Noaptea cea mai lungă la Kiev. Asediul din Ucraina mobilizează NATO în Est

Viețile ucrainenilor se împart, pentru a doua zi de la începutul invaziei rusești, între câteva opțiuni care până nu demult păreau doar un coșmar îndepărtat: să pună mâna pe arme și să lupte împotriva invadatorilor ruși, să rămână în case, să se refugieze în adăposturile anti-aeriene din subteran sau să fugă din calea morții și a distrugerii. Iată cum arată Panorama războiului, la finalul celei de-a doua zile a invaziei Rusiei în Ucraina:

Asediul rusesc asupra Ucrainei a continuat vineri pe aceleași trei direcții principale pe care a început joi. Forțele Rusiei s-au concentrat cu atacuri terestre și aeriene pe mari orașe, venind dinspre est, dinspre sud și dinspre nord, prin Belarus. Războiul este la marginea marilor orașe – Kiev, Harkov, Herson, Mariupol, Odesa, unde apărarea ucraineană își apără pozițiile. Ținta principală a Rusiei rămâne însă în continuare Kievul și schimbarea regimului pro-occidental Zelenski, pe care Putin l-a atacat vineri și verbal, nu doar cu bombe și gloanțe. El a numit puterea de la Kiev „o clică de drogați și neonaziști” și s-a adresat armatei ucrainene, cerând să preia puterea, pentru că pot mai ușor negocia cu Kremlinul.

Vineri seara, luptele în Kiev s-au intensificat, iar armata ucraineană se așteaptă la creșterea numărului de forțe rusești care au înconjurat capitala și au pătruns în suburbii. Armata ucraineană are o misiune grea până sâmbătă dimineață, să menține Kievul în afara controlului rusesc. De asemenea, în sud, în zona Odesa, Rusia a declanșat o operațiune de atac amfibiu, dinspre Marea Neagră.

În jur de 50.000 de ucraineni au fugit din calea conflictului, în ultimele 48 de ore, conform ONU. Mulți au ajuns în România, însă majoritatea doar pentru a face o escală în calea lor către rudele sau prietenii din Vest. Până vineri seara, de la începutul războiului în Ucraina au intrat în România în jur de 19.000 de ucraineni și au rămas aici în jur de 11.000, restul mergând mai departe spre Vest. Doar 40 au cerut statutul de refugiat, conform premierului Nicolae Ciucă.

NATO activează forța de reacție rapidă către Flancul de Est

După ce joi au trântit asupra Rusiei sancțiuni economice mult mai de anvergură decât în 2014, dar care deocamdată nu și-au arătat vreun efect concret asupra descurajării Kremlinului în invazia sa asupra Ucrainei, liderii occidentali s-au reunit vineri pentru a discuta soluțiile de securitate față de războiul de la granița de Est a NATO.

Într-un summit de urgență la Bruxelles, NATO nu a lansat vreo soluție-minune pentru salvarea Ucrainei, parteneră a Alianței, dar care nu poate beneficia de sprijinul direct al forțelor NATO, pentru că nu este membră. Cu planurile de apărare activate la nivelul întregii Alianțe, încă din prima zi a războiului declanșat de Rusia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că vor fi trimise forțe suplimentare, din cadrul Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF), în țările de pe Flancul Estic al NATO, ceea ce include și România. El nu a dat însă detalii despre mișcările de trupe din cadrul NATO.

„Decizia președintelui Putin de a ataca Ucraina este o greșeală strategică teribilă, pentru care Rusia va plăti un preț grav, atât economic, cât și politic, ani de acum încolo”, a spus Jens Stoltenberg, vineri seară. „Trebuie să facem mai mult, chiar dacă înseamnă că vom plăti un preț. Rușii trebuie să știe că războiul Kremlinului în Ucraina nu va face Rusia mai sigură, nu o va face mai respectată în lume, nu va duce la un viitor mai bun pentru copiii voștri”, a mai spus liderul NATO.

Forța de reacție foarte rapidă a NATO este un grup de luptă format din circa 40.000 de militari, care este condus în prezent de Franța (conducerea se face prin rotație anuală). Nucleul ei dur este format în 2022 dintr-o brigadă de circa 3.500 de militari din Franța și Germania, dar la forța de luptă mai participă și Spania, Portugalia sau Polonia. Jens Stoltenberg a spus că doar o parte dintre aceste forțe vor fi repoziționate în state aflate la granița cu Ucraina și Rusia, fără să dea însă mai multe detalii.

Parisul și-a exprimat în trecut intenția de a trimite trupe de sprijin în România. SUA deja au făcut-o, dislocând un batalion de circa 1.000 de militari cu vehicule blindate Stryker, din Germania în România, unde s-au alăturat deja celorlalți 900 de militari americani prezenți aici. Președintele Joe Biden a anunțat însă joi că va trimite și mai mulți militari americani în Europa. Două avioane F-35 americane au sosit de asemenea la baza aeriană de la Borcea.

