CU O MÂNĂ DĂ, CU ALTA IA

Un cadou otrăvit. Cum e căptușită introducerea impozitului pe venit pentru angajații din IT cu un Pilon II opțional

Computer Hope Guy
Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Nevoit să strângă cureaua ca să domolească deficitul bugetar și să nu iasă din jaloanele impuse de Bruxelles prin PNRR pentru a obține fondurile europene, Guvernul a adoptat unele măsuri fiscale, care pe IT-ști îi fac să râdă cu un ochi și să plângă cu altul.

Asta pentru că s-au trezit în brațe cu un cadou otrăvit. Pe de-o parte, s-a introdus impozitul pentru veniturile de peste 10.000 de lei brut, dar, în același timp, contribuția la Pilonul II de pensii a devenit opțională începând din 2024 pentru următorii cinci ani.  

  1. Circa 80% din angajații din industria IT vor fi afectați de scoaterea facilității privind neplata impozitului pe venit.
  2. Din 2024 până în 2028, contribuția la Pilonul II de pensii (pensia privată obligatorie) va fi opțională pentru angajații din IT.
  3. Un calcul realizat de Deloitte arată că, dintr-un salariu de 14.000 de lei brut, un angajat în IT ar mai rămâne în mână, după aplicarea noilor prevederi, cu 9.350 de lei – față de 9.100 de lei, cât avea până în prezent. Dacă ar opta pentru plata contribuției la Pilonul II, ar mai rămâne cu 8.840 de lei
  4. Reprezentanții administratorilor de fonduri de pensii spun că, în realitate, sunt aproape un milion de români care vor avea pensii „garantat mai mici”. Celor 200.000 de angajați din industria IT li se alătură circa 750.000 de angajați în domeniile agricultură, industrie alimentară și construcții, pentru care contribuția la Pilonul II este de asemenea opțională, în următorii cinci ani.
  5. Orice formă de economisire alternativă sistemului public de pensii este binevenită, după cum spun analiștii, fiindcă statul nu va putea asigura o pensie decentă. Decizia de a economisi însă pentru pensie rămâne, în definitiv, una individuală. 

„Mă afectează, oricine este afectat în momentul în care primește mai puțini bani”, ne spune Marius (pseudonim*). Are puțin peste 40 de ani, trăiește în București și este IT-st de când se știe. Introducerea impozitului de 10% pentru IT-știi care câștigă peste 10.000 de lei brut îl afectează, deci, și pe el și îl lasă, practic, fără o facilitate fiscală care data, la nivelul industriei, de la începutul anilor 2000. 

Doar cei care au venituri sub 10.000 de lei vor mai beneficia de această scutire, însă din informațiile Asociaţiei Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), peste 80% dintre angajați depășesc acest plafon. 

0 RON
venitul mediu net în industria IT, la nivelul lunii august 2023

sursa: Institutul Național de Statistică

Analiștii au subliniat, aproape la unison, faptul că pentru reformarea sistemului fiscal trebuie să existe echitate pentru toți contribuabilii. Economistul Ionuț Dumitru a spus anterior, pentru Panorama, că au existat prea multe regimuri derogatorii și facilități, ceea ce a dus la segmentarea contribuabililor, iar facilitățile fiscale ar trebui acordate pe o perioadă scurtă de timp. 

În același timp, în cazul specific al industriei IT în care lucrează, Marius e extrem de sincer atunci când mărturisește că „cu siguranță nu este ceva catastrofal dacă mă gândesc care sunt veniturile în IT și care sunt cheltuielile. E neplăcut, dar nu sunt modificări care să aducă o schimbare radicală a stilului de viață”. 

Pentru a mai „îndulci” puțin această veste, Guvernul a decis, prin noile măsuri fiscale, să facă opțională contribuția la Pilonul II de pensii, care înseamnă 3,75% din contribuția pentru asigurările sociale anul acesta și ar urma să fie majorată cu un procent anul viitor. E un „cadou otrăvit”, după cum ne-au spus reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). 

O simulare de calcul de salariu al unui angajat din industrie, făcută de specialiștii companiei de consultanță financiară Deloitte, arată, de fapt, cât de „otrăvit” este acest cadou oferit de Guvern și cum este o lovitură subtilă pentru Pilonul II de pensii.    

