Cum mai ajunge mâncarea sănătoasă la noi pe masă? Drumul anevoios al micului producător local prin marele capitalism

„Sfântul Graal” din Mureș: ceaunul cu zacuscă

Răzvan Rusu susține că e primul producător din România care a dus „într-un supermarket o zacuscă făcută în casă”. Și subliniază: „când spun făcută în casă înseamnă chiar făcută în casă, la ceaun, cum o facem și azi”.

Povestea sa de business s-a născut în urmă cu 13 ani, în satul Idicel Pădure, din județul Mureș, care dă și numele companiei sale – Răzvan Idicel. A început prin a face dulceață de cireșe negre sălbatice, care se găseau pe toate dealurile din jurul satului, dar pe care nimeni nu le valorifica.

„Sfântul Graal”, cum îi spune Răzvan, pentru afacerea sa a fost, însă, zacusca, pe care o făceau la început doar trei oameni. Abia azi echipa a ajuns la aproximativ 20 de persoane. „Ne-am promovat de la început cu ajutorul internetului, postam zilnic pe Facebook tot ce făceam, scriam povești despre cum se întâmplă totul, era practic un jurnal live”, spune el.

În pandemie, vânzările au explodat. Tot atunci, Răzvan Rusu și-a deschis și propriul magazin online, pe care a început să-l crească cu adevărat abia în 2022. De acolo reușește să vândă mai bine de două treimi din totalul produselor sale.

Restul borcanelor de dulceață de diverse fructe, zacuscă, salată de vinete și, mai nou, ciocolata și crema de fistic se găsesc pe rafturile mai multor lanțuri de supermarketuri mari din țară, la magazine independente, parteneri externi, dar și în oferta unuia dintre supermarketurile online. „Colaborarea e benefică, tocmai pentru că ei sunt în căutare mereu de producători mici, insistă pe componenta asta de marketing, de produse bio și autentice. Ei m-au contactat”, spune Răzvan Rusu.

Afacerea lui e sustenabilă și pentru că vinde produse de cămară, care au viață lungă la raft (sau în depozitele supermarketurilor online). Nu există presiunea că trebuie să se vândă repede, așa cum se întâmplă în cazul legumelor, fructelor sau lactatelor. Drept urmare, nu i s-a impus niciodată un anumit volum de către parteneri.

Abia după ce a răzbit în economia digitală, prin deschiderea unui site propriu și prin prezența în aplicația unui supermarket online, Răzvan se gândește la următorul pas. La momentul discuției, se pregătea să deschidă și un magazin fizic în Târgu-Mureș, unde să-și vândă produsele proprii, dar și pe ale altor producători mici locali.

Ce trebuie să știm despre produsele românești din supermarketuri

În toată această discuție despre produsele românești, autentice și sănătoase, însă, intervine deseori populismul și ale lui excese patriotice. Dezbaterea e deturnată în scopuri politice, așa cum s-a întâmplat în cazul îndemnului la boicotarea marilor lanțuri de supermarketuri prezente în România, lansat de Călin Georgescu.

El susținea în mod fals că acestea nu vând produse românești și nici nu-și plătesc taxele către stat, iar spusele lui au fost primite cu entuziasm de susținătorii săi pe rețelele de socializare.

Realitatea e alta. Produsele românești există pe rafturile marilor lanțuri de supermarketuri.  Acestea pot fi mai scumpe, pot lipsi în anumite perioade (pentru că sunt sezoniere) sau pot să nu acopere în totalitate cererea, motiv pentru care devin mai vizibile cele din import.

Dar mai există și alte practici comerciale, pe care nu toți clienții le știu.

Din discuțiile purtate cu producători locali, am aflat și că putem găsi la raft produse 100% românești, realizate aici după cele mai înalte standarde de calitate, dar vândute sub „marca proprie” a respectivului lanț de magazine.

Proprietarul unei brutării artizanale ne-a oferit un exemplu simplu: într-unul dintre lanțurile mari de magazine se poate găsi la raft același produs, dar cu etichete diferite: una aparține producătorului, cealaltă e a comerciantului final.

Același producător mai susține că supermarketurile impun o serie de reguli și condiții stricte pentru a accepta la raft produsele și nu toți producătorii reușesc să le bifeze. Între altele, e vorba de felul în care e scrisă eticheta, de teste de conformitate, de analize de laborator sau de proveniență a materiilor prime.

România a adoptat, în 2017, o lege care obliga marile lanțuri de magazine să aibă la raft cel puțin 51% produse românești, dar a fost retrasă după 4 ani, la insistențele Comisiei Europene. În mare, în practică erau condiții greu de îndeplinit, iar actul normativ încălca legislația europeană referitoare la libera circulație a bunurilor. 

„Nu există produs bun și ieftin”. Prețul mâncării sănătoase

Nu toți producătorii locali stau la mâna supermarketurilor, fie ele fizice sau online, mai ales că marile lanțuri au tendința să-și schimbe frecvent sursele de aprovizionare și să delisteze produse după propriile interese comerciale de moment.

