Povestea în două minute

COP28 | Cum arată lupta pentru un viitor mai nepoluat, când 200 de țări se ceartă pe cuvintele care să le împace pe toate

Computer Hope Guy
Termocentrală pe cărbuni din Indonezia, cel mai mare exportator de cărbune din lume. Foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Cuvintele cheie de la COP28 (Conference of the Parties), adunarea globală la care statele lumii dezbat un viitor mai puțin poluat, au fost combustibilii fosili și cum facem să-i folosim mai puțin.

Zeci de națiuni au presat, timp de două săptămâni, pentru ca acordul final al summitului să menționeze concret că e nevoie de „eliminarea” acestor combustibili, însă au fost suficiente câteva țări puternice, ca termenul din tratatul final să fie îmblânzit. Lupta pe cuvintele alese să împace pe toată lumea a făcut și ca frustrarea să crească printre cei afectați.

„Eliminăm” sau „diminuăm”combustibilii fosili?

La COP28, bătălia terminologiilor s-a dat în cele mai mici detalii. Unele țări s-au opus cu totul menționării combustibililor fosili în acordul final al summitului. Peste 100 de țări din cele aproape 200 au fost în favoarea unei eliminări treptate a combustibililor fosili, însă unii dintre marii producători din industrie, printre care Arabia Saudită, China și India, s-au opus

În timp ce unele grupuri au vrut să ajungă la un acord pentru eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili, altele au dorit să restricționeze doar cărbunele, petrolul și gazele „fără diminuare” (unabated).

Termenul „diminuare” (abated) se referă la utilizarea unor tehnologii nedovedite, cum ar fi captarea și stocarea carbonului pentru a extrage CO2 din emisiile generate de utilizarea combustibililor fosili. Practic, dacă ai dovedi o încercare de a-ți „abate”, de a-ți stoca amprenta care vine odată cu exploatarea și folosirea combustibililor, ar trebui să fii în regulă. Chiar dacă suntem departe de a calcula cu exactitate impactul business-ului de stocare a carbonului.

Presa a putut, însă, calcula în Dubai, acolo unde s-a desfășurat summitul COP28, atât prezența a sute de lobbyiști din industria capturii și stocării de carbon, cât și legăturile lor cu președintele COP28, sultanul Ahmed al Jaber.

Experții subliniază că este o diferență de la cer la pământ, pentru sănătatea oamenilor, între eliminarea treptată a combustibililor fosili „fără diminuare” și o eliminare completă a lor. Rămân întrebări despre funcționalitatea depozitelor de carbon, la scară largă.

Terminologia e nouă și încă rămâne incertă definirea termenilor, mai ales formularea „combustibil fosil diminuat”. De exemplu, jurnaliștii de la Carbon Brief s-au întrebat dacă ar putea o centrală electrică pe bază de cărbune să capteze (doar) 10% din CO2-ul pe care îl produce, iar apoi să susțină în continuare că emisiile sale au fost reduse.


Citește și: COP27 | Țările bogate și-au cumpărat iertare pentru poluare, de la economiile mici

Geografia discuției despre eliminarea/diminuarea combustibililor fosili

În Glasgow, la summitul COP26 din 2021, a existat pentru prima oară dezbaterea pe eliminarea unui mare combustibil fosil: cărbunele. Susținerea a fost generală, însă pe ultima sută de metri, India a obiectat. Astfel că din „eliminare treptată” s-a ajuns în acord la o „diminuare treptată”, iar țările vulnerabile au acceptat atunci formularea ca pe „răul cel mai mic”.

Acum, în Dubai, fostul vicepreședinte al SUA Al Gore a declarat că avem nevoie să reformăm procesul COP, pentru că o națiune nu se poate opune prin veto la ce vrea restul lumii. Astăzi, funcționează regula consensului, adoptată chiar de la primul COP, din 1995.

Însă dacă președintele COP28, sultanul al-Jaber, este șeful unei companii petroliere și Arabia Saudită se opune unei decizii, „vă garantez că va spune «îmi pare rău, nu avem permisiunea Arabiei Saudite de a face ce vreți să faceți», căci ei controlează agenda aici”, a mai adăugat Al Gore, care a primit și un Nobel pentru informarea lumii asupra impactului schimbărilor climatice.

Între timp, sultanul al-Jaber a declarat în timpul COP28 că nu există „o dovadă științifică”, care să indice că avem nevoie să eliminăm treptat combustibilii fosili, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade C. Ca apoi să insiste, într-o conferință de presă, că a fost o neînțelegere și că „diminuarea” și „eliminarea” combustibililor fosili sunt inevitabile.