Raluca Bontaș, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România, a explicat recent, într-o conferință, că, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei pe lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reținerea contribuțiilor în sumă de 4.900 de lei, în condițiile în care nu se plătește impozit pe venit. 

În schimb, „în noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunțe la contribuția la Pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va crește la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei, începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent”. 

În schimb, opțiunea pentru reținerea contribuției la Pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei pe lună, a explicat specialista. Trebuie precizat că, pentru această simulare, calcularea impozitului se face socotindu-se la valoarea care depășește plafonul de 10.000 de lei, din care s-au dedus contribuțiile aferente.

Marius este conștient că va avea o pensie mai mică dacă nu va continua să contribuie individual la Pilonul II – „probabil pe asta mizează și Guvernul, că majoritatea IT-știlor sunt tineri, pensia e undeva în viitor și atunci e ceva cu care nu își vor bate capul”. Chiar și așa, nici el nu crede că va contribui voluntar la Pilonul II, nici măcar în cazul în care angajatorul ar acoperi această gaură, mai ales că are alte planuri de investiții și își dorește să își deschidă o pensiune în afara Bucureștiului. „În acest caz, orice ban contează”, spune el.

Și nu este doar cazul lui. În afara celor circa 200.000 de salariați din IT care sunt vizați de aceste schimbări, exceptați de la plata Pilonului II sunt și cei 750.000 de salariați din construcții, agricultură și industria alimentară, după calculele APAPR. 

De fapt, aceşti aproape un milion de salariaţi români pot fi siguri că vor avea pensii garantat mai mici decât restul salariaţilor, deoarece contribuţia de 3,75% din salariul brut aferentă Pilonului II (4,75% din 2024) nu se mai acumulează nici la Pilonul II sub formă de bani reali investiţi, nici în sistemul public de pensii, sub formă de puncte de pensie, ci ajunge azi în salariul net, pentru consum, în loc de economisire. În realitate, deci, guvernul nu acordă „facilităţi fiscale“ pentru aceşti aproape un milion de salariaţi, ci, de fapt, taie un milion de pensii viitoare, în schimbul unui câştig derizoriu la salariul net astăzi”, mai punctează reprezentanții APAPR, pentru Panorama.

Cei care rezistă tentației de a se bucura astăzi de un salariu ceva mai grăsuț în detrimentul unei pensii mai solide trebuie să știe că este suficientă o simplă cerere către angajator și contribuția către Pilonul II va continua să fie vărsată acolo. „Această cerere este suficientă pentru ca banii lor să continue să fie investiţi în Pilonul II, un sistem cu rezultate investiţionale excelente până acum”, mai spun reprezentanții APAPR.

Toate privirile angajaților sunt îndreptate către companii 

Cu toate că este prea devreme pentru ca firmele de IT să știe câți dintre angajații lor vor opta pentru plata pensiei private obligatorii, deja, unii membri ANIS „s-au organizat și fac și fac webinarii și cursuri de educatie financiară cu angajații, pentru a le explica rolul acestui Pilon II în viitoarele pensii”, a precizat, pentru Panorama, Corina Vasile, director executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Pe de altă parte, presiunea cea mare va fi pe companii, pentru a acoperi o parte din găurile în salarii create de aceste măsuri fiscale. Dar în realitatea companiilor, lucrurile nu stau chiar așa. 

Directoarea executivă a ANIS a mai explicat că, potrivit unui sondaj mai amplu făcut de compania Cteq/Cteam România, un partener al ANIS, mai mult de jumătate din companiile IT din România se așteaptă să nu compenseze sau să compenseze doar parțial noile modificări legislative. 

„Deși procentele de creștere salarială rămân similare pentru anii 2023 și 2024, sondajul arăta o ușoară scădere atât a creșterilor efectiv acordate anul acesta, cât și a bugetelor încă în lucru pentru anul viitor. Companiile prevăd în prezent creșteri ale bugetului de payroll între 8% și 10% pentru 2024”, mai spune Corina Vasile. 

Ecuația e complicată pentru companiile din IT, pentru că, în această industrie competitivă, unde munca de la distanță e noul normal, riscul este ca angajații să își dea demisia și să lucreze pentru companii din străinătate sau chiar să se mute complet din țară.