Tot vineri, președintele României, Klaus Iohannis, a găzduit împreună cu președintele Poloniei un summit B9, al statelor aliate de pe Flancul Estic al NATO, pentru a discuta situația din Ucraina. „Am cerut îmbunătățirea coerentă și unitară a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră”, a anunțat Iohannis, care a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, dar și pentru Moldova și Georgia, țări care au „dreptul de a-și alege liber propria politică externă”.

NATO a dislocat deja peste 100 de avioane de luptă, 120 de nave și trei grupuri de luptă în 30 de poziții din Europa, a precizat Stoltenberg.

„Nimeni nu trebuie să fie păcălit de barajul de minciuni al guvernului Rusiei”, a spus liderul NATO, Jens Stoltenberg. El a spus că NATO sprijină Ucraina, însă nu a dat un răspuns solicitărilor exprese ale conducerii de la Kiev, care a cerut lucruri concrete de la NATO, cum ar fi sprijin antiaerian în fața Rusiei.

Forțele ucrainene luptă din greu cu o forță de invazie mult mai numeroasă și suferă pierderi grele și primesc în continuare asistență militară, sub formă de echipamente, din partea SUA și a unor aliați europeni, așa cum s-a întâmplat constant în ultimii ani.

„Respect pentru forțele ucrainene, care își arată curajul în lupta cu o forță de invazie mult mai numeroasă a Rusiei. Mesajul meu este că Rusia trebuie să oprească atacurile asupra Ucrainei. Este cea mai rapidă cale către pace”, a spus Jens Stoltenberg.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au făcut un pas în plus față de sancțiunile anunțate joi și i-au pus pe lista de interdicții pe Vladimir Putin și pe Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus. Putin a intrat acum în clubul select al dictatorilor sancționați oficial cu interdicții de către UE, alături de Bashar al Assad din Siria și Aleksandr Lukașenko din Belarus.

Tot vineri, Consiliul Europei a exclus Rusia din cadrul său, o măsură cu efect mai mult simbolic, pe care de altfel a mai luat-o și după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, dar asupra căreia revenit și a anulat-o, în 2019.

Kievul sub asediu

Încă de vineri dimineață, forțele rusești au început să avanseze mai concentrat către capitala ucraineană și unele au ajuns chiar în suburbiile Kievului.  Seara, în Kiev se dădeau deja lupte în mai multe zone, capitala fiind atacată din mai multe părți de ruși. Cea mai dură luptă din zonă, începută încă din prima zi a invaziei, s-a dat pe aeroportul din Hostomel, la câțiva kilometri de Kiev.

După ce armata ucraineană a reușit să apere obiectivul timp de aproape 24 de ore, în a doua parte a zilei de vineri, Rusia a anunțat că a preluat controlul în zonă, că a ucis circa 200 de militari ucraineni și că ar fi tăiat astfel accesul către Vest dinspre Kiev. Aeroportul Hostomel este unul de transport de marfă și un punct strategic, situat la circa 7 kilometri de capitală, pe care rușii îl pot folosi pentru a debarca trupe aeropurtate direct la marginea Kievului.

În Kiev, autoritățile au împărțit în jur de 18.000 de arme voluntarilor care s-au adunat să apere orașul de atacurile rusești, iar armata ucraineană a trimis vehicule blindate în Kiev, pentru a respinge atacurile. De asemenea, locuitorii din Kiev capabili să lupte au fost îndemnați de autorități să fabrice cocktailuri Molotov pentru a ataca trupele rusești.

Primele semne către calea tratativelor: Zelenski e așteptat în Belarus, dacă Ucraina se declară „neutră”

Rusia atacă fără încetare, începând de joi dimineață, orașele Ucrainei, însă s-a declarat vineri gata de discuții de pace. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia e gata să discute cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, însă la Minsk, în Belarus, și doar dacă Ucraina își declară „statutul neutru”, ceea ce ar trebui să includă „demilitarizarea” – un concept despre care Vladimir Putin nu a lămurit ce ar presupune pentru Ucraina.

Tot la Minsk au avut loc, în 2014 și 2015, și înțelegerile de pace între Rusia și Ucraina, asupra conflictului din Donbas. Acestea au devenit istorie, după ce Putin le-a abandonat și a decis să invadeze Ucraina.

