Teambuilding pe ecran, dacă nu la birou. Cum arată mersul la cinema după anii de pandemie
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Avem propriul cinema acasă. Stăm așezați comod pe canapea, fără să mai strecurăm gustări în geacă. Dăm like sau adăugăm filme și seriale în liste pentru care nu o să avem niciodată suficient de mult timp. Oscilăm între platformele de streaming, ale căror abonamente le împărțim cu prietenii. Conținut nou e constant, pentru toate gusturile și stările. Ce ne-ar mai putea ridica, în aceste condiții, de pe canapea și să ne facă să mergem iar la cinema?
La noi, se pare că e fix un film despre ceva ce mare parte dintre angajați nu au mai făcut de dinainte de pandemie: teambuilding. După ani fără viață la birou, în care socializarea s-a făcut prin conferințe online, bătălia dintre echipele corporatiste din filmul „Teambuilding” i-a prins pe români. În nici o lună de la lansare, filmul a fost vizionat de peste 668.000 de bilete, depășind recordul anterior, deținut de „Miami Bici”, potrivit Cinemagia.ro. „Teambuilding” a devenit astfel cel mai vizionat film românesc de la apariția cinematografului multiplex în România, în 2000.
La nivel mondial, cea mai mare forfotă din cinemauri de la pandemie încoace a reușit să o producă Tom Cruise, cu „Top Gun Maverick”. A fost, poate, primul film care le-a reamintit milioanelor de spectatori, inclusiv de la noi, cum e să mergi la cinema după luni sau poate chiar doi ani de stat acasă. Filmul a avut încasări de aproape 1,5 miliarde de euro, potrivit Box Office Mojo.
Iar cei care speră să vadă o mare revenire la cinema își mai pun acum speranțe și în „Avatar 2”, care va ajunge pe marile ecrane în decembrie. Toată lumea așteaptă să vadă dacă va bate cifrele primului „Avatar”. Lansat în 2009, este filmul cu cele mai mari încasări la nivel global: aproape 3 miliarde de dolari.
Totuși, chiar dacă mersul la cinema își mai revine după 2020-2021, suntem încă la mare distanță de cifrele pre-pandemice: spectatori mult mai puțini, bilete mai scumpe, ofertă mai mică de cinematografe.
Dovadă că nu toate industriile își revin la fel de repede după efectele lăsate în urmă de pandemie. În cazul consumului de film în cinematografe, întrebarea e dacă nu cumva schimbările de comportament din pandemie sunt ireversibile și nu vom mai vedea traficul de dinainte de COVID în sălile de cinema.
Cei din industrie sunt mai optimiști. Spun că mai vine un ultim an greu, după care le va fi mai bine:
Oamenii par dornici de socializare și revin, încet-încet, în cinematografe, mai spune oficialul operatorului. Anul trecut, Happy Cinema a avut peste 215.000 de spectatori, iar pentru acest an estimările arată o creștere de 40%, la 300.000 de spectatori.
Cum arată piața de cinema de la noi
Dacă ar fi să punem scaun lângă scaun toate locurile din cinematografele de la noi, aproape că am umple stadionul San Siro din Milano. Anul trecut, peste 4,68 de milioane de spectatori au ocupat aceste locuri. Adică, mai bine de un stadion plin pe zi.
Dar, cifra e departe de ce se înregistra înainte de pandemie, când în perioada 2016-2019 își cumpărau bilet la cinema peste 13 milioane de spectatori anual, arată datele Centrului Național al Cinematografiei (CNC).
Cinematografele au înregistrat în primii doi ani de criză sanitară peste 7,9 milioane de spectatori, ceea ce reprezintă doar 60% din media anuală din perioada 2016-2019, potrivit companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield, care a analizat cifrele de la CNC.
„Din perspectivă imobiliară, operatorii de cinematografe rămân un ocupant-cheie al centrelor comerciale. În continuare, peste 90% din sălile de cinema se regăsesc în cadrul mallurilor, care atrag de altfel și peste 90% din totalul spectatorilor”, spune Dana Radoveneanu, Retail Agency în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.
90 de cinematografe erau deschise publicului la finele lui 2021, cu opt mai puține față de 2019, anul cu cel mai mare număr de cinematografe multiplex.
Încasările au scăzut și ele, de la 265 de milioane de lei în 2019, la aproape 68 de milioane de lei în 2020. În 2021, lumea a început din nou să meargă la cinema, iar vânzările au depășit 100 de milioane de lei.
S-a redus, în acești ani, și frecvența pe cap de locuitor, adică numărul de admiteri la cinema, împărțit la numărul de locuitori. Un român a văzut la cinema, în medie, 0,24 filme în 2021, față de nivelul de 0,68 în 2019. Este un nivel foarte scăzut. Într-atât de scăzut, încât suntem, alături de Cipru, la coada clasamentului european, potrivit calculelor pe baza datelor Observatorului European al Audiovizualului.
Bulgarii au o frecvență de 0,37, ungurii de 0,63, austriecii de 0,58, cehii de 0,66 și polonezii de 0,69. Cel mai mult au mers la cinema francezii, cu o frecvență de 1,41, urmați de danezi, cu 1,16, și irlandezi, cu 1,15.
Cinematografele, 20% din traficul unui mall
Când s-au impus restricții pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19, magazinele din malluri, restaurantele și cinematografele au stat cel mai mult închise. Mai reziliente crizei sanitare au fost parcurile de retail, care au magazine în care se intră direct din stradă. Dar ele nu au cinematografe sau locuri pentru petrecerea timpului liber.
