Cum au ajuns influencerii români să joace un rol cheie în alegeri și câtă vină poartă pentru deformarea campaniei electorale

Campania TikTok a lui Călin Georgescu, ajutată de influenceri, cu metode rusești

Până de curând, influencerii de la noi au stat departe de politică. Însă, înainte de alegerile europarlamentare din primăvară, am avut parte de o premieră la noi.

Silviu Faiăr, printre puținii influenceri din România care e politic pe față, s-a implicat alături de Sabina Teodora, Zlăvog, Really Rux, Maria Zvinca, Amy Claire, Irina Manea și Cătălin Moise în campania de strângere de semnături a lui Nicu Ștefănuță, care era la acea vreme cam singurul candidat asumat progresist de la noi. A fost pentru prima dată când influenceri români s-au implicat direct în campania unui politician.

Cu toate astea, a fost mai degrabă o furtună într-un pahar cu apă. Din zecile de mii de influenceri din România, conform datelor din raportul MOCAPP, îi număram pe degetele de la o mână pe cei care s-au implicat în politică. Lucrurile păreau liniștite înainte de alegerile din toamnă și era de așteptat ca aceiași oameni să vorbească și acum de politică, iar restul să își vadă de activitatea obișnuită.

Așa au stat lucrurile până la începutul lui noiembrie, când, cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, mai mulți influenceri de pe TikTok, mai mari sau mai mici, au început să fie brusc preocupați de educația civică a comunităților lor și să îndemne lumea să meargă la vot.

„De mai multe zile, pe platforma TikTok au apărut clipuri în care influenceri – mai mult sau mai puțin cunoscuți – vorbesc aproximativ un minut despre calitățile pe care ar trebui să le aibă viitorul președinte al României. Aceștia sunt folosiți, practic, în campania electorală, iar aceste postări politice sunt, potrivit surselor Gândul, plătite și fac parte dintr-o campanie de manipulare care abia a fost declanșată!”, scriau atunci cei de la Gândul.

Fiecare dintre ei avea cel puțin câteva zeci de mii de urmăritori și niciunul nu adusese vreodată în discuție, nici măcar tangențial, teme politice. Toate cele peste 100 de clipuri aveau în jur de un minut, iar influencerii, după ce ne îndemnau să mergem la vot, conturau și un portret al președintelui ideal.

Aproape toți menționau aceleași calități pe care le considerau esențiale pentru viitorul președinte. Deși nimeni nu făcea referire directă la vreun candidat, toți au folosit hashtagul #echilibrușiverticalitate. Voiau un președinte echilibrat, integru, fără legături cu scandaluri de corupție, fluent în engleză, cu experiență relevantă și cu un parcurs profesional care să includă funcții importante. 

Ulterior, am aflat că toată această campanie mascată a fost orchestrată de Călin Georgescu, conform unor cercetări făcute de jurnalista Teodora Munteanu, dar și de către Expert Forum.

Informațiile au fost confirmate în cele din urmă și de statul român, prin rapoartele desecretizate ale serviciilor de informații. În aceste rapoarte, aflăm și că această campanie cu hashtag-ul „#echilibrușiverticalitate” e similară cu cea „#fratelângăfrate”, pe care Rusia a demarat-o în Ucraina, înainte de invazie. E vorba de „o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are modul de operare al unui actor statal”.

Serviciile nu acuză direct Rusia de implicare, însă arată că modul de operare al campaniei lui Georgescu este tras la indigo cu operațiuni cibernetice rusești din Ucraina și Moldova.

„În concret, campania informaţională „Echilibru şi Verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federaţia Rusă în Ucraina, ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”, scrie MAI.

În România, influencerii au fost recrutați „în masă” prin FameUp, o platformă automatizată care „folosește inteligența artificială pentru a gestiona strategia, contractele, plățile, organizarea și raportarea activităților micro-influencerilor, totul în mai puțin de 72 de ore.

FameUp a fost concepută pentru a sprijini influențatorii locali, adică utilizatorii cu între 500 și 10.000 de urmăritori pe rețelele sociale, oferindu-le oportunități de a-și dezvolta prezența online”, după cum spun chiar ei.

Tot pe TikTok, arată serviciile de informații, Călin Georgescu a fost ajutat și de donații generoase, de un milion de euro, de la contul „bogpr”, care a fost ulterior identificat ca fiind Bogdan Peșchir, un om de afaceri din Brașov, implicat în domeniul IT și criptomonedelor.

