Jocurile de noroc, afară din localități? Ce face statul pentru a-i proteja pe românii vulnerabili la adicția de gambling
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Reglementarea jocurilor de noroc se învârte mereu în jurul a două realități. Pe de o parte, e vorba de un domeniu extrem de profitabil, de pe urma căruia nu doar companiile, ci și statul câștigă generos prin taxele și impozitele colectate. Pe de altă parte, vorbim de un domeniu sensibil. Jocurile de noroc pot provoca ușor dependență.
- În Parlament există o propunere legislativă care prevede, printre altele, ca toate sălile de jocuri de noroc să fie mutate în afara localităților. Este ideea statului de a proteja persoanele vulnerabile, limitându-le accesul la jocuri de noroc land-based.
- Reprezentanții industriei de „păcănele” arată că măsura riscă să împingă multe activități de gambling în ilegalitate și evaziune fiscală. În schimb, acuză statul că nu a făcut nimic pentru a educa și proteja cetățenii în fața jocurilor de noroc, deși adună sume imense din taxe.
- Sorin Georgescu, Romslot: „Unde e statul în situația asta? E adevărat că în ultimii 4-5 ani, jocurile de noroc au avut un derapaj la impulsionarea publicului la joc. Statul român să nu uite că nu operatorii de jocuri de noroc au făcut ceva ilegal, ci el le-a permis să facă publicitate. Din taxele colectate, statul nu luptă cu efectele pe care le produce consumul excesiv”.
- Povestea unui dependent de păcănele care a cheltuit o avere la aparate, dar și la psihologi: „Acest proces nu este rațional, creierul dezvoltă niște automatisme. Când descoperi un aparat de joc, creierul tău e inundat de dopamină, care creează adrenalină, iar tu nu mai simți durerea, tristețea, grijile cotidiene și te afunzi în spatele acelei mașini de joc ca să uiți tot, vrei să alini o durere”.
Reglementarea jocurilor de noroc se învârte mereu în jurul a două realități. Pe de o parte, e vorba de un domeniu extrem de profitabil, de pe urma căruia nu doar companiile, ci și statul câștigă generos prin taxele și impozitele colectate, fiindcă operatorii sunt disciplinați fiscal, neavând încotro – sistemul licențelor și taxelor din domeniu funcționează pe principiul „mai întâi plătești, apoi funcționezi”.
Pe de altă parte, vorbim de un domeniu sensibil. Jocurile de noroc pot provoca ușor dependență, iar pentru unii oameni care nu își pot gestiona pornirile, efectele sunt distructive nu doar financiar, ci și social, uneori ajungându-se la tragedii.
În România, de cele mai multe ori, statul a fost preocupat doar de partea financiară a problemei. Fie a „muls” companiile, fie pe jucători, prin taxe și impozite. De partea socială, de prevenirea dependenței și de educarea cetățenilor în legătură cu abordarea responsabilă a jocurilor de noroc, așa cum se întâmplă și cu tutunul sau alcoolul, autorităților nu le-a prea păsat.
În acest context, în Parlament exista o propunere legislativă care prevede, printre altele, ca toate sălile de jocuri de noroc să fie mutate în afara localităților. În plus, aceste săli ar urma să nu mai existe în localități cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
UPDATE aprilie 2024: Parlamentul a adoptat legislația care interzice existența „păcănelelor”, adică doar a aparatelor de tip slot, în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.
Este vorba de un proiect de lege inițiat de deputatul USR Tudor Pop și preluat și revizuit ulterior de deputatul PSD Alfred Simonis. Potrivit celor doi aleși, acest proiect nu vizează interzicerea jocurilor de noroc, ci doar creează cadrul legal pentru ca autoritățile să le poată controla mai eficient și să limiteze selectiv accesul la ele. Inițiatorii speră că prin această lege vor reuși să prevină dependența și să protejeze consumatorii, în special minorii.
Poate fi asta o soluție-șoc pentru a limita accesul la o distracție care poate degenera relativ ușor în adicție și efecte cu potențial social distructiv? Panorama a încercat să lămurească lucrurile și să analizeze situația din mai multe țări europene, pentru a vedea cum au încercat acestea să prevină dependența de jocuri de noroc și să protejeze persoanele vulnerabile.
