Jocurile care vor decide soarta externă a lui Klaus Iohannis și ce se va întâmpla după instalarea AUR la Bruxelles
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, unde a discutat cu Joe Biden despre candidatura sa la funcția numărul unu din NATO, dar și despre scenariul ca România să furnizeze Ucrainei un sistem Patriot, a readus în atenția publică jocurile politice care se dau, lunile acestea, pentru ocuparea rolurilor de la vârful Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.
Iar faptul că șeful statului român își continuă campania pentru secretariatul general al NATO, deși Mark Rutte, premierul olandez, a obținut sprijinul aproape tuturor aliaților, întărește scenariul că Iohannis joacă simultan în două filme, ambele la Bruxelles: șefia NATO sau a unei instituții europene.
Aici, decisive vor fi nu doar discuțiile din interiorul NATO, înainte de și în timpul summitului din iulie, ci și rezultatele alegerilor europarlamentare din iunie și felul în care se vor împărți funcțiile de top din UE, a explicat pentru Panorama Doru Franțescu, directorul EU Matrix și unul dintre cei mai experimentați români de la Bruxelles.
Privind actuala tablă de șah pe care s-a plasat Iohannis, Franțescu vede o negociere cu multe piese în continuă mișcare. Dacă, de exemplu, Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene, va fi realeasă pentru un nou mandat, președintele român nu mai are șanse să obțină un post UE.
În schimb, dacă Von der Leyen pierde, Klaus Iohannis are șanse să ajungă viitorul „ministru de Externe” al Uniunii – nu degeaba, în cadrul vizitei la Washington, a primit o distincție pentru „leadership internațional”, din partea unui prestigios think tank.
„Cred că ăsta e jocul: joci tare și, dacă ieși pierzător, poate ți se dă ceva”, a comentat expertul român.
Într-un interviu în care am pus candidatura lui Klaus Iohannis într-un context mai amplu al influenței României la Bruxelles, Franțescu a vorbit și despre ce va însemna intrarea AUR în Parlamentul European, adică a unui partid radical, naționalist-populist, care a adoptat retorica externă că nu e eurosceptic, ci „eurorealist” sau „suveranist” – refrenul tuturor partidelor anti-UE, în anul electoral 2024.
Pentru mai mult context despre felul în care a evoluat influența României în Parlamentul UE și în Comisia Europeană, în ultimii cinci ani, citiți acest articol.
Doru Franțescu, CEO EU Matrix, compania care a realizat Indexul Influenței în PE:
„Fereastra de oportunitate pe care o deschisese România în PE, deși nu se închide total, se închide parțial. Pe de-o parte, pentru că am avut acea ocazie deosebită cu Dacian Cioloș la președinția unui grup politic. Pe de altă parte, pentru că delegația României se va fragmenta substanțial în Parlamentul următor, odată cu venirea AUR”.
„Europarlamentarii români, în medie, sunt mai preocupați să ocupe poziții formale, de unde cred ei că exercită mai multă influență sau o viziune mai de ansamblu. Pe când alții – în general, vesticii sau nordicii – sunt foarte activi în calitățile lor de raportori. Adică să influențeze direct legislația. Ca să rămânem influenți, ar trebui să ne reorientăm și noi”.
„Circumstanțele cele mai pozitive au fost faptul că aveam un eșichier politic destul de stabil și concentrat, în sensul că nu aveam elemente marginale. Sau noi am început să avem astfel de elemente marginale mai târziu decât alte state și asta ne-a avantajat”.
„Ne-a mai ajutat și faptul că s-au schimbat puțin prioritățile Comisiei și ale Parlamentului pe parcursul mandatului, în sensul că preocupările geopolitice au devenit mai importante”.
Despre ambițiile europene ale lui Klaus Iohannis, după plecarea de la Palatul Cotroceni: „Cred că avem mai multe șanse la NATO decât la funcții europene”.
„Ar trebui să ne reevaluăm tactica în PE”
Panorama: Ce s-a întâmplat cu influența României în Parlamentul European pe parcursul acestui mandat? Data trecută când am vorbit, la începutul legislativului, spuneați că România reușise să deschidă o fereastră norocoasă de influență. Ce s-a întâmplat cu fereastra asta?