E motivul pentru care companiile mici caută să se descurce pe cont propriu, dar, chiar dacă nu le găsim în aplicațiile magazinelor care ne aduc cumpărăturile la ușă sau la raft, tot internetul e baza.

E cazul lui Daniel Pavel, care are o micro-fermă în județul Prahova, în care crește și vinde pui și curcani, dar care vinde și ouă, lactate și alte produse de cămară sau de patiserie pe care le găsește la alți mici producători locali din zonă.

Așa cum îi spune și numele, a preferat să-și păstreze business-ul în propria curte.

„Am început undeva prin 2012 și, în primă fază, creșteam doar pui și-i vindeam de mici, vii, către alte gospodării. 5 ani mai târziu, am văzut că există o cerere destul de mare pentru produse naturale, crescute într-un mediu nestresant. Așa că am obținut toate autorizațiile necesare și am început să vindem pui tăiat și alte derivate din pui”, povestește el pentru Panorama, adăugând că afacerea a fost pusă pe picioare împreună cu soția și părinții.

Mai apoi, echipa s-a mărit și numără acum aproximativ 10 persoane.

Totul a început din online, spune el. Mai întâi cu promovarea pe Facebook și apoi cu propriul site. „Merge doar online-ul, toată lumea este conectată la gadget-uri. Din gură în gură sau la recomandarea prietenilor e mai greu, că știți cum e – e mai greu să cumpere prietenii de la tine, să nu cumva să te îmbogățești”.

Deschiderea unui magazin fizic nu e, în acest moment, o opțiune pentru el.

Produsele vândute de el nu se găsesc în supermarketuri. „Nu mi se pare rentabil, noi avem costuri destul de ridicate, așa se întâmplă dacă vrei să faci un produs cât mai natural. Supermarketurile (inclusiv cele online) vor prețuri cât mai mici, nu există produs bun și ieftin, eu n-am găsit până acum”.

Pe site-ul lui Daniel Pavel, un kilogram de pui întreg costă 44 de lei. La o simplă căutare pe site-urile celor mai cunoscute lanțuri de supermarketuri, la același moment, aflăm că un kilogram de pui se vinde cu prețuri cuprinse între 16 și 20 de lei.

Din ferma lui, produsele pleacă în județele din apropiere transportate de angajați proprii, iar pentru livrările din țară, începute în urmă cu 2-3 ani, a apelat la o firmă de curierat, care deține mașini frigorifice.

Hrană inclusiv pentru patriotismul alimentar

Un sondaj realizat de INSCOP anul trecut arăta că aproape trei sferturi dintre români se declară pentru consumul de produse românești, chiar dacă sunt mai scumpe, în timp ce 26,3% spun că preferă să cumpere produsele cu preţul cel mai bun, indiferent dacă sunt româneşti sau din străinătate.

E drept, însă, că e și foarte greu de stabilit ce înseamnă un produs 100% românesc.

Dacă roșiile sunt cultivate în România, dar afacerea e condusă de o firmă străină, mai sunt ele românești? De asemenea, dacă un producător local face magiun cu prune importate, mai e un produs autohton?

Că e vorba de mâncare românească sau nu, fiecare decide ce urmărește atunci când se plimbă printre rafturile unui supermarket, vizitează un târg de profil sau plasează o comandă direct din aplicație. Mai important e să punem în farfurie mâncare sănătoasă.

Cu un marketing adaptat la comportamentele de consum de astăzi, se găsește loc și pentru producători locali. Importantă e pasiunea, dar și dorința de a rămâne conectat la noile tehnologii.

Lungul drum către client

Răzvan povestește cum una dintre cliente i-a spus cât de mult se bucură că a dat de produsele sale în aplicațiile supermarketurilor online. Răspunsul său exprimă cel mai bine drumul pe care l-a parcurs până să ajungă acolo. 

Abundența de care vorbeam la început duce și la risipă alimentară. De multe ori, cumpărăm mai mult decât avem nevoie, tocmai pentru că avem multe opțiuni. Și multe dintre ele sunt ieftine.

A cumpăra mai puțin și mai bun se poate dovedi și mai sănătos, și mai ieftin pe termen lung. Altfel, riscăm să ne accelerăm existența într-o direcție greșită.

La final, o să forțez o comparație și o să-mi aduc aminte că am revăzut recent WALL-E, animația SF care-ți arăta cum oamenii ajung să trăiască în spațiu și să se hrănească doar cu mâncare artificială, tocmai pentru că viața pe Pământ devenise imposibilă din cauza gunoaielor și a poluării.

N-am ajuns încă acolo, dar pentru a evita acest scenariu distopic trebuie să avem grijă de planetă. Chiar dacă această grija pentru planetă trece și prin stomac.