Cum s-a schimbat influența românească în UE în ultimii 5 ani și ce se va alege de ea în următorii 5
Material susținut printr-un grant acordat de Uniunea Europeană
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- După alegerile europarlamentare din 2019, deputații românii deveneau a 4-a cea mai influentă delegație din Parlamentul European. Acum, sunt pe locul 7 în Indexul Influenței 2024, realizat de EU Matrix. Sunt zece români în top 100 cei mai influenți europarlamentari, iar unul dintre ei, Dragoș Tudorache, e chiar în top 10.
- Scăderea scorului general de putere al României e parțial rezultatul pierderii influenței lui Dacian Cioloș, care a condus, la început de legislatură, Renew Europe, grup politic foarte vizibil în Parlamentul European și al treilea ca mărime. Influența lui Cioloș a avut un impact asupra întregii delegații românești – în ambele direcții.
- Un alt motiv pentru care românii încheie mandatul din PE mai slab decât l-au început e că s-au concentrat în special pe funcții, și abia pe urmă pe obținerea de rapoarte, crede Doru Franțescu, directorul companiei care a cântărit influența europarlamentarilor. Rapoartele sunt felul în care ei pot influența, de fapt, procesul decizional și legislativ.
- Chiar dacă a mai scăzut din influență în PE, România are totuși o performanță bună în această instituție. Unul din ingredientele succesului românesc a fost că, spre deosebire de eurodeputații din alte țări, ai noștri au fost concentrați în grupurile politice de centru și au stat, deci, aproape de putere. Intrarea AUR în Parlamentul European, pe lângă decimarea delegației românești din Renew Europe, grupul din care face parte REPER, poate schimba asta. Va fragmenta fără precedent delegația românească.
- Dincolo de Parlament, lucrurile s-au schimbat și în Comisia Europeană. A crescut numărul funcționarilor români în poziții de middle management. Aceștia sunt oamenii care decid viitoarele politici europene. La vârful puterii tehnice din Comisie, însă, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Românii sunt în continuare subreprezentați în cele mai grele posturi din executivul UE.
„România, la adolescență în UE” este o campanie Panorama, susținută de un grant european, prin care ne-am propus ca, până la alegerile europarlamentare din iunie 2024, să facem o radiografie a felului în care s-a transformat România de la aderarea la UE. În paralel, desfășurăm două campanii pe social media: „Romania glow-up” (pe Tik Tok) și „UE PE BUNE” (pe Instagram).
România intră într-un nou ciclu de alegeri europene cu un bilanț pe modelul „una caldă, alta rece” și cu câteva semne îngrijorătoare pentru următorii cinci ani. Fereastra de oportunitate pe care țara noastră reușise să o deschidă în Parlamentul European (PE) cu câțiva ani în urmă dă semne că se închide. Iar în Comisia Europeană (CE), la capitolul reprezentare românească în funcțiile birocratice de putere, s-au făcut progrese, dar încă mai avem cale lungă până unde am putea fi, pe scara influenței reale.
Per ansamblu, am avut un mandat bun în Parlamentul UE. Eurodeputații trimiși de români la Bruxelles la alegerile trecute au format o delegație mai matură, mai influentă și mai abilă în jocurile europene de putere decât grupurile anterioare. Startul, însă, a fost mult mai bun decât e acum finișul, pentru că am pierdut din influență.
În executivul european, adică în Comisie, a crescut numărul funcționarilor români. Nu doar că sunt mai mulți, dar au reușit să mai urce piramida ierarhică și s-au apropiat în număr mai mare de funcții grele. Și acolo rămân, însă, niște probleme nerezolvate, când vine vorba de reprezentarea românească în rândul funcționarilor europeni.
Așa arată, în tușe mari și fără prea multe nuanțe, portretul influenței românești în instituțiile UE, înainte de alegerile din luna iunie.
Influența în Parlamentul European. Deraierea locomotivei Cioloș
Vestea bună e că rămânem printre cele mai influente țări din Parlamentul European. Avem al șaptelea cel mai puternic scor al influenței politice, conform unei cercetări EU Matrix, o firmă de consultanță de la Bruxelles, care are în spate multă experiență în monitorizarea activității Parlamentului European.
E drept că suntem a șasea țară ca mărime din UE și, deci, a șasea cea mai mare delegație din PE, dar România tot e privită drept o țară care performează peste nivelul ei, în condițiile în care are mult mai puțină experiență în UE și un lobby național mult mai slab decât alte țări.