Ascensiunea lui Călin Georgescu poate fi explicată prin mai mulți factori, însă cu siguranță că toată campania sa de pe TikTok a jucat un rol cheie, iar în cadrul acelei campanii, acești influenceri au fost esențiali. Pentru prima oară în istoria României, influencerii și-au făcut apariția pe scena politică.

Piața influencerilor a explodat: avem mai mulți, mai diverși și mai nișați

Ca să înțelegem cum am ajuns aici, e nevoie să facem un pas în spate și să vedem cum au funcționat dintotdeauna campaniile cu influenceri. 

Pentru că piața de influenceri din România e încă una relativ tânără și abia acum a început să crească semnificativ numărul lor, brandurile aveau un proces manual prin care își selectau influencerii pe care îi includeau în campaniile de promovare. Cu alte cuvinte, pentru că aveam un număr mic de influenceri cu comunități destul de mari fiecare, procesul de selecție putea fi făcut și de către un om.

În timp, însă, numărul influencerilor a explodat și avem acum, conform celor mai recente date, aproape 50.000 de creatori de conținut care activează în 27 de nișe. De altfel, în 2024, în România, s-au investit peste 100 de milioane de euro în campaniile cu influenceri, ceea ce înseamnă o creștere de 300% în doar trei ani. 

Oamenii sunt atenți la ei: peste 93% dintre români petrec cel puțin o oră pe zi pe rețelele sociale, iar 21% dintre ei stau chiar peste patru ore zilnic pe social media, arată raportul agenției de influencer marketing MOCAPP.

Avem, așadar, din ce în ce mai mulți influenceri, din ce în ce mai mulți bani care se duc spre promovarea cu ajutorul lor și un public care e conectat constant la rețelele sociale. În contextul acestei creșteri constante a pieței, au apărut și microinfluencerii (între 10.000 și 100.000 de urmăritori), dar și nanoinfluencerii (între 1.000 și 10.000 de urmăritori).

Aceste noi categorii sunt și ele atractive pentru cei care vor să se promoveze.

„Nano-influencerii au o audiență mai concentrată și un conținut mult mai nișat, iar comunitățile lor sunt mult mai închegate, așadar tind să aibă o încredere mai mare în produsele sau serviciile promovate. În rândul influencerilor mari sau vedetelor, este clar că poți beneficia de awareness sporit, însă trebuie să aloci atenție suplimentară către cine te îndrepți spre o colaborare, pentru a evita crizele de imagine”, spune Bianca Ioana Caragea, specialist PR.

Automatizarea selecției: ce pericole aduc platformele care promit influenceri „la kilogram”

Ca răspuns la această evoluție a pieței, au apărut platforme, precum FameUp, care fac intermedierea între agenții sau branduri și influenceri.

„Procesul de selecție a fost automatizat de aceste platforme și e făcut acum mai degrabă pe criterii cantitative, nu calitative, ca în trecut. Tu dai brief-ul acolo și el e deschis. Influencerii care vor pot să preia campania. Riscul apare atunci când ai intenția opacă și nu știi cine e în spate”, spune Jitariuc.

Problema e că acest proces de automatizare și platformele de intermediere, deși aduc destule avantaje și funcționează de obicei fără probleme, pot să aducă și o lipsă de transparență privind cine e de fapt în spatele campaniilor. Adică fix ce s-a întâmplat cu Călin Georgescu și influencerii de pe TikTok.

Mai mulți influenceri au ieșit public după alegeri și au spus că le pare rău că au participat la campania lui Călin Georgescu, însă ei spun că au făcut-o fără să știe cine i-a plătit de fapt.

„Această campanie nu dădea de înțeles nici măcar o secundă că noi vom ține partea politică a vreuneia dintre candidați, nici măcar o secundă”, a declarat Alex Stremițeanu, unul dintre influencerii care au participat la campania lui Georgescu.

Influencerii nu au fost, practic, plătiți direct de Călin Georgescu, ci de două firme, conform anunțurilor de pe FameUP: Fundament Campaign și Progresia Campaign. Pe platforma FameUP, nu apare în niciun moment numele lui Georgescu, de aceea și influencerii susțin că habar n-aveau că ar fi vorba de el.

