Inovație vs legislație

Am intrat într-o nouă eră a tehnologiei și nici nu ne-am dat seama. Forțele care transformă gadget-urile de azi și de mâine

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Conformarea la noi legislații aduce tot mai multe elemente de standardizare în lumea tehnologiei. Din 2024, Apple va adopta standardul de mesagerie RCS, dezvoltat de Google, semn că UE a devenit „dirijorul” pe piața de tehnologie de masă și forțează marile companii să se conformeze legislației europene.
  2. În martie anul viitor, intră în vigoare EU Markets Act, care impune standardizarea și interoperabilitatea între platformele digitale și serviciile software mari.
  3. Pe zona de hardware, o altă directivă UE prevede ca, până la finalul lui 2024, o gamă largă de dispozitive portabile, printre care smarphone-uri, tablete și căști vândute în Uniunea Europeană să fie echipate cu conectori USB-C. 
  4. Astfel de reglementări în domeniul tehnologiei indică o schimbare globală către standarde mai stricte și grija pentru sustenabilitate și durabilitate. Aceste tendințe sugerează că, în viitor, reglementarea va juca un rol cheie în inovația tehnologică.
  5. Presiunea legislativă pe marii jucători din tech are și rolul de a proteja mai eficient consumatorii. Modelul european de legislație în domeniul tehnologiei se concentrează mai mult pe protecție socială decât pe inovație, cum se întâmplă în SUA.

Producătorii de tehnologie sunt obligați să-și deschidă sistemele software, de anul viitor, și să-și adapteze conectorii dispozitivelor. Toate evoluțiile recente ne arată o schimbare globală către standarde mai stricte și grija pentru sustenabilitate și durabilitate. Aceste tendințe sugerează că, în viitor, reglementarea va juca un rol cheie în inovația tehnologică. Iar adevărata bătălie abia acum începe, cu încercările de a ține în frâu avântul de dezvoltare a inteligenței artificiale.

UE forțează Apple să adopte mesageria RCS în iMessage

La jumătatea lunii noiembrie, Apple a surprins lumea tehnologiei cu anunțul că, din 2024, va asigura suport pentru protocolul de mesagerie Rich Communication Services (RCS), dezvoltat de Google.

RCS este un standard de mesagerie care permite o comunicare tip chat, mai dinamică și mai sigură decât sistemele SMS și MMS din prezent. RCS transformă experiența clasică a aplicației de mesaje în una similară cu cea pe care utilizatorii o au, de exemplu, pe platforme ca WhatsApp. Până acum, utilizatorii ecosistemului Apple aveau acces la astfel de capabilități prin funcțiile aplicației iMessage, dezvoltată ca sistem închis, proprietar Apple.

Anunțul Apple vine după, ce ani de zile, am văzut campanii publicitare făcute de Google, ca Get The Message, care ironizau aplicația iMessage pe motiv că ar fi depășită tehnologic, dat fiind că folosește SMS și MMS. Astfel de campanii au încercat să preseze Apple să migreze către acest protocol de mesagerie (hashtag-ul campaniei #GetTheMessage a fost folosit în mii de postări pe rețelele sociale).

Până la urmă, schimbarea a fost forțată de EU Digital Markets Act, care va intra în vigoare în martie 2024. Actul european obligă jucătorii din tech să asigure compatibilitatea între platforme software de servicii tech (ca iMessage) și impune interoperabilitatea (asigurată, în această speță, de RCS, care funcționează pe toate smartphone-urile non-Apple).

Consimțământul utilizatorilor și problema concurenței la vârful piramidei tech sunt alte două aspecte la care se va uita Digital Markets Act.

Bulele verzi vs bulele albastre

În Statele Unite, unde Apple domină aproape total piața de smartphone-uri pe segmentul de adolescenți (90% dețin un iPhone), există de mulți ani și preconcepția că bulele verzi (green bubbles, asociate în iMessage mesajelor primite de la utilizatorii Android) sunt „inferioare” bulelor albastre (blue bubbles, asociate mesajelor venite de pe terminalele Apple).

