Meta fuge de politică și caută o atmosferă de mall online. Ce înseamnă asta pentru viitorul democrației

Campania online coordonată a lui Călin Georgescu nu a avut loc doar pe TikTok. După cum au documentat cei de la G4Media, Info-Sud-Est, dar și jurnaliștii Luiza Vasiliu și Victor Ilie, dezinformarea s-a răspândit fără niciun fel de problemă și pe platformele Meta: „O rețea din care fac parte cel puțin 25 de pagini de Facebook și 25 de site-uri, cu reclame care au fost văzute de 160 de milioane ori, a plătit între 167.900 și 264.909 mii de euro pentru peste 4.000 de reclame de dezinformare în perioada august-decembrie 2024”.

În acest context, în care dezinformarea circulă liberă pe platformele sale, trebuie să facem un pas în spate, ca să înțelegem de ce Meta nu face suficient ca să combată dezinformarea, ba chiar alege să fugă de orice fel de responsabilitate socială.

Meta, compania care deține Facebook și Instagram și a împlinit recent 20 de ani, a ales să se îndepărteze treptat, în ultimii ani, de conținutul politic și jurnalistic postat pe platformele sale. Compania deținută de miliardarul Mark Zuckerberg vrea să pună acum în prim plan postările personale și  să fie (din nou) un loc în care lumea intră să vadă ce mai fac prietenii. Nu o „piață publică” în care au loc dezbateri sau un loc în care lumea se informează.

Oficial, compania susține că răspunde nevoii utilizatorilor care nu mai vor să vadă conținut politic sau știri. Iar asta va reduce polarizarea și va face platforma să fie mai primitoare pentru toată lumea. Neoficial, e o schimbare de macaz cu un scop pur comercial. În urma unor calcule reci, a rezultat că ar fi mai bine pentru profiturile companiei să stea departe de orice este controversat, ca să nu rănească veniturile din publicitate.

Efectele sunt și vor fi semnificative. Facebook și Instagram sunt platforme gigant la nivel global, iar felul în care își modifică algoritmul pentru a decide ce văd oamenii afectează viața de zi cu zi a tuturor. Panorama analizează, alături de experți, cum va afecta decizia Meta accesul oamenilor la informații, viitorul jurnalismului și felul în care se implică cetățenii în dezbaterile publice.

Meta a început să schimbe direcția în 2021

În martie anul acesta, mai mulți oameni au remarcat că Meta le-a activat automat o setare prin care conținutul politic era redus semnificativ pe Instagram și Threads. Mulți au acuzat compania condusă de Mark Zuckerberg de cenzură, chiar într-unul dintre cei mai importanți ani electorali din ultima perioadă.

„Meta/Instagram mi-a limitat opțiunea de a vedea conținut politic. Adică orice în legătură cu guvernul, alegeri și subiecte sociale care afectează oamenii sau societatea. Setarea mea automată nu era să cenzureze acest conținut. Nu e în regulă”, a scris pe Twitter avocatul american pentru drepturile omului, Scott Hechinger.

„Instagram încearcă să cenzureze conținutul politic cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale. De ce încearcă Meta să cenzureze procesul democratic”, s-a întrebat și senatoarea republicană Marscha Blackburn.

Însă acest proces nu a început acum. A fost unul lent, dar sigur și a debutat în 2021.

„Cel mai important feedback pe care îl primim de la oameni în prezent este că nu mai vor să vadă conținut politic și nici certuri pe platformele noastre”, spunea CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, într-o discuție cu acționariatul companiei, în ianuarie 2021. Așadar, oamenii au vorbit, iar Zuckerberg, un om al poporului, i-a ascultat. Simplu și democratic. Nu chiar.

După ce Capitoliului a fost atacat de susținătorii lui Donald Trump, conducerea companiei s-a săturat de toate criticile aduse companiei: că amplifică dezinformarea, discursul urii și polarizarea, a scris Wall Street Journal anul trecut. Așadar, în februarie 2021, compania anunța pentru prima dată schimbarea de direcție și distanțarea de politică și știri. 

