De ce războiul dintre Rusia și Ucraina poate cauza o criză alimentară mondială

În 2021, prețul alimentelor a atins recordul ultimului deceniu, conform datelor ONU. Primele luni din 2022 au adus scumpiri și mai mari, pe fondul crizei din energie. Acum, războiul din Ucraina riscă să genereze o adevărată criză alimentară, în special pe piața cerealelor. Împreună, cele două țări aflate acum în conflict deschis furnizează o treime din exporturile mondiale de grâu și aproape 15% din cele de porumb.

Rusia ocupă primul loc în lume în topul furnizorilor mondiali de grâu, exportând anual aproape 44 de milioane de tone. La rândul ei, Ucraina ocupă locul cinci în acest clasament global și vinde altor state peste 16 milioane de tone. Împreună, cele două țări aflate acum în război produc o treime din exporturile mondiale de grâu. 

Cel mai mare client al ambelor țări este Egiptul, urmat de Turcia. Apoi, Rusia și Ucraina își împart, proporțional, o serie de mari cumpărători din Asia, Africa și Orientul Mijlociu.  

Invazia Rusiei în Ucraina a început și cu atacuri concertate asupra mai multor orașe-port, strategie de manual pe timp de război. Însă acestea sunt și porțile prin care grâul și porumbul ucrainean pleacă spre clienții internaționali.

Grâul și porumbul, scumpire de 5% în câteva ore

Pe segmentul porumbului, Ucraina este al patrulea mare exportator mondial, iar Rusia al șaptelea. Împreună, cele două țări vând peste hotare mai bine de 26 de milioane de tone de porumb. Anul trecut, Ucraina a devenit principalul furnizor de porumb al Chinei, înlocuind SUA. La nivelul UE, Ucraina ocupă locul al treilea în topul furnizorilor de grâu și porumb. În cazul în care livrările externe vor fi sistate sau plafonate din cauza războiului, dezechilibrul din piața mondială a cerealelor va fi uriaș. 

Chiar și înainte de izbucnirea unui război deschis în Ucraina, prețurile bunurilor de bază și ale materiilor se aflau pe trend ascendent. Simpla iminență a războiului este de ajuns pentru a distorsiona comportamentele normale reglate de cerere și ofertă. 

Însă războiul a izbucnit și, în doar câteva ore, cotațiile pe burse pentru porumb și grâu au crescut dramatic. Față de nivelul la care se aflau miercuri, la închiderea burselor, cele două cereale aveau, joi (24 februarie), prețuri cu 5-6% mai mari. 

„Este incredibil, sincer, vorbim despre cea mai prevăzută invazie din istorie și, cu toate astea, pare că piețele au fost luate prin surprindere”, explică pentru Quartz Jake Hanley, managing director la Teucrium, fond de investiții specializat în produse agricole.

Nu doar războiul va scumpi mâncarea 

Scumpirile de acum vin pe fondul unor creșteri semnificative înregistrate de la începutul anului. În ultimele două luni, dar înainte de izbucnirea războiului, grâul se scumpise deja cu 12% pe Bursa de la Chicago, una dintre cele mai mari burse de mărfuri din lume, iar porumbul cu 14,5%. Luni (28 februarie), cotațiile pentru grâu erau, la începutul ședinței de tranzacționare, în creștere cu 7% față de vineri.

Creșterea cotațiilor pe burse se va reflecta în prețul alimentelor pe termen cel puțin mediu. Multe dintre contractele tranzacționate acum sunt de tip „futures”, adică au livrarea la o dată viitoare. Atunci, clienții vor fi nevoiți să achite aceste prețuri mai mari pentru cereale, iar scumpirile vor fi transferate în jos, către consumatorul final, pe lanțul agroalimentar. 

Însă izbucnirea războiului este doar cea mai recentă scânteie dintr-un mix deja periculos. Criza din energie se decontează acum și în industria îngrășămintelor agricole. Iar situația din Ucraina determină acum guverne și gospodării deopotrivă să-și facă rezerve de hrană.  