Chiar Apple a încurajat această disticție clară iMessage-Android și a făcut  mesajele verzi venite de pe Android să fie mai greu de citit în iMessage. Contrastul dintre text și culoare a devenit mai prost cu timpul în cazul bulelor verzi, așa că cei mai mulți utilizatori iMessage sunt deranjați când citesc mesajele pe care le primesc de pe terminale Android.

În plus, mesageria Apple este construită în așa fel încât, dacă un grup de utilizatori iMessage adaugă în grupul lor un utilizator Android, se pierde accesul la anumite funcții ale aplicației. De asemenea, atunci când un utilizator de Android și un utilizator iMessage își trimit materiale video sau fotografii prin mesaje, rezoluția materialului este redusă pentru că iMessage nu suportă RCS, așa că materialele ajung la destinatar la o calitate proastă.

Deși acceptă acum să adopte RCS din 2024, Apple a punctat că nu va renunța la „bulele verzi” în cazul mesajelor Android. Altfel spus, standardul RCS va funcționa în paralel cu sistemul iMessage, nu îl va înlocui în aplicație.

Conectorii USB-C devin norma în UE la finalul lui 2024

Înainte de știrea legată de adopția RCS de către Apple, pe zona de hardware, o altă directivă UE  a ținut primele pagini în publicațiile de tehnologie.

E vorba de faptul că UE îi forțează pe producătorii de tehnologie să standardizeze conectorii. Până în decembrie 2024, o gamă largă de dispozitive portabile de pe piața europeană, printre care smartphone-urile, tabletele, camerele foto și video și căștile audio, trebuie să fie echipate cu conectori USB-C. Pe urmă, din primăvara lui 2026, sub incidența prevederii vor intra și laptopurile.

Comisia Europeană mai vrea ca, anul viitor, să obțină și armonizarea tehnologiei de încărcare wireless pentru dispozitivele electronice.

Dincolo de interoperabilitate, schimbările au și beneficii economice pentru consumatorii care nu vor mai trebui să cumpere încărcătoare diferite în funcție de dispozitiv. Automat, asta înseamnă și reducerea deșeurilor electronice asociate cu producerea, transportul și reciclarea acestor încărcătoare.

Chiar dacă la prima vedere încărcătoarele dispozitivelor mobile nu sunt așa importante, statisticile europene spun că, în 2020, consumatorii din UE au cumpărat 420 de milioane de dispozitive electronice, iar în medie fiecare european deține aproximativ trei încărcătoare.

38% dintre consumatori mai spun și că s-au lovit de problema incompatibilității încărcătoarelor între dispozitive.

0
Încărcătoare are, în medie, un european

Citește și:
Comoara ascunsă în deșeurile electronice din România
„Liderii” deșeurilor electronice din Europa

Cum se adaptează companiile la legislația USB-C

Pe piața de tehnologie globală, consensul este că USB-C aduce viteze de încărcare mai mari, iar standardizarea conectorilor pe dispozitive face viața consumatorilor mai simplă.

Apple a introdus recent conectorul USB-C pe smarphone-urile din gama iPhone 15, lansată în septembrie 2023. Asta după ce ani de zile a preferat să folosească Lightning, conectorul proprietar pe care l-a lansat în 2012 odată cu smartphone-ul iPhone 5.

În 2012, schimbarea venea după ce primele generații de smartphone-uri ale companiei folosiseră un conector cu 30 de pini, mult mai lat decât Lightning. Atunci, Apple susținea că noul Lightning era o soluție „mai mică, mai inteligentă și mai durabilă” decât precedentul port de încărcare.

Pe lângă legislația UE, și Statele Unite par să se îndrepte în aceeași direcție, după ce California a devenit în primăvară primul stat american care a adoptat o legislație care prevede obligativitatea conectorilor USB-C pe dispozitivele de mici dimensiuni comercializate, începând cu 1 ianuarie 2026.

Samsung, alt jucător principal pe piața de smartphone-uri, s-a mișcat mai rapid decât Apple în adopția USB-C. Primul lor dispozitiv care era echipat cu acest conector a fost smarphone-ul Galaxy Note 7, pe care compania l-a lansat în 2016.