Parlamentarii nu mai vor agenții de pariuri la orice colț de stradă sau uliță
Propunerea privind reglementarea suplimentară a industriei de jocuri de noroc a fost inițiată de deputatul USR Tudor Pop. Aceasta vine cu completări la legea jocurilor de noroc și stipulează că spațiile destinate lor nu mai pot fi situate în unitățile administrativ teritoriale cu populație sub 5.000 de locuitori.
Cum majoritatea comunelor din România au sub 5.000 de locuitori, această lege ar face ca la țară să nu mai existe aproape deloc săli de jocuri. Conform INS, în România sunt 2.862 de comune, din care doar 475 au peste 5.000 de locuitori.
Aceeași inițiativă mai prevede ca sălile de joc să nu mai poată fi adăpostite în clădiri rezidențiale sau că spațiile în care se află nu pot fi la mai puțin de 300 de metri de o locație deja existentă, în care se desfășoară deja jocuri de noroc.
Inițiativa deputatului de la USR a fost revizuită de Alfred Simonis, deputat PSD, care a venit cu prevederi suplimentare. De pildă, parlamentarii puterii au propus ca sălile de jocuri de noroc să fie mutate la periferia localităților. În plus, același proiect mai stipulează că operatorii nu mai pot deschide săli de pariuri fără avizul consiliilor locale, iar amplasamentele specifice nu vor mai putea fi situate la mai puțin de 300 de metri de școli, licee, spitale sau biserici.
„Experiența altor state europene ne arată că localizarea sălilor de joc în afara localităților scade numărul jucătorilor, iar prin această propunere luăm și o măsură de prevenire a dependenței față de jocurile de noroc”, a scris deputatul Alfred Simonis pe o rețea de socializare.
Deputatul USR Tudor Pop crede că PSD a luat ce a fost mai bun din legea sa și a redactat una nouă, ceea ce a făcut ca propunerea lui să pice la vot, în comisiile parlamentare, pe motiv de paralelism legislativ. Cu toate acestea, Pop speră ca măcar legea PSD să treacă de Parlament. „Dacă trece, jos pălăria, aș fi foarte mulțumit, pentru că înseamnă că noi ne-am făcut treaba în opoziție”, spune deputatul USR, pentru Panorama.
„Land-based-ul se va transforma din legal și fiscalizat în ilegal și nefiscalizat”
Sorin Georgescu, președinte Romslot, temperează avântul parlamentarilor și spune că industria jocurilor de noroc va avea foarte mult de suferit, dacă legea propusă va fi adoptată. Efectele imediate vor afecta atât operatorii din domeniu, care își vor vedea afacerile în pericol, cât și statul, al cărui buget va fi mai sărac, fără taxele și impozitele plătite de operatori.
Potrivit datelor Oficiului Național de Jocuri de Noroc (ONJN), piața jocurilor de noroc din România a fost estimată în 2021 la 1,8 miliarde de euro. Din acești bani, o felie importantă a revenit statului român, sub formă de taxe și impozite, în total între 400 și 600 de milioane de euro fiind încasate la bugetul public, așa cum Panorama a scris aici.
Pe lângă pierderile financiare pentru stat și industrie, președintele Romslot e convins că o activitate legală și fiscalizată azi va deveni ilegală și nefiscalizată în viitor. Iar asta s-ar traduce prin mai mulți bani cheltuiți de România pentru a combate evaziunea fiscală, crima organizată sau spălarea banilor, efecte colaterale ale îngrădirii jocurilor de noroc.
Totuși, președintele Romslot e de acord că domeniul are nevoie de controale mai stricte, pentru a descuraja operatorii să mai permită derapaje. Iar statul român să facă ceea ce nu știe să facă: prevenție prin educație.
„Statul își jupoaie cetățenii cu bună știință”
Tot pe autorități dă vina și deputatul USR Tudor Pop, pe care le acuză că au stat cu mâinile în sân până acum. Iar în al doisprezecelea ceas, când societatea stă pe un butoi cu pulbere din cauza efectelor dependenței față de jocurile de noroc, s-au gândit să intervină, pentru că și-au dat seama că nu mai e de glumă.