Indicele Influenței 2024: Influența proporțională a europarlamentarilor, în funcție de țară. Mutați cursorul pe o țară, pentru a vedea scorul și poziția în clasament / sursa: EU Matrix
Avem un scor peste cât au țări din „nucleul dur” al UE, precum Germania, Italia, Franța, Spania, Belgia sau Austria. Dar asta nu înseamnă că putem spune că România e mai puternică în PE decât Germania. Sunt 96 de eurodeputați nemți, aproape de trei ori mai mulți decât românii. Sunt mulți care nu performează, dar și mulți care sunt extraordinar de influenți și compensează din plin. Așa se face că media lor e mai proastă decât a noastră.
Cel mai bine pare că ne descurcăm în PE când se negociază bani, adică pe teme legate de buget. Și tocmai asta ne arată ce avem de câștigat noi, cei de acasă, dacă avem reprezentanți puternici la Bruxelles.
Există eurodeputați influenți și în domenii precum agricultură, energie, sănătate, transport, comerț și migrație.
Ce te face puternic în Parlamentul UE
La modul general, în Parlamentul European, puterea se măsoară în câteva feluri: dacă ai funcții grele (președinte sau vicepreședinte de grup politic, președinte de comisie parlamentară), dacă obții rapoarte (coordonezi un subiect care urmează să fie legiferat) și cât de importante sunt ele; cât de des votezi de partea câștigătorilor (pentru că asta arată măsura lobby-ului tău politic) sau în linie cu colegii de grup politic sau național.
Are importanță, deși într-o măsură mai mică decât criteriile de mai sus, și networking-ul euroaleșilor (cât timp stau, efectiv, la Bruxelles, de cât timp sunt în PE sau dacă partidele din care fac parte în țară sunt la putere).
Europarlamentarii români, în medie, sunt mai preocupați să ocupe poziții formale, de unde cred ei că exercită mai multă influență sau o viziune mai de ansamblu. Pe când alții - în general, vesticii sau nordicii - sunt foarte activi în calitățile lor de raportori. Adică să influențeze direct legislația. Ca să rămânem influenți, ar trebui să ne reorientăm și noi sau să reevaluăm puțin tactica.
Cât despre influența generală a unei țări, adică a întregii delegații, indiferent de partidele naționale și de grupurile politice din PE în care sunt europarlamentarii, aceasta se referă la capacitatea aleșilor dintr-un stat de a influența mersul lucrurilor. Vorbim aici de procesul legislativ, dar și de luarea deciziilor, per ansamblu, atât în interiorul PE, cât și la nivelul UE.
Cei mai influenți români din PE
Iată câteva concluzii ale raportului EU Matrix, când vine vorba de influența românească în PE:
10 români în top 100 cei mai influenți europarlamentari;
1 român în primii 10 din top 100 – Dragoș Tudorache (REPER/Renew), locul 9;
2 politicieni români în top 40 sub 40 (40 de eurodeputați sub 40 de ani): Victor Negrescu (PSD/Grupul Socialiștilor Europeni) și Alin Mituța (REPER/Grupul Renew Europe);
12 eurodeputați sunt plasați în top 20 în domeniile lor de competență din PE.
Unii europarlamentari sunt chiar în mai multe top 20. Marian Jean Marinescu, senior în PE (PNL/Grupul Popularilor Europeni), e în top 20 ca influență în transporturi, energie și buget. Ramona Strugariu (REPER/Renew) e în top 20 buget, migrație și afaceri instituționale.
Poate spre surprinderea multor români din țară, am regăsit numele Mariei Grapini (PSD/S&D) în top 100 și în două topuri 20. Sunt două explicații aici. Cu toată lipsa de credibilitate de acasă, Grapini face parte dintr-un grup politic puternic și al doilea ca mărime. Cealaltă – sunt mulți politicieni care își vând capitalul politic mai bine la Bruxelles, decât în țară.
„Trebuie să înțelegem că politica e un joc de popularitate. E vorba de popularitate în interiorul familiei politice, în interiorul cercurilor politice în care te miști”, explică expertul european Doru Franțescu.
Dragoș Tudorache, românul considerat printre cei mai influenți 10 oameni din tot Parlamentul European (derulați către dreapta)
Doi români în top 40 cei mai influenți eurodeputați sub 40 de ani: Victor Negrescu și Alin Mituța (derulați către dreapta)
Rețeta succesului românesc în PE
Chiar dacă percepția la Bruxelles e că România s-a descurcat bine în Parlamentul European în ultimii cinci ani, realitatea e că, după aceiași indicatori de influență, am scăzut trei poziții față de prima parte a acestui mandat. Acum suntem pe locul 7, atunci eram pe 4.
