Regula de trei simplă

Legea celor 3G. Primul pas românesc spre eficientizarea războiului cu drogurile ar putea să înceapă de la firul „ierbii”

Computer Hope Guy
Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Autoritățile din România luptă împotriva consumului și traficului de droguri în aceeași paradigmă folosită de SUA și alte state occidentale, în anii ’80: pedepse cât mai grele cu pușcăria. Este o abordare care nu a dat alte rezultate decât suprapopularea închisorilor și sufocarea procurorilor cu dosare penale insignifiante. Cele mai multe state încep să o abandoneze.
  2. În loc să meargă în această direcție, politicienii români fac fix pe dos: concurs de proiecte legislative cu pedepse cât mai dure pentru consumul de droguri. 
  3. Un singur proiect legislativ, inițiat de parlamentari ai Reper, propune dezincriminarea posesiei și consumului de canabis: în limita a 3 grame, nu s-ar mai face pușcărie, ci s-ar plăti doar o amendă de 1.000-3.000 de lei. Proiectul de lege nu ar legaliza marijuana și nici nu ar reglementa vânzarea sau producerea acesteia.
  4. Experți în criminologie, psihologie și problematica utilizatorilor de droguri arată că este un prim pas în direcția cea bună. Studiile arată că într-un mediu bine reglementat, unde consumul și posesia pentru uz personal nu sunt pedepsite cot la cot cu traficul de droguri, pericolele pentru sănătatea oamenilor și criminalitatea scad.
  5. Prin abordarea pe care o folosește în prezent contra drogurilor, în România consumul a crescut cu circa 70% în ultimii ani.

Războiul împotriva drogurilor, jucat de autorități după regulile clasice ale pedepselor tot mai dure împotriva consumatorilor și traficanților, a dat greș în Occident. Paradigma în care consumul este reglementat, nu lăsat să zburde liber, se schimbă în tot mai multe țări civilizate.

Din punct de vedere legislativ, România e încremenită în paradigma anilor ’80. În timp ce tot mai multe studii științifice arată că numai o legalizare strictă ar putea să reducă din riscurile de sănătate asupra populației și tot mai multe țări aleg să legalizeze drogurile ușoare, precum canabisul, România se situează împotriva curentului, pe acest subiect. Politicienii din aproape toate partidele se întrec în proiecte legislative care propun pedepse și mai dure cu închisoarea, pentru posesia de droguri. Există însă și voci care cer un prim pas pentru ieșirea din această paradigmă, care începe așa cum a început în mai multe țări: cu dezincriminarea „ierbii”.

Un proiect legislativ depus de câțiva parlamentari din partidul Reper (plecați din USR) propune ca limita penală a posesiei de canabis să fie de 3 grame și să vină la pachet doar cu o amendă contravențională de 1.000-3.000 de lei.

România a rămas cu lupta antidrog în anii ‘80

În tot mai multe țări, de la SUA până în Vestul Europei, consumul de canabis este reglementat, mai dur sau mai lejer, însă există diferențieri legale între a incrimina consumatorii ocazionali și traficanții, de exemplu. De cele mai multe ori, pragul e dat de cantitate. Să faci închisoare pentru un „joint” e privit de tot mai multe sisteme legislative nu doar ca ceva total lipsit de sens din punct de vedere social, dar și total neproductiv în lupta contra traficului de droguri, care rămâne o problemă imensă în toată lumea.

Alina Dumitriu, psihoterapeut și fondatoarea ONG-ului Sens Pozitiv, care se ocupă de protecția drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV, a explicat pentru Panorama de ce crede că modelul preluat de România, similar cu cel din SUA anilor ’70-’80, e doar o ciorbă reîncălzită:

M-am săturat de autoritățile din România, care întotdeauna încearcă să reinventeze roata. Să băgăm în continuare oamenii la pușcărie, când ei ar avea nevoie de spitalizare? Politicile din România bagă mai degrabă oamenii și în mormânt… Să privești consumatorul ca pe un infractor nu funcționează”.

În România, statisticile arată că volumul traficului de droguri a crescut de cinci ori, iar consumul de droguri a crescut în perioada 2013-2020 cu 70%. Toate aceste cifre indică faptul că tactica prohibiției totale a fost un eșec, este de părere Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și cercetător în cadrul Universității din Oxford.

„După ce un tânăr de 22 de ani a murit anul trecut la un festival din cauza unui cocktail de droguri, în România a început un adevărat război împotriva drogurilor. Tactica României, de vreo 20 de ani încoace, este cu închisori peste închisori și avem parte de o strategie de comunicare inspirată din SUA anilor ‘80. Am auzit și argumentul – dacă nu aveam abordarea aceasta, cine știe cât ar fi crescut consumul. Or, acesta e un argument fals, fiindcă dacă obiectivul tău este să scazi consumul și el crește cu 70%, înseamnă că ai eșuat”, a explicat Vlad Zaha, în cadrul unei conferințe.

