Extrem de online

Cinci momente-cheie din istoria internetului care ne-au adus influencerii de azi

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

În ultimii 20+ ani, internetul a schimbat lumea și continuă să o facă. Printre nenumăratele moduri în care ne-a făcut viața mai bună (sau mai rea) se află și propulsarea spre faimă mondială a unor creatori de conținut care au ajuns unele dintre cele mai puternice persoane din economia actuală: influencerii.

În cartea „Extremely Online”, Taylor Lorenz, jurnalistă de tehnologie la Washington Post, documentează istoria internetului și analizează cele mai importante momente care au deschis drumul pentru evoluția influencerilor de la persoane total necunoscute care creează conținut despre tot și nimic pe net, la adevărați giganți, cu zeci, sute de mii sau chiar milioane de fani în toată lumea.

În continuare, cinci dintre cele mai importante astfel de borne care au creat internetul de azi.

Revoluția blogurilor

La începutul anilor 2000, în SUA, odată cu apariția platformelor de blogging WordPress, Blogger și Blogspot, a devenit brusc mult mai ușor ca oricine să se exprime pe internet. În doar câteva minute, cât dura să-ți asamblezi un blog, puteai să devii propriul tău publisher. A fost un punct de cotitură în istoria internetului și e, probabil, greu de imaginat acum cât de dificil era înainte de bloguri să-ți împarți gândurile cu un public mai larg.

Pe măsură ce blogurile au început să aibă din ce în ce mai mult trafic, succesul lor a fost remarcat și de publicitari, iar în 2002 au fost lansate platformele BlogAds și Google AdSense, care permiteau blogurilor să afișeze reclame, aducând astfel pentru prima oară venituri unor persoane doar din ce postau pe internet. 

Era un model similar cu cel al veniturilor din publicitate al presei clasice, iar sumele pentru blogurile de succes erau considerabile: Josh Marshall, care avea blogul de politică Talking Points Memo, ajunsese să aibă venituri de 10.000 de dolari la doar un an după ce a început să afișeze reclame pe el. Zece ani mai târziu, Marshall avea un staff de 25 de persoane care lucrau pentru el și era, practic, liderul unei companii media. Tot sub formă de blog au început și alte site-uri populare, precum Gawker sau FiveThirtyEight.

Dacă blogurile de tehnologie și politică au dat startul, cele de mame au dus totul la un alt nivel pentru că au fost primele care au făcut parteneriate cu branduri, dincolo de reclamele livrate de Adsense pe blog. Bloggerițele au început să primească produse de la diverse branduri de beauty și, într-un final, au fost cele care au creat modelul de business practicat azi de creatorii de conținut. Au fost printre primii creatori care au vorbit fără perdea despre viața lor privată și au monetizat atenția pe care o primeau de la urmăritori.

Facebook a introdus news feed-ul și nimic nu a mai fost la fel

Facebook (mai bine zis TheFacebook.com) s-a lansat în 2004 ca o platformă online prin care studenții de la Harvard puteau comunica unii cu alții. Mark Zuckerberg voia ca platforma să fie una care să aducă prieteniile din viața reală în mediul online și nimic mai mult. Însă, asta s-a schimbat complet la doi ani de la lansare, când Facebook a introdus news feed-ul.

Acum știm că rețelele sociale sunt practic o fabrică de vedete, însă pe atunci puțini îi bănuiau potențialul. Apariția news feed-ului a reprezentat o bornă importantă. Pentru prima oară, utilizatorii platformei puteau să urmărească update-uri de la prieteni fără să intre pe profilul lor. Practic, aveai un flux infinit care venea spre tine.

Apariția news feed-ului le-a oferit oamenilor posibilitatea să-și împărtășească gândurile cu ceilalți – adică orice făceai online devenea vizibil. Fiecare status postat avea o audiență, chiar dacă mică la început. Facebook era în continuare concentrat pe a crea comunități de prieteni, dar news feed-ul a fost scânteia necesară pentru ca cei care voiau să devină cu adevărat creatori de conținut să se orienteze spre alte platforme mai prietenoase cu ei – YouTube, Twitter și Instagram.

Primul grup de influenceri de pe YouTube și parteneriatul care a definit promovarea online

„În 2005, un site de dating a transformat internetul pentru totdeauna”, scrie Taylor Lorenz. Dar nu e vorba de Tinder sau Bumble, ci de YouTube. Platforma a început ca un loc în care oamenii putea să posteze videoclipuri scurte cu ei, în care își descriau, printre altele, personalitatea, spuneau ce își doresc de la un partener, ce pasiuni au.

Însă în realitate a fost un eșec total, nimeni nu avea niciun match, iar creatorii YouTube se gândeau deja să închidă site-ul. Însă au observat că oamenii începuseră să-l folosească în cu totul alte scopuri: ca un depozit de videoclipuri personale. E o temă care se repetă la toate marile site-uri: planul inițial al fondatorilor e dat peste cap de utilizatori, iar asta duce la un concept complet nou care are succes pe termen lung.

YouTube s-a relansat pe 15 decembrie 2005 și, în câțiva ani, a crescut semnificativ datorită numărului din ce în ce mai mare de videoclipuri virale care captau atenția publicului. Momentul unui declic avea să vină însă abia în 2009.

Doi creatori de conținut de pe YouTube, Lisa Donovan și Donny Zappin – cu ideea de a avea și succes financiar, nu doar viral -, au venit cu o strategie revoluționară pentru 2009 și pentru youtuberi. Ei au creat primul canal de colaborare, unde au atras unii dintre cei mai importanți youtuberi de la acea vreme, precum Dave Days, Philip DeFranco, ShayCarl, Shane Dawson, TheBdonski, WhataDayDerek, Rawn Erickson și Kassem Gharaibeh.