Totul se întâmplă în pragul primei campanii agricole din 2022. În luna februarie are loc, de regulă, prima „stropire” din etapa numită de agronomi „fertilizarea de bază din primăvară”. Stratul superior al terenurilor este stropit și apoi amestecat cu îngrășăminte, care marchează începutul campaniilor agricole de primăvară. De la ONU la Fondul Monetar Internațional și până la experți meteorologi, consensul era că 2022 va fi un an agricol bun. Pentru România, evoluția din agricultură stă la baza prognozelor care anunță creșterea economiei.  

Mută cursorul pe fiecare țară din harta de mai jos pentru a vedea cota standard a TVA, cota preferențială aplicată produselor alimentare și măsurile speciale aplicate de la izbucnirea pandemiei pentru a contracara scumpirile din agricultură și energie:

România ar putea avea recolte cu 30% mai mici în 2022

Doar că prima stropire are loc anul acesta, în România, fără cel mai mare producător național de îngrășăminte. În decembrie, combinatul Azomureș a sistat producția din cauza prețului gazelor naturale. Acest sector din petrochimie este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din industria românească. Odată cu gazele, produsele de fertilizare s-au scumpit mult și repede. Iar închiderea Azomureș va duce la scăderea cu 30% a producției agricole românești, arată specialiștii.

Mulți fermieri nu au cumpărat încă îngrășăminte în așteptarea unor intervenții guvernamentale precum plafonarea sau subvenționarea prețurilor la energie. O schemă de ajutor guvernamental pentru marii consumatori, printre care ALRO Slatina și Azomureș din Târgu Mureș, a fost propusă de Guvernul Ciucă pe 10 februarie. Guvernanții de la București au negociat mai întâi textul acestui memorandum cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a nu încălca normele care reglementează ajutoarele de stat și competitivitatea în Uniunea Europeană, iar asta a adus câteva săptămâni de întârziere pentru implementarea măsurii. 

Până când un ajutor real va intra în vigoare, vine timpul pentru a doua „stropire”, în martie, cu produse de fertilizare bazate pe azot. Această rundă de fertilizare este esențială culturilor de cereale, precum grâul și rapița.

Obligați să folosească îngrășăminte și de două ori mai scumpe ca anul trecut, fermierii au puține opțiuni. Cei care-și permit costurile ridicate vor transfera pur și simplu scumpirea în jos pe lanțul agroalimentar, care se încheie la populație. 

Ceilalți, însă, vor folosi mai puține îngrășăminte și vor avea o producție mai scăzută la hectar. Specialiștii agronomi au calculat că reducerea cu 15% a cantității de îngrășăminte împrăștiate pe fiecare hectar înseamnă o recoltă cu 5% mai mică. Alții vor cultiva o suprafață mai redusă. Oricum o dai, mâncarea produsă în România va fi mai scumpă până la sfârșitul anului. 

Nu este nicidecum o problemă românească. Cu aceeași criză a îngrășămintelor se confruntă toți producătorii europeni. Deocamdată, singurul efect concret resimțit este inflația pentru produse alimentare care, în România, este aproape dublă față de media UE. Mâncarea s-a scumpit într-un ritm mai alert în Estul Europei. 

Direct proporțional, și rata totală a inflației a crescut în această parte mai mult decât în Vest. România a avut, în ianuarie, a doua cea mai ridicată inflație din UE. 

Dincolo de criza din energie, scumpirea mâncării are și alte cauze care amenință să transforme prețurile ridicate în noua realitate. Criza din transporturi și ruperea lanțurilor de aprovizionare au accentuat tendința guvernelor și a gospodăriilor de a-și face stocuri. Cererea de produse agroalimentare de bază rămâne, astfel, la cote record. 

„Este cel mai extrem mediu de inventar. Este un episod fără precedent. Nu există niciun răspuns de partea ofertei”, explică Nicholas Snowdon, analist în cadrul grupului Goldman Sachs, pentru „Financial Times”. Cererea uriașă se reflectă în primul rând în cotațiile futures pentru astfel de bunuri de bază și materii prime, adică acele contracte semnate acum cu livrare la un termen viitor. 