Într-adevăr, în 2022, procurorii DIICOT au avut de soluționat cu aproape 25% mai multe dosare cu infracțiuni din sfera traficului de droguri, iar numărul de dosare penale noi, privind drogurile, a crescut cu aproape 30%, arată raportul public al instituției. În total, e vorba de peste 8.000 de dosare penale.

Este un volum birocratic imens și o alocare de resurse care, privind la rezultatele judiciare, te poate cel puțin pune pe gânduri. Procurorii DIICOT au finalizat în 2022 doar 314 cauze și au trimis în judecată 506 persoane, din tot acest maldăr de dosare.

Trendul legislativ din România e spre înăsprire

Miturile urbane, potrivit cărora canabisul ar fi un drog de tranziție către droguri mai grele, sunt demontate de mai multe studii. Marijuana este de cele mai multe un drog terminus, iar consumatorii nu trec și la alte droguri. Totuși, posesia de „iarbă” pentru consum propriu este în continuare pedepsită în România cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă penală. Iar acest lucru se poate înrăutăți.

În acest moment, există în circuitul legislativ mai multe inițiative parlamentare care cer înăsprirea pedepselor pentru posesie. În cazul unui proiect legislativ al PNL (Plx 430/2022), e vorba de pedepse de la unu la cinci ani pentru canabis și de la doi la șapte ani pentru droguri de mare risc. Asta în timp ce în alte trei proiecte, pedepsele rămân aceleași, dar apar alte restricții.

De exemplu, într-un proiect legislativ al PSD (L851/2022), minorii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani care sunt prinși a doua oară cu droguri pentru consum propriu sau trafic riscă închisoare până la un an sau amendă penală, iar pedeapsa pentru posesia de etnobotanice va echivala cu cea pentru posesia de droguri de mare risc. Iar un al doilea proiect PSD (L744/2022) mărește pedeapsa pentru trafic de etnobotanice până la 7 ani și propune testarea antidrog în școli.

Cel mai avansat proiect legislativ pentru înăsprirea pedepselor este cel trimis în Parlament de o fostă deputată USR, în legislatura trecută (Plx 549/2019), în urma căruia etnobotanicele ar urma să fie incluse în legea care reglementează drogurile clasice.

Iar aceste legi par să dea peste cap și autoritățile:

Până și procurorii s-au săturat. 80% dintre cazurile care ajung pe birourile procurorilor sunt refuzate. S-au săturat să le facă dosar penal pentru câteva grame de iarbă. Oamenii vor consuma și dacă nu decriminalizăm, dar studiile arată că atunci când se decriminalizează, se reduce consumul”, a explicat Alina Dumitriu.

Legea dezincriminării, primul pas în drumul spre legalizare

În contextul în care experiența globală din ultimii 50 de ani arată că războiul împotriva drogurilor a eșuat, există și o propunere legislativă care face un pas în direcția în care se îndreaptă acum societățile occidentale. Astfel, un proiect de lege depus de mai mulți parlamentari din Reper (L384/2023) prevede dezincriminarea posesiei de canabis pentru consum propriu, în limita a trei grame. La acest proiect a colaborat și criminologul Vlad Zaha.

„Renunțarea la pedepse penale pentru simpli consumatori nu ar crea niciun val uriaș de consumatori. Ba din contră, ar permite un management mai bun al consumatorilor care chiar au probleme cu canabisul și care, din cauza stigmei sau tabu-ului asociat, nu cer ajutor. Ar scădea din nou și problemele de etnobotanice”, consideră criminologul.

Proiectul de lege nu ar legaliza marijuana și nici nu ar reglementa vânzarea sau producerea acesteia. În schimb, pedeapsa cu închisoarea sau amenda penală este înlocuită cu o amendă contravențională care variază între 1.000 și 3.000 de lei și care se poate plăti la jumătate în 14 zile lucrătoare, ca orice amendă. Toți banii strânși din amenzi s-ar duce direct în sistemul medical și de sănătate.

În al doilea rând, proiectul introduce și o prevedere cu privire la canabisul medicinal, o altă problemă pe care multe state occidentale au reglementat-o de ani de zile. Astfel, la 60 de zile de la introducerea legii, statul român ar urma să fie obligat să reglementeze ce este canabisul medicinal și să creeze contextul legal în care acesta să poată fi folosit în România în mod reglementat.

De la dezincriminare până la legalizarea unui drog, fie și unul recreațional cum este canabisul, este însă un pas destul de mare și pe care o țară ca România nu pare încă pregătită să îl facă.

„Pentru un stat care ar vrea să legalizeze ar fi însă nevoie de o infrastructură totală pentru gestionarea cazurilor. Legalizarea strictă nu ar duce la o creștere a consumului, dar e necesar să existe o infrastructură medicală pusă la punct. Dar cred că România este pregătită încă de mâine pentru dezincriminare și înlocuirea cu amenzi contravenționale și atunci din inerție ai putea să rezolvi foarte multe probleme”, mai spune Vlad Zaha.