Au ajuns legile să dicteze inovația în tech?

Deocamdată, legislația în domeniul tech, deși e din ce în ce mai strictă, nu sperie marii designeri de produs din industrie, ci îi încurajează să fie mai creativi.

Tapani Jokinen, unul dintre cei mai cunoscuți designeri de produs la nivel global, care a lucrat împreună cu Hanna Vuolteenaho la designul celebrului telefon Nokia 3310, e optimist cu privire la evoluția tehnologiei. În prezent, Jokinen e consultant în design la mai multe studiouri, printre care Open Funk, dar și la Institutul Fraunhofer IZM Berlin.

Designerul crede că reglementări cum este cea a UE legată de USB-C sunt totuși necesare. Deși companiilor li s-a recomandat de mult timp să facă anumite schimbări, industria nu s-a schimbat, subliniază el.

Chiar dacă ideea de standardizare prin legislație poate părea un obstacol pentru inovația tehnologică, Tapani Jokinen spune că, de fapt, nu e deloc așa.

„Eu, ca designer, mereu am venit cu inovație adevărată când am fost presat foarte tare de regulile de design și specificații. Nu poți să găsești o soluție fără inovație. Cu cât specificațiile și cerințele sunt mai dure, cu atât te forțează să găsești o soluție nouă și inovatoare și moduri în care să o faci să funcționeze”, explică Tapani Jokinen, într-un interviu pentru Panorama, via Google Meet.

Eurodeputatul Dragoș Tudorache, vicepreședintele grupului Renew Europe din Parlamentul European și raportor din partea legislativului UE pe actul normativ AI Act, spune și el că legislația este de ajutor.

„O regulă vine și cu partea de claritate și de predictibilitate. Odată ce am pus un standard pe piață, atunci companiile știu până unde se pot duce”, spune eurodeputatul, care a fost președinte al comisiei speciale de inteligență artificială din PE.

În plus, adaugă românul într-o discuție prin telefon cu Panorama, legislația face companiile mai dezirabile pentru atragerea de fonduri sau investiții.

„Multe fonduri de investiții spun «nu știu dacă să-ți dau bani, pentru că eu nu știu dacă direcția în care tu vrei să-ți duci afacerea e bună sau nu». Existența unor standarde aduce această claritate, această predictibillitate la limitele până la care tu îți poți dezvolta o afacere”, mai explică Tudorache.

Ne-am plafonat cu inovația hardware?

Dincolo de dezbaterea legată de schimbările legislative și ce inconveniente aduc pentru companiile de profil de pe piață, realitatea e că, în ultimii ani, nu au mai existat inovații importante. Niciunul dintre marii jucători de pe piața de tehnologie pentru consumatori nu a lansat produse cu adevărat revoluționare pe zona de hardware, care să fie adoptate la nivel de masă. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește smartphone-urile.

Dragoș Tudorache spune că nu crede că s-a atins un prag de inovare pe care producătorii nu pot să-l treacă. Mai degrabă e vorba de faptul că, în ultimii ani, toate companiile s-au concentrat în special pe zona de software. Însă asta nu înseamnă că nu vom mai vedea în continuare inovații pe zona de componente.

„Inclusiv la noi în Europa, nu știu câtă lume știe lucrul ăsta: din cele cinci supercomputere la nivel global, trei sunt pe teritoriul Europei”, spune Tudorache. Aceste supercomputere vor fi puse la dispoziție companiilor AI din UE care să le poată folosi pentru a-și antrena și dezvolta produsele.

De asemenea, eurodeputatul român spune că, deși impresia generală este că cei mai buni din lume în domeniul roboticii ar fi cei din Asia, Europa este liderul mondial la nivel de robotică – brațele robotice medicale și echipamentele pentru sateliții care ajung în spațiu sunt dezvoltate preponderent în UE.

„Există foarte multă eservescență la nivelul creației, inovării, inclusiv în zona de echipamente digitale, nu doar de soft, și eu cred că această tendință va continua”, conclude europarlamentarul.