De ani de zile deja, rețeta succesului românesc e clară și nu am avea motive să ne dorim să o schimbăm: spre deosebire de multe alte delegații naționale, eurodeputații români tind să stea concentrați în cele mai mari grupuri politice. Cum nu am fost până acum o țară care să cocheteze cu partidele radicale și să trimită astfel de politicieni în număr mare la Bruxelles, faptul că românii erau adunați în familiile politice de centru îi ținea aproape și de putere.
De ce intrarea AUR în PE va fi un lucru rău
Un scor bun al AUR la alegerile europarlamentare din iunie riscă să fragmenteze fără precedent delegația românească din PE și să tragă în jos influența românească din instituție.
Sunt două speranțe aici: prima stă într-o eventuală lipsă a lor de viziune sau de maturitate, în momentul în care se văd în Parlamentul UE. Dacă nu intră în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și aleg să fie independenți, nu vor avea nicio putere, iar prejudiciul de influență va fi făcut doar pe jumătate. ECR e grupul radicalilor de dreapta, al populiștilor naționaliști, unde sunt și maghiarii de la FIDESZ. AUR nu pare că va putea fi „coleg de bancă” europeană cu reprezentanții partidului lui Viktor Orban, premierul Ungariei.
A doua circumstanță care poate atenua din prejudiciul de influență e că multe alte țări vor avea aceeași problemă, de fragmentare a delegațiilor lor, respectiv de întărire a delegațiilor din partide radicale. Și atunci, vom avea o problemă comună.
Dar, chiar și cu intrarea AUR în PE și o eventuală ieșire REPER (sondajele care circulă în presă îi dau considerabil sub pragul electoral), România va avea în continuare o reprezentare solidă în cele două mari grupuri din Parlament, al Popularilor și al Socialiștilor, arată EU Matrix. Deci, încă vom putea avea acces la funcții și dosare cheie.
Românii din PE, în cifre:
Rewind: Cum a deraiat locomotiva Cioloș
După ultimele alegeri europene, când reprezentarea românească din legislativul UE cunoștea un vârf de expunere, după cum Panorama a explicat aici, un român, Dacian Cioloș, conducea al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European. E vorba de influentul Renew Europe, proiectul european al lui Emmanuel Macron, președintele Franței. Renew e un grup cu o putere chiar peste mărimea lui. Ca atare, faptul că era prezidat de Cioloș trăgea întreaga delegație românească în sus.
Însă Dacian Cioloș a demisionat de la conducerea Renew Europe pentru a fi președintele USR-PLUS. A stat câteva luni în această funcție, după care a creat alt partid, REPER.
De atunci, prezența lui Cioloș în PE a scăzut. „A intrat într-un con de umbră în a doua parte a mandatului”, comentează Doru Franțescu, de la EU Matrix.
Scăderea influenței lui Dacian Cioloș în Parlamentul European a afectat și influența generală a românilor acolo. Dar a lăsat și loc altor colegi de grup politic ai fostului prim-ministru să se afirme. E cazul celor doi Dragoși din Renew: Tudorache și Pîslaru.
Deși la primul mandat, amândoi au avut pe mână dosare grele și influente. Tudorache e autorul noii legi a UE pentru Inteligența Artificială. E omul pe care Washington Post îl numea recent „cel mai deștept politician când vine vorba de Inteligență Artificială”.
Colegul lui, Dragoș Pîslaru, a avut pe mână mai multe rapoarte importante din zona economică și a coordonat în PE, alături de un alt român bine văzut, Siegfried Mureșan (PNL/PPE), Mecanismul de Redresare și Reziliență, adică fondul post-pandemic cu zeci de miliarde alocate României. Sunt miliardele din ceea ce numim acum PNRR.
Dacă Siegfried Mureșan, care a condus echipa de negociatori a PE pentru bugetul UE pe 2024, va rămâne în Parlamentul European, fiind candidat cu poziție bună pe listele comune PSD-PNL, Dragoș Tudorache nici nu mai candidează. Așteptarea e că va merge, probabil, către o funcție tehnică într-o instituție europeană.
Iar Dragoș Pîslaru, Dacian Cioloș, Alin Mituța (cel din top 40 sub 40) și Ramona Strugariu (altă eurodeputată care a fost foarte activă și care a avut rezultate bune în ultimii cinci ani) au slabe șanse să mai prindă un mandat cu REPER. Poate fi motivul pentru care Ramona Strugariu, care e copreședinta partidului REPER, tocmai și-a anunțat candidatura și la Primăria Cluj-Napoca.
Pe lângă europarlamentarii REPER, din grupul Renew Europe mai fac parte acum doi români: Vlad Gheorghe, care candidează ca independent, și Vlad Botoș, candidat pe listele Alianței USR-PMP-Forța Dreptei.
Influența românească în Comisia Europeană: o veste bună, una proastă
Lucrurile au evoluat și pentru românii din Comisia Europeană (CE).
Dincolo de comisari, care sunt un fel de miniștri ai UE – numiți, deci, politic, politicile UE sunt gândite de funcționari și negociate ulterior de politicieni.
Sunt vreo 32.000 de funcționari care lucrează în Comisia Europeană. Puțin peste 1.500 dintre ei sunt funcționari români. Jumătate sunt angajați în funcții administrative. Redactează politici europene, se ocupă de implementarea actualelor politici sau sunt consilieri care respiră aerul rarefiat al celor cu putere politică.
Toți birocrații din Comisie sunt organizați în Direcții Generale (DG) tematice. Acestea sunt echivalentul ministerelor dintr-un guvern național (Comisia Europeană e, de altfel, omologul unui guvern).
Deși funcționarii nu-și reprezintă țările de origine în rolurile lor din Comisia Europeană, invariabil, ei sunt importanți și pentru interesele naționale.
Fiecare stat își dorește să existe la Bruxelles cât mai mulți specialiști care înțeleg particularitățile lui și, poate, promovează sau măcar țin cont și de interesele țării lor în politicile pe care le creează. Dar dincolo de mica bulă națională, e chiar mai important cum sunt împărțiți funcționarii dintr-o țară în piramida influenței din Comisie. Adică: din totalul eurocraților din țara X, câți au cu adevărat roluri de putere?
De ani de zile, România stă bine când vine vorba de numerele brute. Handicapul nostru a fost că eram mai degrabă mulți, dar fără putere în Comisia Europeană, după cum arăta și această analiză din Panorama.
Sunt și explicații legitime pentru asta: cum am aderat cu numai 17 ani în urmă, durează până să ai un grup de funcționari maturi. Dar astfel de explicații nu ne duc prea departe. Restul justificării stă într-o meteahnă românească: nu știm sau nu vrem să ne promovăm între noi.
S-au dublat românii din middle managementul Comisiei
Și totuși, unele lucruri s-au schimbat în bine, în ultimii ani. Numărul funcționarilor români din Comisie a crescut cu mai bine de 100 în trei ani. Suntem mulți – al șaptelea cel mai mare grup, după naționalitate. Însă, câtă putere avem, de fapt?
În principiu, funcționarii nu sunt afectați de alegerile europarlamentare, pentru că nu sunt numiți politic. Însă de la începutul și până la finalul mandatului actualei Comisii, s-a întâmplat un lucru interesant în rândul birocraților români.
În primele trei grade de încadrare în funcții de middle management, numărul românilor e mai mult decât dublu față de acum trei ani. Unii au promovat din funcțiile entry level, unde am fost dintotdeauna disproporționat de mulți. Dar alții au intrat direct pe aceste funcții mai înalte.
Aceasta e o veste bună pentru România. Sunt mai mulți oameni care înțeleg țara aproape de puterea executivă europeană. Și oameni care vor putea să își aducă această cunoaștere în domenii diferite, de-a lungul anilor, pentru că, în principiu, managerii ar trebui să schimbe directoratul general la 5-10 ani.
La vârful piramidei, în schimb, nu s-a schimbat mare lucru. Sunt 11 români în funcții de top, față de 10, cu câțiva ani în urmă. Tot neschimbat a rămas și faptul că nu există niciun funcționar român pe o poziție de ierarhie maximă (încadrată cu gradul AD16).
Românii din Comisie, în cifre:
Calcule Panorama pe baza statisticilor Comisiei Europene, actualizate la 1.10.2023
Necunoscuți acasă, nume grele la Bruxelles. Super-funcționarii români de care nici nu ai auzit
Nu o includem, în acest recensământ al influenței românești la Bruxelles, pe Adina Vălean, comisarul pentru Transport, care e numită politic, spre deosebire de funcționarii despre a căror putere vorbim acum.