„În următoarele luni, vom încerca să înțelegem mai bine preferințele oamenilor privind conținutul politic și vom testa mai multe abordări. Ca un prim pas, vom reduce temporar distribuirea de conținut politic pentru unii utilizatori din Canada, Brazilia, Indonezia și SUA”, suna primul anunț în acest sens al companiei.

Cum rezultatele testelor au fost bune, această limitare s-a extins în câțiva ani la toată lumea. Pe Facebook, Instagram și Threads, setarea automată limitează acum orice tip de conținut politic.

În februarie 2024, într-o postare discretă, Meta anunța că nu va mai „recomanda proactiv” conținut politic de la conturile pe care un utilizator nu le urmărește. E vorba de conturile publice și de locurile în care se recomandă de obicei conținut, cum ar fi Explore, Reels, feed-ul normal și al utilizatorilor pe care ți-i sugerează platformele să-i urmărești.

Ca oamenii să-și poată schimba aceste setări pe Facebook, trebuie să intre la „Settings”, apoi „Content preferences” și, într-un final, la „Manage defaults”. Acolo vor găsi și „Political content”.

Pe Instagram, drumul e la fel de lung: „Settings”, urmat de „Suggested content”, „Content preferences” și, în sfârșit, „Political content”. De menționat că în România, aceste modificări există deocamdată doar pe Instagram, dar e de așteptat ca ele să apară cât de curând și pe Facebook.

Lucrurile se complică: ce este „conținutul politic”? 

Următoarea întrebare firească pe care și-o poate pune oricine este ce fel de conținut este considerat de Meta ca fiind politic? Poate fi vorba de interpretări subiective pentru un termen relativ.

Totul e vag. Iată cum a încercat să clarifice lucrurile un purtător de cuvânt al companiei, într-un interviu acordat CNN: „Bazându-ne pe cercetări, noi definim conținutul politic ca fiind conținutul legat de subiecte precum alegeri sau guvernul. Spre exemplu, postări despre legi sau subiecte sociale. Aceste probleme globale sunt complexe și dinamice, deci această definiție va evolua pe parcursul timpului”.

În anunțul legat de conținutul politic de pe Instagram și Threads, conturile politice sunt definite ca cele care „au postat recent conținut politic”, ceea ce nu clarifică mare lucru. În setările aplicațiilor, conținutul politic e definit ca „acel conținut care menționează guverne, alegeri sau subiecte sociale care afectează un grup de persoane sau societatea”. Ultima parte lasă ușa larg deschisă interpretărilor.

„Meta pare incapabilă să definească ce este conținutul politic. Ce e drept, e dificil să faci asta, mai ales în an electoral, pentru că politica nu este un element așa de bine definit, se combină cu știrile și cultura din toate domeniile”, spunea pentru CNN jurnalistul Charlie Warzel, care scrie despre felul în care tehnologia afectează politica, la The Atlantic.

De ce fuge, de fapt, Meta de politică?

În august 2024, Mark Zuckerberg spunea într-o scrisoare trimisă Congresului american, înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie, că vrea să se distanțeze total de politică, iar platformele sale să fie „neutre” și să „nu joace niciun fel de rol” în cadrul alegerilor.

E o schimbare de macaz semnificativă față de abordarea din trecut a Meta, dar este într-o strânsă corelație cu modelul de business al platformei și cu felul în care marile companii de tehnologie își ajustează algoritmii în funcție de prioritățile și interesele momentului.

În 2011, Facebook își descria propriul News Feed ca fiind „ziarul tău personal”, abordarea de atunci fiind clară: informațiile noi despre prieteni se împleteau perfect cu cele mai recente știri din toată lumea. „News Feed” se numește acum doar „Feed”, iar știrile și conținutul politic sunt jos pe lista de priorități.

