Panorama războiului

Jocul SUA după războiul din Ucraina, jurnaliștii vânați de ruși la Mariupol și cutremurul care paște Biserica Ortodoxă Rusă

Computer Hope Guy
O femeie gravidă este evacuată din maternitatea din Mariupol, bombardată de forțele Rusiei. Foto: Profimedia.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul lumii.

Astăzi, vorbim despre cum ar trebui să joace SUA pe tabla geopoliticii globale, împărțită între Rusia și China, după ce războiul din Ucraina se va încheia; despre povestea de groază a ultimilor doi jurnaliști care mai rămăseseră să relateze masacrul din Mariupol și care au ajuns să fie vânați de armata rusă, după ce au dat imagini cu maternitatea bombardată acolo; și despre un cutremur care paște Biserica Ortodoxă Rusă, după ce Patriarhul Kirill a întors irevocabil spatele Ucrainei și l-a luat în brațe pe Putin și războiul său.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 23 martie 2022:

Cum vor juca americanii după războiul din Ucraina

Se împlinește curând luna de când Rusia a invadat Ucraina, iar războiul nu dă semne că se va opri prea curând. E important totuși să te gândești la jocul în ansamblu și la ce poate urma după ce acest dezastru declanșat de Vladimir Putin va ajunge la un deznodământ. Washingtonul și-a amânat strategia națională de apărare, care ar fi trebuit să fie revizuită și publicată în februarie. SUA se află în fața unei noi realități internaționale, iar pe moment pare să fi pivotat complet de la marea sa strategie, concentrată pe China și pe regiunea Indo-Pacific. Ce urmează totuși după episodul Ucraina? O analiză Foreign Policy a grupat estimările făcute de șapte experți în politică internațională.

Stephen Walt, profesor de relații internaționale la Harvard, spune că războiul din Ucraina a făcut Europa să își asume o responsabilitate mai mare față de apărare și a expus slăbiciunile pe care le au forțele militare ale Rusiei. Astfel că Europa e mai capabilă acum să-și asigure singură apărarea în fața Rusiei, iar SUA ar trebui să profite de acest moment pentru a pivota mai puternic spre Asia, acolo unde se află adevărata sa rivală pe plan global – China.

Shannon O’Neill, vicepreședinte la think-tank-ul Council on Foreign Relations, vede un moment de turnură în modul în care se duc războaiele. În loc de înfrângere fizică, armată, SUA au apelat la „distrugere economică și subjugare financiară” în cazul Rusiei. Deocamdată, rezultatul nu e clar, iar istoria ne-a arătat că sancțiunile economice nu au oprit războaie, iar în cazul de față vin la pachet cu riscuri economice care se revarsă la toți actorii globali. Totuși, dacă lupta economică va ajuta la oprirea războiului lui Putin, rolul de mare putere și natura conflictelor viitoare nu vor mai fi la fel.

Toshihiro Nakayama, profesor la Universitatea Keio, din Japonia, arată că pe termen mediu și lung nu Rusia, ci China este principala amenințare pe plan global. Totuși, SUA nu poate să-și abată complet atenția de la Europa și de la încercările Rusiei de a-și restabili vechile sfere de influență, chiar și cu ajutorul războiului. Problema este că SUA nu pot rămâne împărțite prea mult timp între două fronturi – China și Rusia. Dar trebuie să o facă, bazându-se pe aliații din cele două regiuni ale globului.

Anne-Marie Slaughter, președinta New America, crede că administrația Biden a greșit când a ridicat rivalitatea SUA-China pe primul loc și că ar fi trebuit să se concentreze pe Europa și pe construcția unei agende economice, politice, de securitate și socială trans-atlantică. Invazia Ucrainei, combinată cu abordarea fostului președinte Donald Trump față de NATO, au făcut ca Europa să înceapă să își gândească securitatea mai puțin dependent față de SUA. Cooperarea cu Europa trebuie să continue.

Raja Mohan, analist la Asia Society Policy Institute, spune că alianțele SUA trebuie întărite, iar sarcinile împărțite. Dacă Washingtonul va fi nevoit să se împartă între Rusia și China, pentru a preveni dominarea unei regiuni de o singură mare putere globală, nu are cum altfel.

Robin Niblett, directorul Chatham House, crede că provocarea pentru SUA este să mențină Rusia izolată. Va fi foarte dificil, pentru că Rusia și China au fost împinse mai aproape de conflictul din Ucraina și de abordarea SUA. Dar dacă nu reușește să le detașeze una de alta, puține țări vor dori să urmeze SUA într-o abordare atât de divizată a lumii.