Inovația sustenabilă, viitorul tech

Reglementarea e cea care pare că dirijează în prezent inovațiile în domeniul tehnologiei, dar o altă tendință care se va dovedi decisivă este sustenabilitatea.

Din ce în ce mai mulți producători au început să fie preocupați de cum să creeze produse sustenabile pentru consumatori. De asta au început să apară smartphone-uri cu un grad mare de „reparabilitate”, adică utilizatorii pot schimba ușor componentele care se uzează, așa că nu e nevoie să cumpere un dispozitiv nou atât de des.

Un exemplu în acest sens este FairPhone, o companie daneză care a lansat în 2013 smartphone-ul sustenabil cu același nume, ajuns acum la a cincea generație. Scopul FairPhone este durabilitatea. În 2022, compania a vândut peste 115.000 de telefoane, conform raportului lor de impact. E o creștere de o treime față de 2021.

Fairphone rămâne un brand de nișă, însă în zona de tehnologie mainstream Nokia a lansat anul acesta Nokia G22, „primul smarphone din portofoliul companiei care are la bază principiul reparabilității”, spune pagina de prezentare a produsului.

Tapani Jokinen (care a și lucrat împreună cu Robin Hoske, la Fraunhofer IZM Berlin, la un telefon-concept sustenabil numit Modest CUBE) spune că, din perspectiva lui de expert în design, este nevoie ca abordarea să se îndrepte spre „inovație sustenabilă”.

Smartphone-urile de azi au o durată de viață de doi-trei ani, ceea ce i se pare greșit, pentru că materialele folosite pentru producerea acelor telefoane sunt foarte scumpe, iar durata de viață a electronicelor e mult prea mică.

 

0
prețul unui telefon Fairphone 5

Sursa: Producător

2-3 ani, durata medie de viață a unui smartphone

Există, spune Tapani Jokinen, o problemă de „reparabilitate”, dar și problema autonomiei bateriilor, care scade cu timpul, iar telefoanele din prezent nu mai au baterii care să se poată înlocui cu ușurință.

De aceea Jokinen crede că principala inovație care trebuie să se întâmple în prezent este cum creăm telefoane care să fie durabile. „Dacă te uiți la Samsung și toți ceilalți (n.r. – producători), sunt doar ghidați de tehnologie. Așa că ai un telefon mai luminos, mai shiny, cu un ecran mai bun, cu o cameră mai bună. Deci sunt mai mult elemente de evoluție care îmbunătățesc pas cu pas funcțiile telefonului”, explică designerul.

Una dintre problemele care stau în calea creării telefoanelor sustenabile, crede el, este chiar ideea de a face profit care forțează producătorii să lanseze mereu produse noi.

„În trecut, existau motive să-ți înlocuiești rapid telefonul, pentru că tehnologia evolua atât de repede, încât nu era evoluționară, era aproape revoluționară – un nou procesor, procesare mai rapidă, tehnologii mai bune pentru cameră, conectori mai buni, boxe. Existau mereu motive să lansezi un telefon nou, pentru că era mult mai bun decât ce aveai deja. Acum, tehnologia s-a dezvoltat și telefoanele s-au maturizat mult mai mult, așa că pașii sunt mult mai mici”, completează Tapani Jokinen.

În prezent, designerul spune că ceea ce îi face pe oameni să-și schimbe telefonul este mai degrabă zona de software – nu mai primesc update-uri de securitate sau sistemul de operare se învechește, așa că ajungi să nu mai poți folosi anumite funcții ale telefonului.

Acest „rulaj” intens de gadgeturi nu înseamnă doar o piață în continuă creștere, ci și poluare cu deșeuri electronice.

0 %
Deșeuri electronice colectate în Europa
0 %
Rata de colectare a deșeurilor electronice în România
0 %
Rata de reciclare a smartphone-urilor în Europa

AI, noua frontieră în tehnologie și reglementare

Dincolo de conectori și de sisteme de mesagerie, este clar că ne aflăm într-o perioadă de reglementare intensă a domeniului tehnologiei. Se întâmplă de câțiva ani deja. Legislațiile din domeniul tehnologiei s-au înăsprit, mai ales cele legate de protecția datelor, targetarea utilizatorilor și, în principiu, siguranța online.