Așa că dezvoltatorii care aveau în plan să deschidă noi malluri au pus atunci frână investițiilor.
La doi ani de la deschiderea centrului comercial Veranda din zona Obor din Capitală, familia Pogonaru a pus la bătaie peste cinci milioane de euro în cinematograful de aici. CINEMAX, operat de cel mai mare lanț de cinematografe din Slovacia, s-a deschis însă în 2019. Adică tocmai în ajunul pandemiei și al valului de restricții, care aveau să transforme consumul de film al românilor.
Cât de importante sunt cinematografele? Ele pot genera până la 20% din traficul unui centru comercial, a explicat pentru Panorama Liana Dumitru, Director Retail Agency din cadrul Colliers România. Procentul diferă însă de la mall la mall. Mai diferă și în funcție de cât de bine poate atrage public prin poziționare, dar și prin numărul de săli sau tehnologia folosită.
„Centrele comerciale pun accent din ce în ce mai mare pe experiența pe care o oferă vizitatorilor si încearcă să vină nu doar cu o ofertă variată de cumpărături, dar și cu noi opțiuni de divertisment și de petrecere a timpului liber, iar cinematograful rămâne unul dintre pilonii de atracție ai zonei de divertisment”, completează Liana Dumitru.
Astfel, un centru comercial fără această componentă va avea mai puțini clienți. E explicația investițiilor care se fac în cinema-urile din centrele comerciale.
În 2020, peste 19.000 de spectatori au mers la cinemaul de la Obor, iar anul trecut numărul lor s-a apropiat de 40.000, potrivit datelor CNC.
Ca în multe alte industrii, pandemia a creat, totuși, și oportunități de diversificare. Azi, cinematograful nu mai e doar pentru filme, ci și pentru piese de teatru pentru copii și evenimente tematice.
„Motivul pentru care am construit cinematograful a fost pentru a oferi ceva în plus comunității când vine vorba de distracție și timp de calitate”, ne-a mai spus Pogonaru.
Bilanțul pandemiei pentru piața cinematografelor
Cea mai mare rețea de cinematografe din malluri o are Cinema City, cu 27 în funcțiune în 2021 în toată țara. Pe locul doi, la o distanță considerabilă, se află operatorul Happy Cinema, cu opt cinematografe, două deschise chiar anul trecut.
„La primele anunțuri privind restricțiile asociate pandemiei, s-a instalat o atmosferă de panică, de teamă. Părea sfârșitul unei industrii care a trecut peste multe provocări”, a declarat pentru Panorama Ecaterina Mateescu, administratorul Happy Cinema. Ea trece în revistă apariția televiziunii, a videorecorderelor, a CD-ului, a internetului, dar și a platformelor de streaming ca puncte de cotitură pentru consumul de filme, alături de ce s-a întâmplat ca urmare a pandemiei.
Operatorul a deschis anul trecut cinematografe la Botoșani și Vaslui. Pe listă mai sunt Slobozia și cinematograful din mallul Colosseum din București, dar poartă negocieri pentru deschiderea de noi unități și în alte orașe.
Revenirea – fie ea încă timidă – în fața marelui ecran se va vedea și în cifrele de anul acesta. Dacă Happy Cinema a avut anul trecut afaceri de 1,3 milioane de euro și o pierdere de 200.000 de euro, așteptările pentru acest an sunt îmbunătățite.
„Ne asteptăm la o cifră de afaceri de aproximativ două milioane de euro pentru 2022 și sperăm să reducem pierderile, poate chiar să închidem anul cu un minim profit”, ne-a mai spus Mateescu.
Cinemaul de acasă nu se închide după Covid
Ca în orice poveste, există perdanți și câștigători. La fel și cu efectele restricțiilor din pandemie. Când cinematografele s-au închis, oamenii din întreaga lume au alimentat o nouă industrie. Utilizatorii Netflix s-au uitat cu jind la Jocul Calamarului (Squid Game). Și i-a prins atât de mult, încât serialul a avut peste 1,65 miliarde de ore vizionate în primele 28 de zile de la lansare. Un record care nu a fost încă doborât. Și nu e singurul show de succes.
Platforma Disney+ s-a lansat și la noi anul acesta, iar Netflix a anunțat recent că și-a deschis birou regional la Varșovia, dedicat inclusiv României.
Citește și:
Cum arată piața de streaming după pandemie
Consumul de distopie: Ce au în comun fanii Squid Game și românii dezamăgiți de tranziția postcomunistă
De ce nu plătesc românii pentru muzică
Pe plan local, Netflix a licențiat circa 150 de titluri, printre care și „Miami Bici”, fostul cel mai vizionat film românesc în cinema.
„Numai în România, de-a lungul anilor, am investit în licențierea unor minunate producții românești, cum ar fi „Tata Mută Munții”, „Legații” și „Complet Necunoscuți”. Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să facem același lucru în viitor, aducând publicului internațional tot ce este mai bun din filmografia românească”, spunea recent Łukasz Kluskiewicz, Director of Local Films, de la biroul central-est european al Netflix.
Dar, la fel ca marii retaileri, care vor acum să se diferențieze de concurență prin noi experiențe de cumpărături, și operatorii de cinema trebuie să se repoziționeze după perioada pandemiei și să aducă pe piață noi concepte, mai spune Dana Radoveneanu, de la Cushman & Wakefield Echinox.
Și asta pentru că, față de alte domenii, operatorii din piața cinematografelor nu au aproape deloc control asupra produselor pe care le comercializează și toți își iau filmele de pe același raft.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.