Panorama: Ce impact va avea noul tip de impozitare asupra marilor companii, o impozitare extrem de disputată?

Daniel Anghel: Dintre toate, impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact asupra companiilor, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, unele deja supraimpozitate. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. 

Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre, 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit <1% din cifra de afaceri), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. 

Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanțul companiilor, așa cum ele sunt prezentate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, nu veniturile totale, prevăzute de proiectul de lege, care în anumite situații pot fi chiar mai mari.

Facilitățile fiscale, fără analize riguroase, trebuiau limitate. Se vor „speria” IT-iștii?

Panorama: Pe de altă parte, impozitarea multinaționalelor și eliminarea facilităților fiscale pentru IT-iști, dar și din agricultură și construcții, sunt două măsuri de care s-a mai vorbit și în trecut. Este acesta semnalul că nimeni nu trebuie să beneficieze de facilități și că nimeni nu va mai avea tratament preferențial?

Daniel Anghel: Facilitățile fiscale sunt instrumente de politică fiscală, prin care sunt stimulate anumite sectoare ale economiei. De regulă, ele trebuie să fie limitate în timp, raportat la scopul care le-a fost atribuit inițial și, la un moment dat, să fie evaluate și eventual eliminate. Știam din PNRR că facilitățile vor fi eliminate sau limitate pentru că, de-a lungul timpului, au fost acordate fără analize riguroase și au dus la o bază de impozitare tot mai restrânsă. Cu alte cuvinte, a scăzut numărul celor care contribuie la bugetul de stat și la fondul de sănătate, cu impact asupra cheltuielilor. În ceea ce privește tratamentul preferențial, trebuie să existe o atenție sporită, tocmai ca aceste facilități să nu însemne inechitate fiscală.

Despre cum pot fondurile venite prin PNNR să salveze România de la o criză economică, Panorama a scris aici .

Panorama: Va fi România mai puțin atractivă pentru companiile din IT, sector care s-a dezvoltat și datorită acestor facilități fiscale?

Daniel Anghel: Practic, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica venitului salarial integral, ci doar pentru venituri brute lunare, de 10.000 lei, din salarii și cele asimilate salariilor și se va aplica doar în relația cu un singur angajator, adică doar pentru un singur contract. 

Toate celelalte contribuții se aplică în continuare ca și până acum, mai puțin contribuția la fondurile de pensii administrate privat, care este opțională. Un posibil impact ar fi migrarea angajaților către alte forme de organizare (micro, PFA) și de asemenea poate exista un impact negativ asupra fondurilor de pensii. 

Va fi un efect negativ, dar e greu de spus că România va fi mai puțin atractivă, pentru că, și fără scutire, nivelul de impozitare rămâne competitiv, comparativ cu al altor state membre UE.

Povara e pe mediul privat, care nu a fost consultat

Panorama: Cât de dure sunt de fapt măsurile care vizează sectorul privat și persoanele fizice, față de măsurile luate în privința sectorului public?

Daniel Anghel: Dacă ne uităm la estimările Guvernului privind veniturile pe care le va colecta suplimentar din impozitare, versus din reducerea cheltuielilor publice, ne dăm seama că povara este mai mare pentru mediul privat.

Panorama: Reușește România, prin aceste măsuri, să realizeze consolidarea fiscală pe care și-o dorește? Sau accentuează și mai mult senzația pe care de multă vreme o spun companiile, aceea că nu există predictibilitate legislativă și fiscală? Va reuși guvernul să acopere gaura din buget și să se încadreze în ținta de deficit, până la finalul anului?

Daniel Anghel: Propunerile de măsuri fiscale anunțate recent de guvern sunt o consecință a deficitului bugetar nesustenabil și, din păcate, au fost făcute fără un proces de consultare real. De altfel, guvernul își asumă răspunderea pe acest pachet, invocând urgența de a le aplica, pentru a ține deficitul sub control, deci evident nu mai poate fi vorba de consultare publică în acest caz.

Panorama: Ce efecte va produce creșterea TVA, așa cum a fost propusă?

Daniel Anghel: Într-adevăr, unele cote de TVA se modifică începând cu 1 ianuarie 2024: de exemplu, pentru activitățile recreative, unde cota de TVA se majorează de la 5% la 19%, produsele cu conținut de zahăr trec la 19%, iar unele locuințe vor fi supuse cotei de 9%, față de 5% în prezent.

Estimăm că toate aceste modificări se vor reflecta în prețul produselor, într-un interval relativ scurt și în același timp pot să atragă diferite probleme de interpretare privind încadrarea corectă a produselor.

Majorăm taxe, dar colectarea e la pământ

Panorama: Cât de greu va fi pentru statul român să pună aceste reforme în aplicare și în ce măsură acestea ar fi trebuit dublate și de o eficientizare a colectării veniturilor la bugetul de stat? În privința colectării TVA, de pildă, România are, de ani de zile, gradul de colectare cel mai mic din Europa.

Daniel Anghel: Consolidarea fiscală este necesară și mediul de afaceri a susținut permanent că trebuie îmbunătățită colectarea. Vedem că Polonia sau Bulgaria au reușit să reducă decalajul de TVA cu circa 10 puncte procentuale, datorită reformelor administrației fiscale.

Noi am renunțat la programul cu Banca Mondială, de reformă a ANAF, în 2018. Dacă aceste reforme s-ar fi realizat treptat în ultimii 10 ani, sunt convins că ponderea veniturilor bugetare în PIB nu ar fi rămas în jur de 26-27%. 

Totuși, cele câteva proiecte de digitalizare a ANAF, precum SAF-T și E-factura, ar trebui să crească gradul de colectare, după cum s-a întâmplat în țările în care aceste soluții sunt deja implementate.

Socoteala de la guvern nu se leagă cu cea din „târg”, în lipsa studiilor de impact

Panorama: Va reuși statul să acopere gaura la buget și cât câștigă pe termen lung statul de pe urma noilor taxări?

Daniel Anghel: România are o situație bugetară dificilă și trebuie să găsească surse de finanțare, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie unica soluție. Și da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscală, cu mai puține facilități, excepții, scutiri care reduc baza impozabilă. 

Practic, efectul urmărit, de creștere a încasărilor bugetare, ar putea să nu fie atins, pentru că nu s-au făcut studii de impact și doar putem estima cum vor reacționa companiile.

Principalele consecințe așteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investițiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte state sau amânarea intențiilor unor companii străine de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității României, cu impact asupra exporturilor.

Despre Daniel Anghel

Daniel Anghel este Partener și Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică din cadrul PwC România și coordonează o echipă de 250 de consultanți fiscali și avocați.

Este un cunoscut expert în domeniul TVA, al procedurilor vamale, comerțului internațional și problemelor legate de managementul planificării fiscale.

Daniel Anghel este, de asemenea, Președinte al Consiliului Investitorilor Străini și coordonator al Echipei de Fiscalitate din cadrul „Coaliției pentru Dezvoltarea României”. 

Este licențiat în Științe Economice, în cadrul Academiei de Științe Economice din București, și deține un Certificat Profesional în Management la Open University, prin intermediul London Business School.