctoare și o singură cale de acces pentru un public de aproximativ 500 de oameni. Sună cunoscut?
Totuși, prima mare diferență între catastrofa din Pulse și cea din Colectiv este că autoritățile din Macedonia de Nord au înțeles din prima clipă că nu pot gestiona singure amploarea dezastrului. Au cerut imediat ajutorul Uniunii Europene, prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă, pentru a transporta zeci de pacienți în alte țări unde li se poate oferi tratamentul necesar. Nouă țări au oferit sprijin imediat. Inclusiv România, care a intermediat luni, cu un avion militar, transferul a patru răniți în Lituania, lucru confirmat și de Comisia Europeană.
Ce s-a întâmplat
Clubul Pulse din Kočani, localitate aflată la 100 de kilometri est de capitala Skopje, găzduia în noaptea de sâmbătă spre duminică, 15-16 martie, spectacolul unei populare trupe hip-hop, la care asistau în mare parte tineri cu vârsta între 18 și 20 de ani. Două ore și jumătate după miezul nopții, show-ul pirotehnic care însoțea concertul a degenerat, iar scânteile de la artificiile de pe scenă au aprins tavanul, care a început să ardă imediat. Pericolul a fost reperat târziu de spectatori, motiv pentru care la singura ieșire disponibilă din club s-a creat o busculadă mortală.
Presa locală scrie că cei mai mulți tineri care au sfârșit în „clubul morții” aveau între 14 și 25 de ani. Unii și-au pierdut viața din cauza focului, alții pentru că au inhalat fumul toxic degajat de arderea materialelor inflamabile ori au fost striviți în aglomerația de la ieșire. Ministrul de Interne al Macedoniei de Nord susține că fuseseră vândute 250 de bilete, dar în interior se aflau de două ori mai mulți oameni.
Corupția ucide peste tot
Despre clubul din Macedonia de Nord, presa locală scrie că era improvizat în ceea ce fusese odată un depozit de covoare. O singură cale de acces era funcțională, iar o a doua ușă care ar fi putut facilita evacuarea era blocată. Materiale puternic inflamabile fuseseră folosite la interior, deși nu exista niciun sistem de stingere a incendiilor, nici măcar un hidrant. De altfel, singura protecție în caz de foc erau două extinctoare.
Printre multele nereguli identificate deja se numără faptul că nu exista autorizație pentru folosirea materialelor pirotehnice și nu exista un contract între club și trupa care susținea concertul pentru evenimentul de sâmbătă noapte.
Cea mai mare problemă este legată de condițiile în care funcționa clubul. Ancheta a scos la iveală că localul nu avea o o autorizație adecvată activității pe care o desfășura și cea prezentată de patroni autorităților ar fi fost obținută în condiții îndoielnice. Premierul țării a mers până la a spune că documentele fuseseră eliberate după plata unei mite și că tragedia este rezultatul corupției din sistem.
Peste 20 de suspecți au fost audiați în primele 48 de ore de la tragedie. 14 dintre ei au fost reținuți, inclusiv un fost ministru al Economiei și un fost director al Inspectoratului de Stat pentru activități comerciale. Luat la întrebări a fost și primarul localității Kočani, care între timp a demisionat, dar împotriva căruia nu s-a luat încă nicio măsură.
Cum să nu repeți greșelile trecutului
Raportat la populația de aproape două milioane de locuitori a Macedoniei de Nord, bilanțul incendiului de la clubul Pulse este copleșitor. Guvernul de la Skopje a solicitat imediat sprijinul Uniunii Europene, prin Mecanismul de Protecție Civilă, care include, pe lângă cele 27 de state membre, alte 10 țări europene.
Aproape jumătate dintre răniți, inclusiv pacienți în stare critică, au fost transferați încă din a doua zi după tragedie, la spitale din străinătate. Serbia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Austria, Lituania sunt doar câteva dintre țările care au oferit locuri pentru tratarea supraviețuitorilor. Ministerul Sănătății a făcut apel către toți cei care au participat la concert și erau în interior în momentul incendiului, dar au scăpat aparent nevătămați, să meargă de urgență la medic pentru o evaluare a stării de sănătate.
Rapiditatea cu care autoritățile de la Skopje au reacționat nu poate decât să ne amintească de faptul că Guvernul de la București a așteptat șase zile după tragedia de la Colectiv, ca să ceară ajutorul european. Asta după ce, inițial, ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu (PSD), declarase că România nu are nevoie de sprijin extern în gestionarea situației.
„Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații”, spunea el, deși era evident că numărul mare de victime depășea capacitatea de tratament specific. La aproape o săptămână, mecanismul era activat și România începea să transfere răniți în străinătate. Pentru unii dintre ei, însă, era prea târziu. În total, în urma incendiului din Colectiv și-au pierdut viața 64 de oameni. De atunci, statul român nu a schimbat mare lucru în capacitatea sa de a trata marii arși.
O rețetă pentru dezastru
Nu e greu de observat că există un șablon al acestor nenorociri. Tragedia de la Colectiv e întipărită în mentalul românesc, dar scenariul s-a repetat și în alte țări, în ultimii 10 ani, la fel cum și înainte de 2015, sute de oameni fuseseră victime ale unor incendii izbucnite în cluburi, din cauza folosirii artificiilor la interior.
Înainte de Pulse, s-a întâmplat în Murcia, Spania, în octombrie 2023. 13 oameni au pierit într-o discotecă unde concertul unui DJ a venit la pachet cu un spectacol pirotehnic care nu a respectat normele de siguranță.
The Conversation cele două cauze principale care duc la apariția unor nenorociri precum cele de la Colectiv și acum Pulse.
Profesorii au studiat 24 de incendii în cluburi, din 1940 încoace, soldate cu cel puțin 10 morți. Peste 2.800 de oameni au pierit în aceste tragedii, aproape jumătate doar în ultimii 25 de ani.
Primul și cel mai important factor identificat a fost folosirea materialelor pirotehnice la interior. Din dorința de a transforma concertele în momente electrizante, organizatorii își asumă riscul de a introduce astfel de „artificii”. Uneori este decizia organizatorilor, alteori artiștii sunt cei care insistă să le folosească fără a cunoaște clar riscurile la care se expun și îi expun și pe spectatori, pentru că nu sunt familiarizați cu spațiul unde concertează.
De obicei încăperile sunt antifonate cu materiale puternic inflamabile sau au decorațiuni din plastic ori din lemn. O mică scânteie poate fi accelerată la un dezastru de proporții, din cauza izolațiilor de pe pereți și tavan. Și nu doar focul este problema. Fumul inhalat este extrem de periculos.
Al doilea factor pune la un loc supraaglomerarea și lipsa sau insuficiența ieșirilor de urgență.
De asemenea, petrecerile în cluburi de noapte implică și consum de alcool sau droguri, ceea ce sporește o potențială dezorientare a spectatorilor în timpul evacuării, pe fondul unui spațiu puțin luminat și al zgomotului, adaugă autorii articolului. Dacă nici nu au trasee bine evidențiate spre ieșiri sau există o singură cale de acces, mulțimea ajunge să se calce în picioare.
Regulile există, desigur, dar corupția face ca multe cluburi să continue să funcționeze, deși sunt capcane mortale, așa cum se conturează tot mai clar că a fost cazul și în Macedonia de Nord.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