Doru Franțescu: Spuneam că e o fereastră norocoasă și că nu o să fie așa multă vreme, să nu ne obișnuim cu ea, că nu se poate să rămână la nivelul respectiv. Pare că am avut dreptate.
Deja însuși faptul că se preconizează treaba asta a afectat și comportamente, și felul în care celelalte delegații naționale se raportează la ei. Pentru că, întotdeauna, începi să ai prieteni când se preconizează că vei deveni mai influent. În momentul în care se preconizează că influența va scădea, deja începe să scadă numai din gândul că o să devii mai mic.
Pe de altă parte, ai noștri, în medie, sunt mai preocupați să ocupe poziții formale, de președinte, vicepreședinte, în grup sau în comisii, de unde cred ei că exercită mai multă influență sau o viziune mai de ansamblu.
Românii, deci, ca și alți estici, au puncte importante pentru funcțiile pe care le ocupă, care funcții sunt stabile măcar jumătate din durata mandatului sau chiar întreg mandatul. Deci ai aceleași, să zicem, 15 puncte pe întreaga durată de mandat.
Pe când alții – în general, vesticii sau nordicii – sunt foarte activi în calitățile lor de raportori. Adică să influențeze direct legislația. Și acumulează puncte pe parcursul mandatului. Acolo, cresc punctele respective, pe măsură ce sunt mai activi, pe măsură ce influențează mai mult rapoarte.
De aceea, România, stătea bine mai înainte. Are aproape aceleași puncte, dar alții au acumulat mai multe, pe măsură ce au devenit raportori și au influențat mai multe rapoarte.
Panorama: Din punctul dumneavoastră de vedere, care e strategia mai bună? Ce contează mai mult: să vânezi rapoarte cu adevărat importante pentru tine, pentru țara, delegația ta, sau funcțiile?
Doru Franțescu: Eu cred că prima variantă. Chiar și noi, după ce am avut rapoartele de anul acesta și anul anterior, începem să acordăm mai multă importanță la a fi efectiv coordonator politic într-o comisie sau raportor.
Pare că aceste poziții sunt din ce în ce mai importante pe măsură ce evoluează și dinamica de lucru din Parlamentul European. Și cred vor fi cu atât mai importante și în Parlamentul următor, care va fi și mai fragmentat și, atunci, cei care vor purta negocierile, cei care trebuie să împingă rapoartele înainte și înapoi vor fi cei care vor exercita influența. Deci ca să rămânem influenți, ar trebui să ne reorientăm și noi sau să reevaluăm puțin tactica.
Ce ne-a ajutat, în ce ne-am împiedicat
Panorama: Toată povestea asta despre influență, ca în orice alt joc politic, e și o chestiune de circumstanțe. Din punctul dumneavoastră de vedere, uitându-ne la ultimii ani și la această legislatură care se încheie, care au fost circumstanțele ajutătoare pentru influența românească în Parlamentul European? Ce ne-a ajutat, ce ne-a înfrânat potențialul?
Doru Franțescu: Circumstanțele cele mai pozitive au fost faptul că aveam un eșichier politic destul de stabil și concentrat, în sensul că nu aveam elemente marginale, să le spunem așa. Sau noi am început să avem astfel de elemente marginale mai târziu decât alte state și asta ne-a avantajat. Înainte, au început să aibă Spania, Italia, chiar și Germania, dar Germania a început să aibă mai târziu, ceea ce se va vedea în Parlamentul următor și la ei. Deci fenomenul acesta ne-a ajutat.
Chiar dacă nouă, acasă, ni se pare că sistemul politic nu e stabil, el nu e stabil la nivel de schimbări guvernamentale, dar a fost stabil la nivel de centralitate, de mainstreaming al partidelor politice până acum. Asta ne-a ajutat.
Pe de altă parte, ne-a mai ajutat și faptul că s-au schimbat puțin prioritățile Comisiei și ale Parlamentului pe parcursul mandatului, în sensul că preocupările geopolitice au devenit mai importante. Evident, având situația de la frontiera UE-Est, țările de acolo, ca noi și Polonia, au început să aibă mai multă atenție. Și pe direcția cu agricultura avem un avantaj aici, deși n-a fost dramatic capitalizat… Acolo se putea capitaliza și se poate mai mult în mandatul următor.