Kishore Mahbubani, profesor la Universitatea Națională din Singapore, crede că politica pe care SUA o aplică Rusiei nu va funcționa în Asia. Pentru că una dintre marile diferențe dintre Europa și Asia este că, spre deosebire de economia Rusiei, care este puțin integrată în spațiul economic european, economia Chinei este pe deplin integrată în Asia. SUA ar trebui să fie atente, pentru că nu dețin capacitatea de a-și modela strategii geopolitice care să se alinieze cu cele ale statelor asiatice, care nu au o problemă să includă China în asocierile lor regionale. Spre deosebire de Europa, unde absolutismul moral al Occidentului primează pe subiectul Ucraina (fiecare stat e liber să își aleagă propriul destin, indiferent de consecințele geopolitice), în Asia primează pragmatismul.

Mariupol. Distrugerea unui oraș, prin ochii a doi jurnaliști vânați de ruși

Doi jurnaliști ucraineni care lucrează pentru Associated Press au fost ultimii reporteri rămași să documenteze asediul orașului Mariupol, din sudul Ucrainei, cel mai bombardat în tot acest război. Povestea lor, „20 de zile în Mariupol: Echipa care a documentat agonia orașului”, este pe cât de simplu spusă, pe atât de cutremurătoare prin imaginile și întâmplările aduse la lumină.

Mulțumită lor, lumea întreagă a putut vedea documentată bombardarea maternității din Mariupol, un moment de referință pentru atrocitățile comise de armata lui Vladimir Putin în Ucraina, împotriva civililor. A fost și momentul în care au început să fie vânați de armata rusă, pentru a fi eliminați.

Rusia a declanșat o propagandă feroce pentru a încerca să acopere această crimă de război, mergând până acolo încât să susțină că femeile însângerate, cu copii în brațe sau în burtă, erau actrițe, sau că în maternitate se adăposteau de fapt soldați ucraineni.

Cei doi au ajuns vocea ucrainenilor din Mariupol, inclusiv a armatei, pentru a ține legătura cu exteriorul. Într-un final, soldații ucraineni au organizat o misiune de salvare pentru cei doi jurnaliști. Rușii îi căutau, cu tancuri și lunetiști, pentru a-i elimina. Erau singurii care mai transmiteau ce se întâmplă în Mariupol, iar rușii voiau să elimine sursa care le expunea crimele de război.

Ucrainenii i-au camuflat într-un convoi umanitar cu localnici, care părăseau orașul, și așa cei doi jurnaliști au reușit să scape din Mariupol. Acum, nu mai există jurnaliști în Mariupol, iar Rusia continuă să ucidă civili nevinovați.

Marea schismă din Biserica Ortodoxă Rusă. Ucraina îi întoarce spatele lui Kirill

„Urmează mișcări tectonice în ortodoxie”, după ce Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse a ales să sprijine fățiș propaganda pro-război și pe Vladimir Putin. O analiză făcută de site-ul independent rusesc Meduza (o veți citi cu Google Translate dacă nu cunoașteți rusa), în care sunt intervievați clerici și experți ucraineni și ruși, arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană (cea rămasă în subordinea Moscovei) se va rupe cel mai probabil de cea rusă, din cauza poziției lui Kirill față de război.

Deja mai multe episcopii ortodoxe din Ucraina refuză să-l mai pomenească pe patriarhul Kirill la slujbe.

Biserica Ortodoxă Ucraineană, care ține de Patriarhia Moscovei, are autonomie, propriul sinod, dar canonic este subordonată ierarhic celei de la Moscova. În paralel, există Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală, care ține de Patriarhia de Constantinopol. Dacă facțiunea ortodoxă moscovită se va rupe de Rusia, pierderea ar fi una importantă pentru Biserica Ortodoxă Rusă. E vorba de peste 12.000 de parohii și peste 10.000 de preoți ortodocși în Ucraina, iar religiozitatea ucrainenilor din centrul sau din vestul țării este mult mai ridicată decât în Rusia.

Mitropolitul Onufrie, capul acestei biserici ortodoxe ucrainene, e originar din Cernăuți și are legături bune cu Biserica Ortodoxă Română, spune un expert rus pentru Meduza. După ce războiul din Ucraina se va încheia, soarta acestei biserici se va negocia cel mai probabil între Moscova, București, Belgrad și Sofia, spune expertul.

Un alt scenariu ar fi ca această biserică să se unească cu restul ortodoxiei ucrainene, într-o singură biserică.

Alexander Soldatov, șeful unui site dedicat religiei (Credo), îl descrie pe patriarhul rus Kirill ca pe un lider „epuizat, fără idei și carismă, resemnat cu faptul că nu a reușit nimic. Înțelege că cel mai sigur scenariu pentru el este să rămână în poziția pe care i-a trasat-o Kremlinul și să nu mai ceară nimic. Patriarhul trebuie să supraviețuiască”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc