Apple, „românul” și japonezii

Lecțiile lui Juran, inginerul plecat din România, pentru Steve Jobs și Apple

Computer Hope Guy

Pasionații de tehnologie și gadget-uri au avut parte recent de un moment fierbinte la sfârșitul acestei luni, după ce gigantul Apple a lansat a 13-a versiune a celebrului său iPhone. Americanii de la Apple au reușit prin iPhone să revoluționeze piața de telefonie mobilă, să stea la aceeași masă cu marile companii asiatice și să scoată din joc concurenți europeni precum Nokia sau Ericsson. Succesul Apple este sinonim cu numele lui Steve Jobs. Puțini știu însă că unul dintre oamenii de care fondatorul Apple a ținut cont în modul cum și-a format și gestionat compania a fost un româno-american. E vorba de Joseph Juran, un inginer american de origine română, născut înainte de Primul Război Mondial, la Brăila.

Cine a fost Joseph Juran, „românul” care l-a influențat pe Steve Jobs

Apple a reușit să ajungă o forță în domeniu și datorită viziunii și inovării lui Steve Jobs. Unul dintre cei doi fondatori ai Apple, Jobs a fost dat afară de la compania pe care a înființat-o și s-a refugiat la NeXT în 1985, dar a revenit 12 ani mai târziu și a adus Apple înapoi pe profit. Iar reușita lui Jobs a fost influențată printre altele și de un inginer american de origine română, Joseph Juran.

Cei doi s-au întâlnit la începutul anilor ’90, pe când Jobs era la NeXT. La acel moment Juran se apropia de 90 de ani, după o carieră în care a devenit cunoscut drept „părintele calității” și a fost considerat responsabil pentru revirimentul industriei japoneze, alături de un alt specialist în calitate, statisticianul american Edwards Deming.

Joseph Juran s-a născut în 1904 la Brăila. Familia lui s-a mutat patru ani mai târziu la Gura Humorului, care pe atunci aparținea Imperiului Austro-Ungar. Un an mai târziu tatăl său s-a mutat în SUA, unde a lucrat ca cizmar, pentru ca apoi restul familiei să îl urmeze în 1912.

Aici am trăit timp de cinci ani, înainte de a emigra în America, la vârsta de 8 ani. La Gura Humorului, casa în care am locuit nu mai există. Vârsta înaintată, vitregiile războiului şi nestatornicia oamenilor au făcut să nu-i mai găsesc pe aceştia la locurile de naştere. Nu au dispărut însă veşnicii Carpaţi pe care-i urcam când eram copil şi nici apa Moldovei cu peştii săi minunaţi”, scria Juran în autobiografia sa.

Juran și-a dat licența în 1924 în inginerie electrică la Universitatea din Minnesota, pentru ca după aceea să ocupe mai multe posturi de conducere în managementul calității la Western Electric/AT&T. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Juran s-a ocupat de fabricarea echipamentelor militare livrate aliaţilor sovietici şi britanici, ocazie cu care a observat că „Principiul lui Pareto” se aplică și managementului calității.

Cunoscut și sub numele de regula „80-20”, principiul respectiv spune că 80% dintre efecte sunt determinate doar de 20% din cauze.

Juran și-a căpătat reputația de „părinte al călității” după finalul războiului, când în 1951 a lansat „Ghidul Controlului Calității”. Cartea a atras atenția inginerilor din Japonia, disperați să schimbe percepția asupra calității reduse a produselor nipone. Inginerul a fost invitat pentru prima oară în Japonia în 1954, țară în care a efectuat zece vizite prelungite, ultima în 1990.

Juran a avut mai multe întâlniri cu antreprenorii niponi, Toyota fiind una dintre companiile care a ținut cont de sfaturile sale. El a ținut mai multe training-uri pentru conducerile acestor companii, lucru care la vremea respectivă era de neconceput în America. Iar prelegerile lui Juran au avut un impact pe termen mediu și lung extrem de important asupra industriei japoneze, care în anii ’80, deci în mai puțin de trei decenii, a reușit să devină un punct de referință pentru calitate.

În anii ’70 Juran a mers și a oferit consultanță pro bono mai multor țări din blocul sovietic, printre care și România. În 1972 Juran a vorbit muncitorilor de la fabrica „Tractorul” din Brașov, pentru ca apoi să facă o scurtă vizită în orașul său natal.

„Trilogia calității” lui Juran  este formată din:

  • planificarea calității = totalitatea activităților prin care se stabilesc obiectivele și condițiile pentru calitate ale organizației, în vederea satisfacerii necesităților clienților.
  • controlul calității = ansamblul activităților și tehnicilor operaționale utilizate în scopul obținerii de produse sau servicii care satisfac cerințele și standardele pentru calitate.
  • îmbunătățirea calității = stabilirea proiectelor specifice de îmbunătățire, organizarea echipelor de lucru pentru fiecare proiect de îmbunătățire, diagnosticarea cauzelor apariției defectelor, stabilirea remediilor necesare pentru eliminarea cauzelor defectelor sub forma acțiunilor corective și preventive și, în final, dezvoltarea mecanismelor pentru controlul noilor proceduri de lucru.