El merge chiar mai departe și spune că disfuncționalitățile de la nivelul autorităților care ar trebui să supravegheze industria jocurilor de noroc se transformă practic într-un „complot” în detrimentul cetățenilor:
„ONJN are 105 inspectori la peste 80.000 de sloturi și peste 15.000 de agenții de pariuri sportive. Cum pot controla 100 de inspectori atâtea agenții? Mixul letal e dezinteres, cârdășie, incompetență și lipsă de personal la nivel de ONJN. Industria jocurilor de noroc și statul român nu fac decât să închidă ochii la efectele devastatoare ale dependenței pentru societate și pentru economie”, acuză parlamentarul USR.
Sursa: deputat Tudor Pop
Jocurile de noroc, sursă de venit sau de divertisment?
Paradigma actuală din România privind jocurile de noroc este complet greșită, crede Tudor Pop. Acesta susține că majoritatea oamenilor care joacă o fac pentru că văd în casele de pariuri o modalitate de a obține venituri facile. Însă propunerea care se află în circuitul legislativ vrea să schimbe această paradigmă.
„Dacă se adoptă legea, jocurile vor fi accesibile pentru cei care își permit tipul acesta de divertisment. Nu pui sălile de jocuri lângă un magazin alimentar, pentru că ulterior asociezi mâncarea cu păcănelele”, mai spune Tudor Pop pentru Panorama.
Creșterea vertiginoasă a industriei jocurilor de noroc a fost potențată și de expunerea în spațiul public a publicității din domeniu. Mesajele repetate obsesiv la televizor, în online sau pe stradă normalizează acest fenomen și selectează consumatorii și dependenții de mâine.
Potrivit aceluiași parlamentar USR, mesajul reclamelor este mincinos, deoarece li se inoculează oamenilor ideea că vor câștiga banii ușor. În mintea românului, jocurile de noroc sunt asociate cu o sursă alternativă, facilă, de venit. Dar acestea nu sunt decât niște iluzii, mai consideră Tudor Pop.
Nu interzicere, ci limitare selectivă a accesului la jocuri de noroc
Deputatul admite că industria va fi afectată odată ce va fi și mai reglementată decât este în prezent, dar se va replia și își va fixa cota de piață, la fel cum s-a întâmplat în trecut și cu industria tutunului. Nemaiavând unde să crească, se stabilizează cotele de piață, dar asta nu înseamnă că se închide definitiv.
„Cei din industria de gambling sunt foarte ipocriți. Sunt într-o concurență acerbă și bagă foarte mulți bani în publicitate și lobby, pentru a-și lua fața unii altora. Când le vom mai tăia elanul, lucrurile se vor mai liniști. Industria jocurilor de noroc distruge țesutul social al țării”, mai spune Pop.
Pe de altă parte, deputatul USR susține că este adeptul unei societăți deschise, liberale, în care fiecare are dreptul să aleagă cum trăiește, dar în care trebuie să existe totuși un echilibru.
„Eu nu doresc să se interzică nimic, doar o restrângere a accesului și o limitare drastică a expunerii din punct de vedere al publicității. Oamenii trebuie astfel protejați. Industria trebuie să înțeleagă că are nevoie de oameni care să nu parieze tot venitul odată și apoi să intre cu mașina în gard, ci să parieze toată viața, dar limitat”, mai declară Pop.
Ca să fie și mai convingător, acesta vine cu un exemplu concret despre cum mutarea jocurilor de noroc la periferia localităților va ajuta la combaterea adicțiilor.
Potrivit aceluiași parlamentar, dacă propunerile vor fi adoptate, abia peste 5-7 ani se vor vedea efectele benefice, deoarece industria și-a asigurat câteva generații de dependenți.
Unde statul permite, operatorii de jocuri de noroc profită
Pe de altă parte, Sorin Georgescu, reprezentantul operatorilor de „sloturi”, e de acord că jocurile de noroc, fără să fie temeinic controlate de autorități, pot crea probleme de ordin social prin încurajarea derapajelor de consum. Tocmai din acest motiv, el agreează ideea ca statul să intervină urgent nu prin restricții, ci prin control eficient al industriei.