Ce a făcut Viktor Orban

În Ungaria, puseul inflaționist se suprapune pe campania electorală pentru parlamentarele din aprilie. Confruntându-se cu o Opoziție tot mai unită, cu un candidat unic pentru funcția de prim-ministru, Viktor Orban joacă puternic cartea protecționistă pe care și-a bazat platforma electorală de ani buni. Premierul maghiar a plafonat prin decret guvernamental (deci fără votul Parlamentului) prețul a șase alimente de bază - zahăr, ulei de floarea soarelui, făină, piept de pui, picioare de porc și lapte. 

Fiecare dintre aceste alimente (indiferent de marcă sau producător) se vând acum, în Ungaria, la prețurile pe care le aveau afișate la rafturi în 15 octombrie, adică înainte de scumpirile accentuate din ultimele luni. Același decret obligă magazinele să afișeze la raft, lângă prețuri, mențiunea că Guvernul este cel care asigură acest preț plafonat. Decretul va fi valabil cel puțin până la 1 mai. 

Forțați să vândă produsele la pragul stabilit de Guvernul de la Budapesta, comercianții (în special marile lanțuri de hypermarketuri) au răspuns prin impunerea unui număr de produse per cumpărător pentru a se proteja de speculă. A fost de ajuns pentru ca titlurile despre „raționalizare” să facă înconjurul lumii. 

Panorama a analizat topul scumpirilor alimentare din România în ultimii zece ani: 

Cartofi, gaze sau ulei? Topul marilor scumpiri din casele românilor, în ultimii zece ani

Însă decretul lui Orban a prevăzut inclusiv acest scenariu, astfel că obligă magazinele să scoată zilnic la vânzare, cu prețul plafonat, un volum identic cu vânzările înregistrate în acea perioadă din octombrie pentru fiecare dintre cele șase produse. 

Amenzile pentru nerespectarea prevederilor ajung la 8.400 de euro și, în caz de abateri repetate, un hypermarket poate fi închis până la șase luni. 

Dincolo de a oferi o soluție concretă pentru inflația galopantă, astfel de măsuri intervenționiste au un puternic impact la nivel de imagine. Iar oficialii de la Budapesta nu s-au ferit să sublinieze această latură, alimentând astfel retorica unei intervenții maligne externe care duc prețurile în sus în mod artificial. Plafonarea prețurilor nu doar că va proteja banii gospodăriilor maghiare, ci va „transmite un semnal clar în piață” că Guvernul „nu se teme să apeleze chiar la cei mai neașteptați pași” pentru a interveni atunci când prețurile scapă de sub control, a declarat Istvan Nagy, ministrul Agriculturii de la Budapesta, pentru postul public de radio Kossuth Radio, citat de publicația „Hungary Today”.

Plafonarea prețurilor este fără îndoială o intervenție brutală a statului în economie, care poate produce dezechilibre pe termen lung. Se pot rupe lanțuri de aprovizionare dacă marii cumpărători. Hypermarketurile, spre exemplu, decid să cumpere volume mai mici de la producătorii locali pentru că nu mai rentează. Viktor Orban susține că nu se va întâmpla asta pentru că decretul interzice explicit ruperea contractelor existente, adică încă o intervenție care distorsionează piața liberă. 

Opoziția susține însă că o alternativă mult mai corectă ar fi fost reducerea TVA pentru alimentele de bază. 

Ce fac alții pentru a evita o criză alimentară

Inflația crește peste tot în lume, pe fondul unui cumul de factori - primul fiind criza din energie. Creșterea prețurilor din energie acționează în cascadă. În acest sector s-au înregistrat cele mai ridicate scumpiri. Pe locul al doilea, însă, în topul scumpirilor regăsim mâncarea, cu o inflație calculată pentru produsele alimentare din UE la 11,65% în ultimii șapte ani. 

Reducerea TVA la mâncare și plafonarea prețurilor pentru alimente sunt măsurile pe care guvernanții le au cel mai la îndemână când inflația transformă coșul de bază în lux. Nu rezolvă nicidecum problemele din energie și agricultură, însă protejează populația - măcar temporar - de scumpirile excesive la mâncare. 

În prezent, zece țări europene au luat măsuri punctuale pentru a controla prețurile alimentelor, direct sau indirect, de la debutul pandemiei și crizele care au izbucnit de-atunci. 

În România este deja aplicată o cotă preferențială de TVA pentru alimente (de 9%), însă aceasta rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, după cum putem observa pe harta de mai sus.