The Station, cum se numea canalul, a avut cea mai rapidă creștere din istoria YouTube la acea vreme (postau câte un sketch de comedie pe săptămână), ajutat și de faptul că toți membrii locuiau în aceeași casă din Los Angeles, botezată The Station și supranumită de presa de atunci drept „un Mecca al comunității creative de pe YouTube”.

Momentul cheie a venit în vara lui 2009, când lanțul de fast food Carl’s Jr i-a plătit cu 10.000 de dolari pe fiecare youtuber din The Station (o sumă imensă pentru acea vreme) pentru a crea câte un videoclip promoțional pentru restaurant. Fiecare s-a filmat în timp ce mânca un burger la restaurant, nimic prea complicat. Dar suficient. 

Videoclipurile au adunat peste 11 milioane de vizualizări, organic, în doar 48 de ore. Mai mult, fanii youtuberilor petreceau destul timp urmărind videoclipurile, ceea ce era o diferență mare față de bannerele clasice pe site-uri, unde cel mult dădeai click și ieșeai imediat. Campania a fost un T zero pentru industria creatorilor de conținut online. Agențiile de publicitate și brandurile au început să realizeze că viitorul e al influencerilor.

Butonul de follow pe Twitter a schimbat felul în care interacționăm unii cu alții

Twitter s-a lansat în martie 2006 cu ideea că va fi o platformă prin care vei putea urmări, via text, ce mai fac prietenii tăi, indiferent unde ești tu sau unde sunt ei. Dădeai follow sau te împrieteneai cu oamenii tăi și apoi urmăreai ce fac. Simplu.

Numai că, exact ca și la restul platformelor, planul inițial al fondatorilor a fost dat peste cap de utilizatori. În următoarele luni, ei și-au dat seama că Twitter poate fi folosit în mai multe feluri, dar mai ales să posteze updates în timp real, pentru evenimente majore, precum cutremurele, de exemplu. Asta a atras din ce în ce mai multă lume pe platformă, inclusiv marile instituții de presă, bloggerii sau marile companii.

Momentul de cumpănă al Twitter a venit în iulie 2007, când compania a renunțat la ideea de a avea două forme de conexiuni: friends și follow. Twitter a ales să rămână doar cu funcția de follow, care era oricum cea mai folosită și care avea cel mai mult sens, pentru că nu prea poți fi „prieten” cu New York Times, de exemplu.

Această decizie aparent banală a pus Twitter pe un drum diferit față de alte rețele sociale și mult mai aproape de modelul YouTube, în care oamenii se „abonau” să vadă postările altora. Asta a atras, pentru prima oară la scară largă, celebritățile pe o platformă socială, pentru că era convenabil: puteau să-și controleze propria narațiune în maximum 140 de caractere și nu mai erau dependenți de paparazzi. Ashton Kutcher a provocat CNN într-o cursă până la primul milion de followers și a câștigat. Unul dintre fondatorii Twitter a sărbătorit evenimentul în direct la Oprah și a ajutat-o pe legendara prezentatoare să-și scrie primul tweet. Dintr-odată, Twitter era cea mai discutată platformă socială din lume. Publicația CNET scria că e vorba de schimbarea de gardă: „old media face loc pentru new media”.

În 2009, Facebook a urmat exemplul Twitter în scurt timp și a permis oamenilor să vadă pe news feed și postări de la companii sau instituții de presă. A introdus rapid și conceptul de „pagină” a unei instituții sau persoane publice pe care puteai să o urmărești și restul e istorie.

Snoop Dogg, Instagram și postările sponsorizate ale noilor „influenceri”

Snoop Dogg s-a alăturat Instagram în ianuarie 2011, fiind prima celebritate majoră de pe platformă și prima sa postare avea să deschidă o cutie a pandorei. A distribuit către cei peste două milioane de followers o fotografie cu el ținând în mână o doză de Blast, o băutură carbogazoasă. „Bossin up wit dat Blast” era descrierea. Așadar, prima postare a unei celebrități pe Instagram era și „primul caz de reclamă mascată”, după cum a scris și Sarah Frier în cartea sa despre Instagram, „No filter”.

Acest „conflict de interese” era inevitabil: dacă milioane de oameni ar urma să se uite la un stream infinit de fotografii frumoase, unii dintre creatori vor fi tentați să transforme părți din acel stream într-un mare panou publicitar.

Fondatorii Instagram s-au opus cu vehemență acestui model de business și nu au vrut reclame pe platformă. În schimb, au optat pentru o strategie în care creșterea numărului de utilizatori era prioritară și conturile pe care le considerau erau promovate pe contul oficial al Instagram, @instagram. Asta a adus, din nou, inevitabil, la niște creatori de conținut imenși pe platformă. Și tot inevitabil (zicem noi acum), ei au vrut să facă bani din asta.

Așa că, în 2011, trei dintre cei mai mari creatori de conținut de pe Instagram de la acea vreme, Liz Eswein, Anthony Danielle și Brian DiFeo, au înființat o companie de marketing numită Mobile Media Lab, care avea ca scop să pună brandurile în legătură cu marii creatori de conținut de pe Instagram. Iar de aici până la publicitate în masă, mascată, nu a fost decât un pas. Instagram nu a avut de ales decât să cedeze și să încerce să reglementeze publicitatea, începând din 2013.

Așadar, cele mai mari rețele sociale de astăzi par să aibă un numitor comun: traiectoria lor a fost schimbată semnificativ de felul în care utilizatorii au ales să le folosească, iar asta a dus la o putere tot mai mare concentrată în jurul creatorilor de conținut cu cei mai mulți fani. Asta ne-a adus un nou tip de faimă, un alt mod de a consuma și cel mai probabil mai multe întrebări decât răspunsuri privind viitorul internetului.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x