Președintele Romslot sugerează și alte metode prin care statul să controleze operatorii care nu respectă nici măcar puținele legi din domeniu: „Autoritățile să dea amenzi atât de mari când un minor pariază, încât operatorii vor fi foarte atenți și nu le vor mai permite minorilor să le treacă pragul. Nu am auzit sau văzut asemenea cazuri. Amenzile pentru operatorii care permit accesul minorilor în sălile lor să fie de sute de mii de lei. Nimeni nu și-ar asuma asemenea amenzi”.
Cât privește posibilitatea ca marii jucători din domeniu să se replieze în online, dacă locațiile fizice vor fi închise sau mutate la periferii, Georgescu este sceptic, spunând că online-ul și land-based-ul sunt complementare, nu concurente și că tiparele de consum actuale nu favorizează online-ul.
„În timpul pandemiei de Covid, locațiile land-based au fost închise sau restricționate. Volumele din online nu au ajuns nici măcar la 30% din land-based. În plus, mai e vorba de vreo 40.000 de angajați și taxele aferente, plus TVA, impozit pe profit și alte taxe și impozite pe care companiile le plătesc. Există o diferență majoră între online și land-based. Va dura mai mult de 5 ani până când online-ul va ajunge să aibă cifre estimativ comparative cu land-based-ul. Efectul cumulat ar fi că discutăm de pierderi de peste 10 miliarde de euro, pe care statul le va avea până când poate online-ul va lua locul land-based-ului”, explică șeful Romslot.
Sursa: Sorin Georgescu, președinte Romslot
Sute de mii de lei cheltuiți degeaba la psiholog
Conform unui studiu realizat în 2016, la comanda unei asociații a organizatorilor jocurilor de noroc, România avea la acea vreme peste 100.000 de dependenți. De atunci și până azi, numărul a crescut, fără a se cunoaște exact la ce nivel a ajuns în 2023.
Poveștile unora dintre dependenții de gambling sunt dureroase și relevă adevărate drame personale. Este și cazul unui bărbat de 32 de ani, din Buzău, dependent de „păcănele”, cu care Panorama a stat de vorbă, pentru a afla ce crede despre inițiativa legislativă aflată în Parlament.
Radu Gabriel spune că s-a apucat prima dată să joace în clasa a V-a. Are peste 20 de ani de când nu poate scăpa de mirajul păcănelelor.
„Până la 18 ani, am jucat banii de pachet, iar apoi am început să muncesc și am jucat banii mei”, spune tânărul buzoian.
A ajuns prima data la psiholog la 18 ani, iar la 26 de ani a început terapia cu mai mulți psihologi, sperând astfel să scape de dependență, dar fără prea mult succes.
„Cred că am accesat serviciile a peste 20 de psihologi până acum. Am ani de zile de terapie și sute de mii de lei cheltuiți degeaba”, povestește dezarmat Radu.
„Jocurile de noroc sunt un abator de suflete”
Jucătorul care suferă de dependență povestește ce simte atunci când joacă la păcănele și care sunt resorturile psihologice care îl țin captiv în fața sloturilor.
Potrivit acestui jucător, o primă măsură eficientă ar fi ca jucătorii să se poată autoexclude odată ce conștientizează că alunecă spre dependență. Legea există deja și prevede că operatorii trebuie să le ofere jucătorilor posibilitatea de autoexcludere. Însă nici până azi nu au fost adoptate normele de aplicare pentru această lege. Prevederile funcționează mult mai ușor pe platformele online de gambling, decât în locațiile fizice de cazinou sau săli de jocuri de noroc.
„Toți prietenii mei s-au autoexclus din online și niciunuia nu-i pare rău. Am hârtie scrisă de la anumite case de pariuri, prin care sunt informat că sunt autoexclus, dar eu pot intra în continuare în săli să pariez. Avem o lege promulgată, nu trebuie să ne mai luptăm cu morile de vânt alți ani. Tot ce are de făcut mediul politic este să aducă aplicabilitate acestei legi existente. Este o soluție rapidă și eficientă”, mai spune Radu.
Acesta e completat de deputatul USR Tudor Pop, care constată că în România să devii membru pe o platformă de gambling e foarte ușor, iar ca să te elimini e foarte greu. În țările civilizate e invers, e ușor să te pui pe lista neagră și e greu să devii membru.
Un psiholog spune că restricționarea jocurilor de noroc nu rezolvă prea multe
Panorama a stat de vorbă și cu un psiholog, pentru a înțelege cum și dacă inițiativa de limitare a accesului la jocurile de noroc ar putea să modifice comportamentul de consum al unui individ vulnerabil.