De asemenea, ne-a mai avantajat și faptul că am avut în Parlament niște parlamentari cu ștate vechi acolo, cu multe mandate sau cu multă experiență și bune contacte în Bruxelles, care se văd cei mai la vârful de influență în analizele noastre. Dar nu toți vor mai rămâne acolo.
Deci, pe de-o parte, oameni care au avut experiență în Parlament, pe de altă parte, alții care au avut un nivel de expertiză. Aici îmi vine imediat în minte exemplul lui Dragoș Tudorache, care n-o să mai fie în Parlament. El a avut avantajul că a avut o expertiză tehnică foarte concentrată pe subiectul său și a devenit un star în Parlament pe subiectul inteligenței artificiale.
Cum se explică „surpriza” Grapini
Panorama: Vor fi cititori care vor remarca un nume în topurile voastre de anul acesta, al Mariei Grapini. Explicați-mi de ce e acolo, nu doar în top 100, ci și în două topuri 20. În țară, cum știți, e o cu totul altă percepție în ceea ce o privește pe doamna Grapini și rolul său de eurodeputată.
Doru Franțescu: Da, știu.
Panorama: Așadar: care e măsura influenței ei?
Doru Franțescu: Trebuie să înțelegem că politica e un joc de popularitate. E vorba de popularitate în interiorul familiei politice, în interiorul cercurilor politice în care te miști. E vorba de abilitate politică, dincolo de expertiza tehnică de care vorbeam în cazul lui Dragoș Tudorache.
Faptul că vii dintr-o delegație mare, că ai conexiuni politice și o abilitate de a te mișca ajută. Și pentru mine a fost o surpriză. Dar dacă asta a ieșit din criteriile pe care le-am aplicat tuturor, asta a ieșit.
Acum, să nu ne închipuim că europarlamentarii din alte țări sunt cu un nivel de expertiză mult peste alor noștri. Adică au și ei „Grapinii” lor, ca să spun așa.
Panorama: O cu totul altfel de surpriză e Dacian Cioloș, care, la începutul mandatului, era superstarul delegației românești, pe care o trăgea în sus. Era o locomotivă de influență. Acum, Dacian Cioloș nu e nici măcar într-un top 20, pe când doamna Grapini e în două. Ce s-a întâmplat în cazul lui?
Doru Franțescu: A intrat într-un con de umbră în a doua parte a mandatului. Eu știu, poate că și-a epuizat gloanțele. A avut parte de plăcintă, de „his piece of the pie”. Și după aceea, probabil că i-a fost cam greu să mai ceară, să i se mai dea, să fie foarte influent pe rapoarte și în alte subiecte, pentru că deja primise.
Politica este un joc al tranzacțiilor, îți dau astăzi ca să-mi dai și tu înapoi mâine. Domnul Cioloș a fost mult mai preocupat de politica națională în a doua parte a mandatului. Și asta s-a văzut.
Ce va însemna intrarea AUR în PE pentru influența românească de la Bruxelles
Panorama: După cum ați început să explicați, de-a lungul anilor, unul din avantajele noastre a fost că încă nu aveam fragmentarea ideologică sau politică pe care o vedem de mult în alte țări. Aveam grupuri politice mai mari, poziționate mai spre centrul ideologic, adică fix unde erau și coalițiile și puterea. Asta o să se schimbe la alegerile din acest an. Intrarea AUR în Parlamentul European o să se întâmple în paralel și cu o decimare a grupului românesc din Renew Europe, care, în cercetarea voastră, are o influență foarte mare. Va afecta asta și influența delegației naționale românești în următorul mandat?
Doru Franțescu: Da, e de așteptat să scadă, dintr-o combinație de motive. Unul e, într-adevăr, cel puțin înjumătățirea delegației românești din Renew (formată preponderent din europarlamentarii REPER, n.r.).
Pe urmă, faptul că centrul de greutate se mută dinspre Renew către PPE (Popularii Europeni) în Parlamentul următor. Noi, în PPE, probabil că vom avea o delegație mai micuță decât avem acum. O să rămână delegația mare în grupul socialist. Dar grupul socialist o să-și piardă din influență.
