Un trend îngrijorător. De ce închiderea librăriei La Două Bufnițe e o pierdere chiar mai mare decât pare la prima vedere

Dintre mesajele primite de când au anunțat că sunt nevoite să își ia zborul din spațiul de pe strada Matei Corvin, doar unul le-a surprins pe Bufnițe.

Seria dispariției librăriilor independente din România

Pentru Oana Boca Stănescu, manager cultural și clientă frecventă a librăriei independente La Două Bufnițe, decizia la care au fost forțate să ajungă cele două fondatoare reprezintă o întâmplare dureroasă, dar nu singulară.

„Face parte dintr-un serial, din păcate, tot mai familiar, acela al dispariției librăriilor independente din România. Anthony Frost Kretzulescu, „librăria engleză” din București, a dispărut în 2017, Asteroidul B 612, micuța librărie -bijuterie din Cotroceni, dedicată cărților pentru copii, a dispărut în 2022, Librăria Habitus din Sibiu, în 2018, iar Tutimi și Titoc din Cluj-Napoca, în 2024. Librăria Sabin Opreanu din Băile Herculane s-a închis în noiembrie 2022, după 47 de ani de activitate neîntreruptă. A fost redeschisă ulterior, în urma unei campanii de strângere de fonduri la care au luat parte mai mulți oameni inimoși…. La Oradea, librăria independentă Cair Paravel rezistă, dar au întins și ei mâna spre colacul de salvare”, explică Oana Boca-Stănescu.  

Pariul inițial al celor două Bufnițe a fost ca librăria lor independentă să aibă o cifră de afaceri realizată în proporție de peste 90% din vânzarea de carte. 

Într-o țară ca România, aflată deja de un deceniu la coada clasamentului lecturii în UE, unde doar 30% dintre cetățeni citesc și unde lipsește constant susținerea statului pentru dezvoltarea acestui obicei, premisele pentru o afacere de succes în domeniu nu erau promițătoare. 

La final de 2016, cele două antreprenoare au făcut însă un pas curajos și au deschis larg ușile librăriei din strada Matei Corvin, cu mult entuziasm și cunoștințe de business de bază. Investiția inițială a fost de 50.000 de euro, la care s-au adăugat 30.000 de lei dintr-o finanțare pentru IMM-uri.

Cum s-au acumulat datoriile

Entuziasmul Bufnițelor nu a trecut niciodată, însă stresul a crescut odată cu acumularea datoriilor. Din cei aproape nouă ani de funcționare, librăria a fost pe plus doar un an, în 2023, când Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii. 

Din cauza situației financiare, antreprenoarele s-au mai gândit și cu altă ocazie să închidă librăria, spune co-fondatoare Oana Doboși.

Anul în care Oana Doboși și Raluca Selejan au deschis librăria de la Timișoara a fost ultimul de funcționare pentru librăria specializată pe carte engleză, Anthony Frost, de la București. Ca un făcut, ambele librării independente au funcționat același număr de ani – nouă. 

Criza financiară din 2009-2010 a afectat piața de carte, dar Vlad Niculescu, unul dintre cei trei co-fondatori ai librăriei Anthony Frost, nu a vrut să închidă librăria de lângă biserica Kretzulescu. „Și noi, ca și Oana și Raluca, ne-am dorit o librărie vie, în care să crească zilnic o relație cu clienții, care să devină prieteni, pentru că doar astfel vom fi în stare să construim o comunitate viabilă în jurul acestor tipuri de locuri. E e o muncă dificilă, de care nu ne plângem – și nici pe Raluca și Oana nu le-am auzit plângându-se -, dar despre care lumea trebuie să știe că există. Uneori nu vedem lucrurile astea și nu știm ce e în spatele lucrurilor frumoase. Cred că e bine să se știe totul și despre asta, mai ales de către cei care vor să pornească o astfel de întreprindere”, explică Vlad Niculescu pentru Panorama.ro.

Au pierdut bani, dar au crescut cititori

Cele două antreprenoare care au fondat La Două Bufnițe au pus în practică o idee generoasă, care a ajuns în final să le coste. 

„În primii ani am organizat gratuit ateliere pentru copii în librărie. Eu am fost capul răutăților aici, pentru că, într-adevăr, se citește puțin și am văzut, în nenumărate clase de copii care ne-au vizitat, elevi care au plâns cu lacrimi de crocodil că nu aveau bani la ei să își cumpere o carte. A fost o greșeală, așa cum zice Oana, faptul că le-am făcut gratuit, doar ca să-i apropiem, să vină într-o librărie, să răsfoiască cărți, chiar dacă nu și le pot cumpăra, să asculte o poveste și să vadă cât de amuzante și de distractive pot fi cărțile. Dacă noi nu avem campanie de lectură, dacă noi nu avem niște directive care să plece de sus, să apropie copiii de cărți, atunci le-am gândit noi. Dar asta a venit cu un cost, cu un cost care a însemnat muncă multă pe gratis și cam atât. Nimic, nimic financiar pentru librărie”, spune Raluca Selejan, care adaugă pe nerăsuflate faptul că nu regretă deloc acest gest: „Au crescut atâția copii aici, chiar dacă nu s-a revăzut asta financiar”.

Concurență din partea magazinelor online

Pe lângă faptul că a organizat timp de șapte ani evenimente gratuite care nu s-au reflectat în încasări, librăria a fost afectată și de concurența cu magazinele online, care practică reduceri substanțiale.