Potrivit Monicăi Stănescu, argumentul inițiatorilor este construit în jurul luptei cu dependența pentru jocuri de noroc și pe experiența pozitivă a altor state europene, care au redus incidența acestei tulburări, după mutarea sălilor de jocuri de noroc în zone mai greu accesibile.
Deoarece numărul celor care solicită ajutor de specialitate pentru dependența de jocuri de noroc este redus la toate grupele de vârstă, iar indivizii mai tineri au probabilitatea cea mai redusă de a solicita un astfel de ajutor, psihologul consultat de Panorama crede că limitarea accesului i-ar putea ajuta mai mult pe tineri.
Totuși, psihologul e de părere că această soluție ar putea fi imperfectă și limitată, întrucât la dependenți s-ar putea să nu funcționeze. Ei caută alternative și vor găsi mereu locuri unde să-și hrănească dependența.
Monica Stănescu mai crede că statul ar trebui să facă niște studii longitudinale, pentru a vedea dacă o astfel de lege va produce efectele așteptate și astfel va proteja persoanele vulnerabile.
„Parlamentarii au inițiat aceste legi, pentru că cel mai probabil trebuie să ne aliniem la niște standarde europene. Iar la nivel european, sunt studii de impact făcute, care justifică apariția și promulgarea lor. La fel trebuie să facem și noi, să vedem dacă excludem din proximitate aceste case de pariuri, care va fi impactul?”, se întreabă psihologul Monica Stănescu.
Care e situația jocurilor de noroc în Europa?
În alte țări din Uniunea Europeană, legislația privind pariurile sportive este foarte strictă. Oamenii care vor să joace au limite de pariere, iar asta este o plasă de siguranță, care îi dă jucătorului dimensiunea riscurilor la care se expune, așa cum se întâmplă în Germania sau Spania, potrivit lui Tudor Pop de la USR. Iar în Spania jocurile nu sunt ușor accesibile oamenilor provenind din zone vulnerabile.
În Italia reclamele au fost interzise complet în 2019. La fel se întâmplă și în Belgia începând din iulie 2023. În Anglia operatorii de jocuri de noroc sunt scoși de pe tricourile echipelor din Premier League, așa cum Panorama a scris aici.
„La noi poți pierde 10.000 de euro într-o singură zi. În afară nu există așa ceva. Țările din Vest s-au mișcat mai repede decât noi pentru că au o responsabilitate socială mai dezvoltată. Presiunea socială e mai mare, familiile dependenților se adună în asociații și pun presiune pe decidenți”, spune deputatul USR Tudor Pop.
În alte țări, situația e și mai strictă. De exemplu, în Albania, jocurile de noroc au fost interzise complet în 2019. La fel și în anumite orașe din Cehia, cum ar fi Praga, Brno sau Ostrava.
În Austria, există o prevedere care precizează că nu poate exista mai mult de un aparat de jocuri de noroc la 1.200 de locuitori. Ca o comparație, în România există între 70.000 și 90.000 de aparate, potrivit deputatului Tudor Pop. La un calcul simplu, ar ieși un aparat la 250-260 de locuitori. În plus, în Austria sălile de jocuri de noroc se află la periferia orașelor, conform aceluiași parlamentar de la USR.
Un alt exemplu este Danemarca, care demonstrează cum dependența de jocuri de noroc poate fi prevenită prin educație. Danezii au făcut filme în care explică fenomenul, au mers în școli, licee și au explicat ce presupune jocul de noroc. Nu l-au interzis, ci l-au explicat. Ei au înțeles că prevenția prin educație e o metodă foarte eficientă. Și la ei chiar a funcționat, potrivit președintelui Romslot, Sorin Georgescu.
Italia a fost țara cu cele mai mari venituri din jocuri de noroc din Uniunea Europeană (online și land-based) în 2022, urmată de Marea Britanie și Germania, conform unei statistici a Asociației Europene de Jocuri și Pariuri.
Potrivit aceleiași statistici, jocurile de noroc online au o cotă de 65% din piața totală de gambling din România. Tot în România, pariurile sportive online sunt cele mai profitabile, urmate de jocurile de cazinou.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