Aliați neobișnuiți pentru proiectul dezincriminării canabisului

Cel mai mare studiu academic independent care s-a făcut vreodată pe consumul de canabis în România arată că nu mai puțin de 45% dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani au consumat cel puțin o dată acest drog. 51% dintre ei și-ar dori legalizarea marijuanei, mult peste estimările oficiale ale Agenției Naționale Antidrog, instituție publică subordonată Ministerului de Interne.

Acest lucru reiese și din modul în care proiectul privind dezincriminarea celor trei grame a „evadat” din bula inițiatorilor și și-a făcut loc printre unele persoane publice, precum muzicienii Connect-R, Ian și Azteca, dar și politicieni care n-au absolut nicio legătură cu cei care au propus legea, precum Victor Ponta. Rapperul Deliric, de exemplu, a făcut un sondaj pe Instagram, printre urmăritorii săi, iar 93% din cei aproape 50.000 de fani care i-au răspuns au spus că sunt de acord cu dezincriminarea „ierbii”.

„Marea bătaie este acum pentru părinții tinerilor consumatori de canabis și încercăm să explicăm că prin acest proiect de lege nu se legalizează nimic, nu va crește consumul și doar încercăm să controlăm mai bine fenomenul. Deocamdată, feedback-ul a fost bun, în sensul că sunt implicați de partea nepedepsirii. În același timp, suntem conștienți că vor fi segmente ale populației ce sunt inevitabil împotriva, la care argumentele nu ajung prea ușor”, a povestit Vlad Zaha.

Susținerea din partea artiștilor pentru dezincriminare poate să aibă legătură și cu ceea ce s-a întâmplat anul trecut la un festival de muzică, atunci când au ieșit la iveală mai multe hibe din sistem:

Eu n-am mai auzit ca la niciun festival să existe 108 persoane cu supradoză. Bănuiesc că au fost legale, am întrebat la DIICOT ce s-a întâmplat acolo, ce s-a consumat, cu ce ne confruntăm. E ceva groaznic, i-au tratat pe acei oameni fără să fi știut ce au consumat, după ureche. De altfel, nu există date despre supradoze. Sunt raportate aceste morți drept infarct sau stop cardio-respirator. Sunt județe care nu au tot anul un singur caz de supradoză! Anul trecut la festival se plimba SMURD-ul printre oameni, fără să deranjeze, să verifice dacă li se face oamenilor rău. Asta în timp ce Agenția Națională Antidrog scotea oamenii beți pe bicicletă. Asta înțeleg ei din prevenție, o agenție care își cheltuie mare parte din buget pe salarii”, a arătat Alina Dumitriu.

Trendul la nivel global este pentru dezincriminare

Trendul privind dezincriminarea și legalizarea a luat avânt și în SUA, Columbia sau Mexic, statele care altă dată se aflau în prima linie a războiului împotriva drogurilor. Totodată, există și Comisia Globală pentru Drogurilor (GCDP), formată din foști șefi de state, oficiali ONU, dar și experți internaționali, care a ajuns la concluzia că, în mod ideal, o reglementare legală la nivel global, pentru toate drogurile, ar fi cea mai eficientă metodă pentru combaterea traficului de droguri, care la rândul său îl finanțează pe cel de arme, de persoane sau terorismul.

Țările de dincoace de Cortina de Fier au însă legislații mai restrictive față de restul Europei. Așa cum se întâmplă însă în țările foste comuniste, nu întotdeauna legile sunt clare. În Ungaria, de exemplu, legislația a devenit mult mai dură începând cu 2013. În Rusia „una scrie în lege și alta se întâmplă în practică”, susține expertul Vlad Zaha. Totuși, el arată că în niciuna dintre aceste țări nu există propuneri de legi pentru înăsprirea pedepselor, cum se întâmplă în România.

Specialistul speră ca România să reușească să meargă în direcția bazată pe statistici și fapte, ale multor țări din Occident. Zaha este însă și realist în perspectiva legalizării drogurilor în România, știind că un salt rapid de la toleranță zero la liberalizare nu e prea fezabil.

„Ideal vorbind, legalizarea ar fi necesară, dar logistic vorbind, în România e nevoie de dezincriminare. Dacă ai un stat slab, majoritatea oamenilor s-ar putea speria de ceea ce ar însemna legalizarea. În Canada, poate cel mai bun exemplu, există o legalizare strictă a canabisului, nu există un lobby al celor din industrie, nu există reclame, există și limită de magazine per cartier, n-ai voie să împarți flyere, n-ai voie să fumezi în spații publice. Portugalia a dezincriminat în 2001, dar abia recent, în 2022, a început să discute despre o legalizare strictă. Abia după 20 de ani de destigmatizare, de sute de proiecte în acest sens, au considerat că sunt pregătiți să facă acest pas”, exemplifică Vlad Zaha ce se întâmplă în alte țări cu „iarba”.

De altfel, modelul lusitan este și preferatul Alinei Dumitriu:

„Avem exemplul Portugaliei, care a decriminalizat posesia a zece doze din orice substanță ilicită. La ei, mortalitatea din cauza consumului de droguri era la o rată imensă înainte de 2001. Au decriminalizat, iar rata de supradoze a scăzut sub media europeană, rata de HIV la fel”.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
10 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x