 

Ce a învățat Steve Jobs de la Joseph Juran

Juran a trăit nu mai puțin de 103 ani. La începutul anilor ’90, când deja avea peste 80 de ani, inginerul a avut mai multe întâlniri importante cu pe atunci încă tânărul inventator Steve Jobs. Într-un interviu acordat în decembrie 1991 în care a vorbit despre impactul activității lui Juran, fondatorul Apple a prezentat mai multe lecții pe care le-a primit de la „părintele calității”.

Lecția #1: Îmbunătățirea procesului

„Unul dintre lucrurile învățate de la dr. Juran a fost să ne uităm la orice ca fiind un proces repetitiv, să ne uităm cum funcționează, să îl dezmembrăm și să îl punem la loc într-un mod în care să îi îmbunătățească substanțial eficiența. O metodă foarte eficientă, fără magie, fără discuții inutile. Mare parte din asigurarea calității, din ce am înțeles eu, este despre a reproiecta procesele repetitive. De a le face mai eficiente, de a elimina unele procese, de a îmbunătăți altele.”

Lecția #2: Scopul produsului

„În opinia mea, cea mai mare contribuție a managementului calității este că ne uităm la aceste procese din punct de vedere științific, fiind fundamentate de o teorie, de o descriere a ceea ce facem și cel mai important este că ne întrebăm mereu care este scopul a ceea ce facem.”

Lecția #3: Resursă umană implicată în proces

„Trecerea către managementul calității oferă un orizont mult mai optimist pentru angajații companiei. Le arată acestor oameni că sunt foarte inteligenți, că nu sunt doar niște pioni, că dacă au oportunitatea să schimbe ceva și să îmbunătățească, o vor face. Umanismul acesta optimist îl găsesc foarte atrăgător. […] Întreaga filosofie cu privire la noile teorii ale calității este că angajații nu ar trebui să ceară managementului permisiunea de a face ceva. Autoritatea ar trebui să fie investită în personalul care face treaba pentru ca aceștia să își îmbunătățească propriile procese, să învețe singuri să își măsoare calitatea, să o înțeleagă și să o îmbunătățească. Așa că datorită filosofiei calității, angajații au acum permisiunea să nu mai ceară vreo permisiune.”

Lecția #4: Experiența cumpărătorilor

„Japonezii nu vorbesc despre <<calitate>> în strategiile lor de marketing. Dar dacă întrebi lumea pe stradă ce produse sunt mai calitative, ți se va spune că cele japoneze. Clienții nu își formează opinia despre calitatea unui produs din marketing, din cine a câștigat premiul Deming. Își formează opinia despre calitate din propriile lor experiențe cu produsele sau serviciile primite. O companie poate cheltui sume importante pe calitate, poate câștiga numeroase premii, dar dacă produsul nu se ridică la nivelul așteptărilor, clienții vor ține minte doar acest lucru. Așa că trebuie să începem de la produs și de la servicii, nu de la marketing.”

Lecția #5: Capacitatea de a inova

„Calitatea nu este dată doar de produs sau de serviciul oferit. Este vorba și despre a avea produsul potrivit. Să cunoști unde va exista cererea și să poți oferi produse inovative este o parte la fel de importantă ca și calitatea produsului finit. Iar miza este să încercăm să creăm un proces super eficient care pornește de la client și ajunge până la livrarea produsului, astfel încât vom avea cel mai inovativ produs, să înțelegem cât mai repede nevoile clientului, samd.”

Toate aceste gânduri, dar și multe altele au fost împărtășite de Steve Jobs, pe când era tânăr, în materialul următor:

Așadar inovarea care pornește de la nevoile clientului și resursa umană implicată în procesul creativ sunt două mari trucuri pe care Jobs le-a aplicat cu succes după ce a ținut cont de sfaturile doctorului Juran. Iar cifrele arată că sfaturile celui care a făurit „miracolul japonez” au fost utile pentru mărul celor de la Apple.

La finalul lui 2020 Apple ajunsese la un miliard de utilizatori de iPhone, după aproape 13 ani de la scoaterea pe piață a primului model. Iar succesul său se vede și în ponderea de telefoane noi vândute. Apple are șase din primele zece cele mai vândute modele, care ocupă aproximativ 15% din piața totală de telefoane noi, o cifră uriașă prin care Apple își surclasează principalul rival, Samsung, dar și noua „stea” din domeniu, chinezii de la Xiaomi.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Eduard Nicolae Popa

    În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.