Și în Germania, de exemplu, o să avem o delegație foarte mare a unui partid care este mult mai radical ca AUR. O să aibă cam 20 de locuri din delegația Germaniei. (Toată delegația României are 33 de locuri, n.r.) Și nemții o să piardă o parte din influența pe care au exercitat-o în mandatul acesta.
Dacă același fenomen li se întâmplă tuturor, cumva, se compensează ca pierderi nete. Ca orice șoc, depinde cât de mult te afectează pe tine comparativ cu ceilalți. Spaniolii o să fie afectați mai puțin, mă aștept ca influența spaniolă să crească în mandatul următor, pentru că ei s-au recentrat.
Ambițiile lui Klaus Iohannis și jocurile politice de la Bruxelles
Panorama: După cum știți, în țară, discuția despre influența românească în UE, în instituții, sau la Bruxelles, la modul general, se poartă exclusiv în jurul șanselor unui român de a avea o funcție de top după valul de schimbări de anul acesta. Că e vorba de o instituție UE, că e vorba de NATO – la Bruxelles să fie. Ce auziți dumneavoastră? Ce șanse are Klaus Iohannis, în primul rând, sau un român, la modul general, pe partea de instituții europene?
Doru Franțescu: Trebuie să li se dea ceva și esticilor. Eu zic că e între noi și estonieni. Pentru că polonezii, deși și-au schimbat guvernul, nu par să aibă sprijin politic pe cât aveau acum câțiva ani. Cumva erau mai apreciați când erau în opoziție. Acum, când au venit la guvernare, zic „ok, acum stau bine, nu mai trebuie să ne îngrijorăm pentru ei”. Eu cred, deci, că e cam între noi și estonieni să ocupe cineva o funcție importantă acolo.
Panorama: Acolo, unde?
Doru Franțescu: Estonia ar putea avea Serviciul European de Acțiune Externă (echivalentul unui Minister de Externe al UE, n.r.).
Panorama: Și cealaltă variantă de funcție la bătaie ar mai fi Consiliul European, nu?
Doru Franțescu: Da. Dar acolo trebuie să fie Mario Draghi (fost prim-ministru italian, fost președinte al Băncii Centrale Europene, n.r.).
Poate să fie și o tactică de negociere. Adică a ieșit președintele Iohannis destul de agresiv și dacă ia Mark Rutte (premierul demisionar al Olandei, celălalt candidat oficial rămas în cursă pentru șefia NATO, n.r.) conducerea NATO, gândirea poate fi că trebuie să i se dea ceva și lui Klaus Iohannis. Nu e exclus. Cred că ăsta e jocul: joci tare și, dacă ieși pierzător, poate ți se dă ceva.
Dacă Ursula von der Leyen rămâne președinta Comisiei Europene, s-a terminat. EPP (familia politică din care face parte și Klaus Iohannis, n.r.) nu mai poate obține niciun alt post greu, în niciun caz Serviciul de Acțiune Externă.
Dar dacă nu trece Ursula von der Leyen – și o să fie foarte greu să treacă, o să se creeze o panică și e posibil să-l pună pe Mario Draghi la președinția Comisiei, pentru că are mai mult consens. În acest caz, se lasă loc pentru PPE să ia ceva și e posibil să ia Serviciul de Acțiune Externă, să zicem. Și Renew Europe să ia, probabil prin Alexander De Croo (premierul Belgiei, membru al familiei politice liberale, la nivel european), președinția Consiliului European.
Despre Doru Franțescu
Doru P. Franțescu este CEO și co-fondator al EU Matrix. Are peste 15 ani de experiență în consultanță în materie de politici europene acordată diverselor grupuri de interes de la Bruxelles, din sfera instituțională sau socio-economică. Politico Europe l-a inclus în Top 40 cele mai influente personalități din afaceri europene. A vorbit despre politicile europene cu jurnaliști din presa globală. E co-autorul cărții „How to Work with European Institutions” (Cum să lucrezi cu instituțiile europene), publicată în 2020.
Interviul a fost editat pentru concizie și claritate.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