Pe de altă parte, companiile din domeniu mai au și o altă problemă: măsurile fiscale nu se limitează doar la cele de mai sus. De pildă, impozitul de 1% din cifra de afaceri pentru companiile care au afaceri de peste 50 de milioane de euro, dacă impozitul pe profit de 16% e mai mic decât această cifră, prinde și companii tehnologie și telecomunicații. Potrivit analizei experților Deloitte, acestea din urmă vor fi cele mai afectate dintre toate domeniile, pentru că impozitul total ar urca la 31%

De ce este important Pilonul II

Orice formă de economisire alternativă sistemului public de pensii este binevenită, după cum spun analiștii, fiindcă statul nu va putea asigura o pensie decentă. Dar decizia de a economisi pentru pensie rămâne, în definitiv, una individuală. 

În cei 15 ani de când există, Pilonul II a strâns peste opt milioane de participanți și active record de peste 117 miliarde de lei (23,4 miliarde de euro), la finalul lunii septembrie, conform datelor Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF).


Pe această temă, Panorama a făcut aici o amplă radiografie a sistemului de pensii din România

„Dacă ne uităm la sistemul de pensii, Pilonul II este cel care creează valoare pentru participant. În Pilonul I se pierde valoare, pentru că se pierde undeva la sub jumătate din cât se contribuie. În schimb, Pilonul II are randament – anul acesta, a fost de 18%”, explică Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional.

Măsura luată în privința angajaților din IT e, în opinia lui, „doar un artificiu făcut de Guvern ca să fie pastila amară mai ușor de înghițit”. Analistul economic mai amintește și de încercările de naționalizare a Pilonului II – de pildă, în 2018, prin OUG 114 – și amintește și că nivelul contribuției pentru pensia privată obligatorie ar fi trebuit să fie mai mare: „Noi contribuim mai puțin, iar acea contribuție se duce în Pilonul I”.

În plus, amintește el, prin PNRR, România s-a obligat să facă „un sistem de pensii echitabil – inclusiv rezolvarea situației cu pensiile speciale versus cele nespeciale – și sustenabil. Pilonul I în niciun caz nu e sustenabil. Și am mai spus că o să și creștem ponderea participării la Pilonul II de pensii”.

PNRR vs pensiile speciale

Existența pensiilor speciale scoate în evidență o problemă de echitate a sistemului de pensii autohton. Raportat la numărul total al pensionarilor, cei care primesc pensii speciale nu sunt extrem de mulți. Totuși, în ciuda faptului că nu au contribuit decât foarte puțin la sistemul public de pensii, ei primesc mai mulți bani de pensie decât cei care au un stagiul complet de cotizare.

Pensiile speciale costă statul român circa 12 miliarde de lei, respectiv 2,4 miliarde de euro, anual. Reformarea acestui sistem este un jalon în PNRR fără de care România pierde fonduri de 3,1 miliarde de euro. 


Puteți citi aici de ce România este diferită de alte state europene atunci când vorbim despre pensiile speciale.

Recent, președintele Klaus Iohannis a promulgat noua lege a pensiilor speciale, după aplicarea recomandărilor Curții Constituționale. 

Cu toate acestea, în noua formă a legii pensiilor speciale, rămân pensiile mari, iar pentru alte categorii se introduce o impozitare progresivă, de 10%-20%. Printre altele, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale și alte categorii cu specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. 

Vârsta de pensionare va crește lent, astfel încât în 20 de ani, aceste categorii se vor pensiona la 60 de ani. Poate cel mai bine a sumarizat aceste modificări președintele interimar al Camerei Deputaților, social-democratul Alfred Simonis, care, în timpul dezbaterilor parlamentare, a spus că „după intrarea în vigoare a acestei legi, vor fi mai puţin nesimţite aceste pensii”.


Panorama a scris aici cum funcționează sistemul de pensii și ce alternative sunt la pensia de stat

Presiunea pe sistemul românesc de pensii e mare: speranța de viață e în creștere, natalitatea în scădere, există tot felul de excepții care permit pensionările mai devreme de vârsta standard, iar în câțiva ani urmează să crească numărul pensionarilor, pentru că generația Decrețeilor a ajuns la vârsta pensiei. 

Statul va asigura o pensie, însă cel mai probabil nu va fi suficientă pentru nevoile unui pensionar. 

Iar astfel de cadouri otrăvite nu fac decât să mai pună o piedică un sistem care a fost reformat cu doar 15 ani în urmă, tocmai în ideea că trebuie să existe alternative la pensia de stat. 

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x