De ce contează să definim termeni concreți când vine vorba de mediu?

După summitul din Dubai, toate țările se vor uita în urmă la limbajul folosit, iar unele vor încerca să-l folosească pentru a „scăpa” de anumite constrângeri.

Acordul recomanda, într-un prim draft, „eliminarea treptată” a combustibililor fosili, o cerință cheie a multor țări în curs de dezvoltare, vulnerabile în fața schimbărilor climatice, dar și a Uniunii Europene, nemulțumită de lipsa unor exprimări explicite.

După 36 de ore de negocieri tensionate, în ultima seară a summitului, și după ce primul draft al acordului a fost considerat de multe țări un „certificat de deces”, al doilea text face apel la „o tranziție de la combustibilii fosili”. Nu include însă nici acum un angajament explicit de eliminare sau reducere treptată a acestora, așa cum au cerut multe țări.

Draftul revizuit invită țările să contribuie la eforturile globale de a renunța la combustibilii fosili din sistemele energetice, „într-un mod corect, ordonat și echitabil, accelerând acțiunile în acest deceniu critic – astfel încât să se ajungă la un nivel net zero până în 2050, conform datelor științifice”.

Noul text solicită și „triplarea capacității globale de energie regenerabilă până în 2030” și cere națiunilor să accelereze eforturile „în vederea eliminării treptate a energiei pe bază de cărbune”, dar și elaborarea unei liste de „tehnologii cu emisii zero și cu emisii reduse”, inclusiv „surse regenerabile, energie nucleară, tehnologii de reducere și eliminare a emisiilor – cum ar fi captarea, utilizarea și stocarea carbonului, în special în sectoarele greu de eliminat, și producția de hidrogen cu emisii reduse de carbon”.

De ce ne agităm să scăpăm de combustibilii fosili?

Alok Sharma, președintele COP26 din Glasgow, a spus la ediția de acum, din Dubai, că este vital ca guvernele lumii să-și asume eliminarea treptată a cărbunelui, petrolului și gazelor – începând cu limbajul folosit –, asta dacă vrem să rămânem sub pragul de 1,5° C, stabilit de cercetători ca fiind critic pentru Planetă și pentru omenire.

IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) a estimat că majoritatea regiunilor terestre se vor confrunta cu mai multe zile fierbinți și valuri de căldură – în special în spațiile continentale tropicale și subtropicale, dar și în regiunile temperat-continentale, precum România. 

La o încălzire de 1,5° C, aproximativ 14% din populația Pământului va fi expusă la valuri de căldură severe, cel puțin o dată la cinci ani, vom avea de două ori mai multe orașe afectate și încă 350 de milioane de oameni vor fi, până în 2050, expuși stresului termic.

În 2022, temperatura medie globală a crescut deja cu aproximativ 1,2° C, față de perioada preindustrială. Din cauza asta, avem nevoie de acțiune, de un limbaj concret și de „un plan de implementare credibil”, a insistat Sharma, care a fost apreciat pentru că, în 2021, a reușit să obțină de la peste 190 de țări certate un acord concentrat pe limitarea creșterii temperaturii globale.

Este COP28 un moment important pentru viitorul mediului?

COP28 se vrea „istoric”, chiar așa a și fost brandingul pentru acest summit. A reușit? Într-adevăr, acordul reflectă consensul a 200 de țări, în ciuda protestelor Arabiei Saudite și ale membrilor grupului de producători de petrol OPEC

Totuși, Alianța Statelor Insulare Mici (Aosis), formată din 39 de țări, insistă că și a doua versiune a acordului are „multe lacune” și că „procesul a eșuat”.

Între timp, mai multe voci, precum cea a lui Mohamed Adow, de la Power Shift Africa, au spus că este pentru prima oară în trei decenii de negocieri climatice când cuvintele „combustibili fosili” au ajuns într-un acord COP. 

„Geniul nu mai intră înapoi în lampă”, a adăugat Adow, iar în ciuda eforturilor de lobby, „COP-urile viitoare vor strânge și mai tare cu ușa pe subiectul energiilor murdare”.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Anca Iosif

Anca Iosif e reporter de peste opt ani. Mare parte din această perioadă, a scris la DoRLead și Școala9. În ultimii ani, s-a concentrat pe subiecte de mediu. Abia se încheie primul ei an de freelancing, în care a trimis bilunar și newsletterul dedicat naturii, Re:Mediu


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x