În momentul acesta, expertul român cu cea mai înaltă funcție în Comisia Europeană este Dana Spinanț, director general al Direcției de Comunicare și unul dintre oamenii din cercul imediat al Ursulei von der Leyen. Jurnalistă la bază și parte din primele generații de corespondenți europeni veniți din România, Spinanț a început să lucreze în instituțiile europene în 2009.
„Super-funcționarul” român cu cea mai mare experiență în executivul european este Mihai Dumitru, adjunct la Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). Fost ministru al Agriculturii în perioada 2009-2010, în Guvernul Boc II, Dumitru și-a început cariera de funcționar european în 1995.
Aurel Ciobanu-Dordea, fost negociator-șef al României pentru aderarea la UE, e și el unul din numele românești cu greutate de la Bruxelles. E director responsabil de economia circulară, în cadrul DG Mediu.
De 15 ani, Florin Lupescu este unul dintre românii cu influență când vine vorba de agenda digitală a Uniunii Europene. Este, de aproape tot la fel de mult timp, consilier principal în cadrul DG Connect (Direcția Generală de Comunicare, Conținut și Tehnologie).
Un alt funcționar român cu ștate vechi la Bruxelles și neclintit într-o funcție puternică e Tudor Constantinescu, unul dintre oamenii cu influență în politicile europene de Energie. Din 2011 încoace, Constantinescu e consilier principal în cadrul DG Energie, funcție asimilată celei de director.
Ambasadorul Mihnea Motoc (fost reprezentant al României la UE, ONU, în Olanda și Regatul Unit), ex-ministru al Apărării în Guvernul Cioloș, are, de câțiva ani, rol de strateg în cadrul Comisiei Europene, pe care și l-a asumat în Comisia lui Jean-Claude Juncker, predecesorul Ursulei von der Leyen. Motoc e consilier principal și director adjunct al European Political Strategy Centre, think-tank-ul intern al Comisiei. E responsabil mai ales de prioritățile europene în materie de securitate și apărare.
Hotnews relata recent și că printre cei 55 de diplomați trimiși de UE în întreaga lume, ca parte a Serviciului Serviciul European de Acțiune Externă (echivalentul unui Minister de Externe al UE), există un singur român. E vorba de Denisa Elena Ionete, fostă șefă de delegație UE în Ciad, acum nominalizată pentru Djibouti.
O mai pomenim aici și pe Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, venită la post în 2021, după mulți ani de experiență la Bruxelles. Chiriac a fost recent personajul principal al unei scenete care i-a pătat iremediabil CV-ul. Nici nu s-a suspendat bine din funcție, pentru a fi cap de listă PSD-PNL la alegerile europarlamentare, că Ramona Chiriac a anunțat că se retrage din schemă și că rămâne la Reprezentanța CE.
Cu ochii la 2029
Deși singura discuție care se poartă acum în România pe marginea prezenței românești la Bruxelles e legată de aspirațiile externe ale președintelui Klaus Iohannis, există, cum vedem, măsuri mult mai statornice și, din anumite privințe, mult mai importante prin care ne putem analiza și urmări rolul în UE.
Iar contextul în care ne aflăm, cu multitudinea de crize, pare să-i fi făcut și pe români să fie mai atenți la locul țării în UE.
Cel mai recent sondaj tip Eurobarometru a arătat că interesul românilor față de alegerile europarlamentare a crescut cu 11 puncte față de acum cinci ani, ajungând la 60%. Creșterea e și mai mare când vine vorba de intenția declarată de a merge la vot în iunie – 74% dintre români au spus că au de gând să voteze la europarlamentare, față de 55% înainte de alegerile din 2019.
Sprijinirea economiei și crearea de locuri de muncă sunt cele mai importante teme de campanie pentru acești români. Iar de la următorii europarlamentari, își doresc să promoveze pacea și democrația, mai presus de orice alte valori.
Saltul de interes pare să fie efectul războiului din Ucraina și al tuturor crizele adiacente, care au arătat clar că România are nevoie mai mult ca oricând să se facă auzită atât în interiorul UE, cât și al NATO.
Deși acest articol e susținut de un grant acordat de Parlamentul European redacției Panorama.ro, toate punctele de vedere prezentare în acest material aparțin exclusiv autoarei și surselor citate. Instituția nu a avut nicio implicare în realizarea articolului.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