Iar următoarea luptă va fi de reglementare a domeniului Inteligenței Artificiale.

După un maraton de 36 de ore de negocieri, oficialii UE au ajuns, la sfârșitul săptămânii trecute, la o înțelegere provizorie cu privire la AI Act, cea mai ambițioasă încercare de a reglementa domeniul inteligenței artificiale care există în acest moment. Măsurile agreate atât de greu vor trebui să treacă și de Parlamentul European. Votul va avea loc la începutul anului viitor, dar legislația nu va avea efecte mai devreme de 2025. SUA, UK și China lucrează la legi similare. 

Eurodeputatul Dragoș Tudorache, unul dintre principalii jucători de la Bruxelles implicat în aceste eforturi, explică de ce este atât de important ca Inteligența Artificială să fie reglementată:

„Poate nu ne-am dat seama că atunci când mergem la bancă și cerem un credit, sau atunci când mergem la o instituție de asigurări și cerem o asigurare, sau atunci când mergem într-un spital, sau atunci când copiii noștri sunt distribuiți la o școală sau alta, de multe ori aceste procese au în spate algoritmi de inteligență artificială”, arată eurodeputatul.

Practic, legislația vine ca o protecție în fața riscurilor asociate tehnologiei, mai ales că, spune Tudorache, unele dintre aceste riscuri pun în pericol sistemul de valori al societății, așa cum se întâmplă în cazul dezinformării.

„În absența unor standarde într-o piață foarte competitivă, tindem să renunțăm la anumite elemente de etică în modul în care dezvoltăm aceste tehnologii”, explică Tudorache despre ce a auzit de la antreprenorii cu care s-a consultat de-a lungul timpului.

Nu ar fi prima dată când se întâmplă asta, spune europarlamentarul, care dă exemplul celorlalte revoluții industriale, în care, după ce s-a trecut de faza de pionierat, oamenii și-au dat seama că au nevoie de reglementări care să-i protejeze. Asta se întâmplă acum cu Inteligența Artificială.

Politicile digitale, „plasa de siguranță” din tehnologie

Mirela Mărcuț, fondatoarea platformei DigitalPolicy.ro, crede că avem nevoie de politici în domeniul tehnologiei, pentru că nu mai trăim în era de început a internetului, în care lipsa de reguli era considerată un catalizator al inovației.

„Digital Policy (n.r. – politicile digitale) este un domeniu foarte orizontal, care afectează de la competențe, până la zona de hardware, dacă vorbim de USB-C, dar care este necesar din prisma prezenței foarte mari a tehnologiei în viața noastră”, explică ea pentru Panorama.

Legislația presupune standardizare și supunerea la reguli, iar tehnologia înseamnă de foarte multe ori inovație, reinventare și gândire „în afara cutiei”. Sunt două sfere care aparent se contrazic.

Există trei modele diferite de reglementare în zona tech:

– modelul american se bazează pe inovație;

– modelul european se concentrează mai degrabă pe protejarea societății și a cetățenilor;

– modelul chinez se axează pe cenzură și control

(sursa: Anu Bradford, „Digital Empires: The Global Battle to Regulate Technology” și interviu Tech Policy Press)

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andreea Bădoiu

Andreea lucrează în advertising, dar rămâne iremediabil îndrăgostită de jurnalism, de oameni și de poveștile lor. Absolventă de Jurnalism la Universitatea din București, în 2013, a lucrat câțiva ani ca editor tech și apoi ca redactor pentru o publicație online, după care s-a orientat către industriile creative. Continuă să creadă că jurnalismul e cea mai frumoasă meserie din lume și că poveștile ne aduc împreună și ne ajută să fim. Speră să-și păstreze curajul să scrie mai departe și să documenteze subiecte care să-i ajute pe ceilalți să descopere perspective noi.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x