Datele unui sondaj online au scos la iveală că majoritatea respondenților preferau anul trecut să cumpere cărți din online și alocau pentru o astfel de achiziție între 50-100 de lei. Și chiar dacă 66% dintre cititori spun că merg în librării, unii dintre ei o fac doar pentru a primi recomandări, pe care apoi le folosesc pentru achizițiile de pe internet.

Cu o astfel de situație s-a confruntat recent Oana Doboși, chiar în cadrul unui eveniment organizat de La Două Bufnițe: 

Prețul unic al cărții: o soluție pentru salvarea pieței de carte?

În opinia Oanei Doboși, concurența ar trebui să se facă în funcție de calitatea serviciilor, nu în funcție de preț, iar acest lucru ar fi posibil doar dacă statul ar adopta o lege aplicată cu succes de francezi încă din anii ‘80, care să instituie prețul unic al cărții. Potrivit acestui act normativ, editorul este cel care stabilește prețul cărții, care rămâne același în toate punctele de vânzare, fizice sau online, iar o anumită perioadă de timp nu pot fi făcute reduceri mai mari de 5%.

Din 1990 și până acum, numărul de librării s-a redus de trei ori în România, iar cel al bibliotecilor publice s-a înjumătățit. În plus în mediul rural lipsesc și librarii, și librăriile. Scenariul e pe cale să devină și mai sumbru, în contextul în care prețul cărților este pe cale să se mărească, dacă TVA va crește, așa cum a fost anunțat.

O astfel de taxare ar scădea și mai mult consumul de carte, explică pentru Panorama Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România. El subliniază faptul că piața de carte este într-un declin continuu în ultimii 15 ani, situație care afectează și lanțurile de librării, dar și magazinele online:

„Scumpirea cărților ar amplifica analfabetismul funcțional. De vreo doi ani și mai bine, după pandemie, piața de carte, în termeni valorici, a rămas la același nivel cu niște cărți mai scumpe, ceea ce înseamnă că s-au vândut mai puține cărți decât se vindeau în timpul pandemiei și înainte de ea. Deja nu se mai poate fără o intervenție decisivă a statului.”

O soluție ar putea veni de la noul ministru al culturii, Demeter András spune că va încerca să compenseze efectele creșterii TVA la carte prin intensificarea programului național de achiziții de carte pentru biblioteci. 

Cert este că exemple de bună practică există cât timp există și disponibilitate din partea decidenților. State precum Cehia sau Marea Britanie își protejează domeniul culturii, prin așa numita „excepție culturală” prin care sunt scutite de TVA cărțile tipărite și cele electronice. 

Legile care ar fi putut salva librăriile independente

„Nu înseamnă să reinventăm nimic, înseamnă doar să respectăm legile pe care le avem: și avem o lege a bibliotecilor care din 2002 nu este respectată și ar asigura un minim de achiziție de carte pentru fiecare bibliotecă în fiecare an. Toată suma corespunzătoare acestei achiziții ar dubla piața de carte, pentru că vorbim de circa 80 de milioane de euro. Calculele sunt făcute de Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România. Mai avem și legea drepturilor de autor și pe cea a culturii scrise. Toate au fost publicate în Monitorul Oficial în urmă cu 19, 23, 22 de ani, respectiv, și niciuna nu se respectă. Și atunci niciuna dintre ele nu poate să ajute piața de carte”, continuă el.

În condițiile în care mulți copii nu au acces la cărți, cele două Bufnițe se ocupau inclusiv de donarea de cărți în mediul rural.

Și o responsabilitate a comunității

Neîncrezător în disponibilitatea statului de a susține piața de carte, Vlad Niculescu, în prezent managerul Librăriei „Cărturești & friends”, crede că supraviețuirea librăriilor mici, de nișă, este și o responsabilitate a comunității care se strânge în jurul lor. 

Cu o afacere de suflet închisă și munca la o librărie de nișă, Vlad Niculescu crede în continuare că o librărie este rentabilă pentru societate, pentru că rezultatele ei se măsoară, de fapt, în apropierea oamenilor de cultură. „Cum zicea George Whitman, (n.r. fondatorul librăriei pariziene Shakespeare and Company): The business of books is the business of life. Dacă vrem să avem viață, da, ne trebuie și acest business.”

În celălalt colț al țării, comunitatea s-a mobilizat la apelul Bufnițelor, care și-ar dori să închidă afacerea pe zero. 

„Vânzările au crescut în ultimele două săptămâni cu 505,6%, ceea ce ne ajută să ne acoperim o parte din minus, dar nu știu să spun cât, pentru că nu am calculat încă. Asta o să știm în iulie sau, cel mai exact, când încheiem totul cu furnizorii”, spune Oana Doboși.

„În spatele unui party reușit, se află o mare tristețe”

Împăcate cu decizia luată, Oana Doboși și Raluca Selejan mai au o singură dorință: ca închiderea librăriei să genereze o schimbare care să protejeze legislativ cultura și educația în România.

Dacă a meritat sau nu acest sacrificiu rămâne de văzut. Cert e că orașul rămâne mai sărac cu un spațiu cultural viu, care promova lectura și antrena idei.

Finalul capitolului a fost epic. O petrecere cu scriitori, editori, prieteni și evident, Raluca și Oana care își iau zborul, dar ne lasă cu promisiunea că  #BufnițeleZboarăMaiDeparte. „Ideea noastră a fost să strângem toată comunitatea de cititori, care e mare și pe care am construit-o în toți acești 9 ani. Nu de multe ori am tot spus că din cea mai mare tristețe, poate ieși un party foarte reușit. Sau invers. În spatele unui party reușit, se află de multe ori o mare tristețe.”