De aici, și problema de transparență a acestor platforme. Influencerii pot accepta campanii de la firme paravan pentru diverși politicieni, fără ca ei să știe de unde vin de fapt banii.

Campania făcută pentru Georgescu a fost un fel de „teaser”, o practică întâlnită des în campaniile clasice pentru branduri.

„Facem ca un fel de teaser, în care lumea nu știe de fapt despre ce e vorba, oamenii devin interesați și apoi capitalizăm pe acel teaser. Asta poate să ducă la lucruri amuzante uneori, dar în cazul de față a dus la ceva foarte grav”, explică Jitariuc. 

E important că mulți influenceri au ieșit în public să ceară scuze și să recunoască faptul că nu știau ce promovează de fapt. Rămâne, însă, o întrebare: cât de vinovați sunt, ei, de fapt? 

Monica Jitariuc e de acord: „Cred că influencerii nu sunt de blamat 100%. Nu cred că blamarea funcționează oricum. Cred că discuția în jurul acestui subiect e importantă, faptul că vorbim despre asta. Cei care au pus acel anunț pe platformă ar trebui să răspundă. Au avut o campanie netransparentă”.

Apropo de răspundere, fondatorul platformei FameUP, Ionuț Pătrășcoiu, nu a fost de găsit de presă, zilele acestea. Reprezentanții companiei sale au oferit, totuși, un răspuns gol de conținut pentru Ziarul Financiar:

„FameUp nu are și nu a avut niciun fel de colaborare cu persoana Călin Georgescu sau cu vreun alt membru implicat în campania de promovare a domniei sale pentru funcția de Președinte al României. Procesul de achiziție este extrem de simplu: utilizatorul își alege persoana sau persoanele cu care dorește să colaboreze, iar plata se face direct către acestea, prin intermediul platformei. Oricine poate accesa serviciile automatizate oferite de platformă. 

FameUp se bazează pe acelaşi tip de principii utilizate la scară largă de către marile platforme de socializare: elimină din baza sa de date acele persoane care, în mediul online, promovează mesaje care instigă la ură, conţin elemente ce pot defăima imaginea cuiva sau utilizează limbaj licenţios”.

E cumva o zonă gri în ceea ce privește responsabilitatea platformelor de tip FameUP. Ar trebui ele să facă adevărate anchete, pentru a afla ce legături au toate firmele care se înscriu la ele pe platformă? Nu pare realist. Ar trebui să facă asta măcar prin sondaj? Măcar la campaniile mai delicate, cum sunt cele politice? Poate.

Ce e cert, însă, e că influencerii trebuie să își marcheze publicitatea de orice fel, politică sau nu. Și tot la fel de cert este că TikTok nu permite pe platformă publicitate politică, conform regulamentului intern. Cu toate astea, campania ascunsă a lui Georgescu s-a răspândit liberă pe TikTok, fără să fie marcată sau chiar interzisă de TikTok, așa cum ar fi trebuit.

Influencerii și pericolul Călin Georgescu: între teama de a lua o poziție și responsabilitatea civică

Dincolo de activarea acestei campanii mascate în favoarea lui Călin Georgescu pe TikTok, influencerii s-au implicat în aceste alegeri și de cealaltă parte a baricadei.

Nume importante, influenceri sau persoane publice în general, cu sute de mii sau milioane de urmăritori, precum Mira, Delia, Mariciu, Deliric, Selly, Marilu sau Adrian Elicopter de Luptă, au ieșit public cu mesaje de mobilizare la vot, pentru alegerile parlamentare și turul doi al prezidențialelor, iar unii chiar cu un îndemn explicit de a vota Elena Lasconi.

În același timp, sunt destui care au ales să nu se implice. Motivele sunt multiple.

„Mulți se tem de controverse, dar și de impactul asupra colaborărilor comerciale. Sunt foarte multe branduri care evită să se asocieze cu personalități care iau poziții politice puternice. Le e frică și de hărțuire și diverse atacuri online” a adăugat ea.

Silviu Faiăr crede că e important ca influencerii să înțeleagă importanța momentului și să iasă public cu un mesaj clar:

„Până la urmă, ei decid dacă vor să rămână de partea bună a istoriei. Chiar vor să ignore un candidat pe care nu l-a mai văzut România postdecembristă niciodată?”, e întrebarea lui Silviu Faiăr, pe care ar trebui să ne-o punem cu toții, înaintea alegerilor.