Înțelegerea era privită de comunitatea internațională ca fiind favorabilă Rusiei, iar planul lui Putin ar fi fost să obțină, în baza acestor acorduri, un statut special pentru republicile separatiste Luhansk și Donețk, în cadrul statului ucrainean, ceea ce i-ar fi pus la dispoziție un cal troian pentru ținerea în șah a politicilor de la Kiev. Din 2015 până în prezent, aceste planuri nu au putut fi puse în aplicare, așa că Putin a renunțat la ele și a trecut la atac.

Cu toate acestea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus vineri că discuțiile cu Zelenski nu pot avea loc până când armata ucraineană nu depune armele, lucru care nu pare să fie o variantă de discuție, în vreme ce armata rusă atacă orașele ucrainene din toate direcțiile.

Rusia amenință Suedia și Finlanda, Ucraina se simte abandonată

Kremlinul a luat măsuri și pe frontul de acasă, unde se confruntă cu opoziția și protestele anti-război, care îi cer încetarea agresiunii sângeroase asupra Ucrainei. Rusia a luat vineri măsura de limita accesul la Facebook, pentru a opri distribuirea de conținut care contravine propagandei Kremlinului.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei are, printre efecte, și faptul că toată lumea realizează cât de important este ca un stat să facă parte dintr-o alianță militară puternică, așa cum este NATO. Suedia și Finlanda, state nemembre NATO, dar cu graniță cu Rusia, au o temă de gândire serioasă, iar Kremlinul nu a ratat ocazia să le avertizeze, prin vocea purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, că dacă le trece prin cap să încerce să adere la NATO, vor suferi „consecințe militare și politice dăunătoare”.

Între timp, la Kiev, liderii politici au făcut apel la un ajutor mai concret din partea partenerilor occidentali, în fața invaziei rusești.

Într-o scrisoare adresată vineri Departamentului de Stat din SUA, angajații locali ai ambasadei americane de la Kiev au lansat și ei un apel către Washington, pentru ajutor. Au făcut o paralelă cu Afganistan.

„Am lucrat cot la cot cu voi timp de două decenii și mereu am avut o puternică încredere în munca dusă de guvernul american. Avem nevoie de ajutorul vostru acum. Nu este momentul să așteptați și să cercetați. Este timpul să acționați. Acțiunile voastre pot salva vieți. Ni s-a spus că Ucraina nu este Afganistan. Nu vrem să fie așa, dar dacă diferența se face doar prin mărimea bombelor care ne zboară pe desupra capetelor, nu este corect”, au scris angajații ucraineni ai ambasadei SUA de la Kiev, într-o scrisoare publicată de Foreign Policy.

Ucraina a cerut Turciei să blocheze accesul navelor rusești în Marea Neagră. Un petrolier moldovenesc era să fie românesc

Turcia controlează strâmtorile de acces naval în Marea Neagră, prin Convenția de la Montreux, și are puterea să le închidă atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, în anumite condiții. Ucraina a cerut vineri Turciei să facă uz de această putere și să blocheze navele Rusiei care ar dori să intre în Marea Neagră, prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.

Turcia s-a ferit însă mereu să facă uz de puterea sa și cu atât mai puțin în cadrul unui conflict în care nu este parte. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a spus că ține cont de cererea Kievului, dar că Rusia are dreptul să își aducă navele în porturile de acasă, adică în Marea Neagră, conform Convenției. Argumentul oficialului turc a fost că, dacă ar închide strâmtorile, Rusia ar fi blocată doar în sens invers, adică să-și ducă navele de război în Marea Mediterană.

O analiză mai atentă arată însă că flota Rusiei din Marea Neagră este îndeajuns de puternică să atace Ucraina, având grosul forțelor concentrate la Sevastopol, în Crimeea. Astfel că, chiar dacă Turcia ar da curs cererii Ucrainei, acest lucru nu le-ar fi de ajutor în războiul cu Rusia.

Primul incident internațional în Marea Neagră, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, a avut deja loc vineri și inițial a ridicat toate alarmele, pentru că implica un stat NATO: chiar România. A fost vorba de lovirea cu un obuz a petrolierului Millennial Spirit, care transporta produse chimice. Kievul a dat anunțul inițial, prin vocea comandantului forțelor armate ucrainene: o navă a României a fost lovită de Rusia.

Nava era însă sub un pavilion care seamănă leit cu cel românesc: al Moldovei. Autoritățile de la Chișinău au anunțat cum stă exact treaba, iar informațiile au scos la iveală o situație geopolitică cât se poate de încurcată la bordul navei: petrolierul moldovean are la bord echipaj format din marinari din Rusia și este operat de un armator din Ucraina. Norocul a făcut ca obuzul să nu facă pagube importante asupra petrolierului.

Noaptea de vineri spre sâmbătă se anunță cu lupte grele. Armata ucraineană trebuie să apere Kievul aflat sub asediul Rusiei, la fel ca și alte mari orașe din jumătatea centrală și de est a Ucrainei.