De altfel, rețeaua a jucat un rol important în 2008 și 2012, când l-a catapultat pe Barack Obama la președinția Statelor Unite. Primăvara arabă a fost și ea portretizată ca fiind o „Revoluție a Facebook”, chiar dacă datele concrete arată că rolul rețelelor sociale a fost supraestimat. Era perioada în care Zuckerberg îmbrățișa fără probleme rolul de apărător al democrației.

„Atunci, Facebook era o companie relativ tânără și aveau parte de publicitate gratis, pentru că activiști din toată lumea foloseau această platformă să se organizeze și să creeze noi forme de activism, aducând astfel schimbări sociale importante. Și lumea a văzut că Facebook a jucat un rol semnificativ în asta”, spune pentru Panorama Courtney Radsch, directoarea Centrului pentru Jurnalism și Libertate al Institutului Open Markets (SUA).

Imaginea publică pozitivă pe care o aveau companiile de social media în acea vreme a orbit conducerea Meta, care nu a văzut și potențialele riscuri în a se poziționa în acest fel.

„Pe de-o parte, în mod clar nu au evaluat corect riscurile. Pe de altă parte, modelul de monetizare online a prins foarte bine și în ceea ce privește discursul politic. Partidele politice au văzut că e o platformă bună de promovare și au început să bage bani serioși acolo”, spune Cătălina Goanță, profesoară de drept privat la Universitatea din Utrecht, specializată în monetizarea online.

În timp însă, au început să apară controversele și scandalurile. Meta, departe de a fi considerată de publicul larg o apărătoare a democrației și un spațiu pentru schimbul de idei, a devenit mai degrabă un paria social care nu face decât să amplifice dezinformarea și să sporească certurile și polarizarea.

Mark Zuckerberg și Meta nu au renunțat din prima la conținutul politic. După ce Facebook a fost acuzată că a facilitat răspândirea dezinformării rusești înainte de alegerile prezidențiale americane din 2016, în următorii ani Zuckerberg a făcut un adevărat turneu, cu apariții în fața legiuitorilor americani, în care a epuizat toate modurile de a-și cere scuze, a-și turna cenușă în cap și a promite că va face mai bine pe viitor.

Foști și actuali angajați ai companiei au declarat, însă, pentru New York Times, că Zuckerberg a devenit în timp frustrat de lipsa de progres a companiei în îmbunătățirea imaginii publice. Înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2020, Zuckerberg a transmis apropiaților din companie că cea mai mare prioritate a Meta e să asigure integritatea scrutinului. 

Se întâlnea săptămânal cu cei mai importanți membri ai conducerii și a coordonat sute de angajați care lucrau pentru integritatea alegerilor, inclusiv prin a suprima teoriile conspirației și dezinformarea.

Cu toate astea, aceste eforturi nu au adus niciun rezultat: teoriile conspirației au zburdat libere pe Facebook și Instagram și totul a culminat cu asaltul asupra Capitoliului din ianuarie 2021, când atacatorii s-au organizat în grupuri pe Facebook. Aici s-a umplut paharul, iar Zuckerberg a decis să schimbe cursul.

„Meta este până la urmă o corporație a cărei prioritate e maximizarea profitului și a ajuns la concluzia că divertismentul și informațiile nonpolitice vor avea mai mult succes pe platformele ei. Practic, prin această decizie a renunțat la orice simț al responsabilității privind rolul ei în sfera publică”, este de părere Courtney Radsch.

În timp, Meta s-a transformat din „ziarul tău personal” și o piață publică unde se pot dezbate idei, în ceea ce poate fi descris mai degrabă ca „o companie de analiză a datelor și o platformă de publicitate”, conform lui Radsch.

Pentru Dragoș Stanca, expert în digital media, însuși modelul de business al companiei e incompatibil cu rolul uriaș de „apărător al democrației și al liberei circulații a informației”, pe care această companie l-a căpătat.

„Meta a avut întotdeauna probleme cu conținutul care are o încărcătură socială sau politică. E o companie programată să fie o platformă de maximă eficiență pentru întâlnirea cererii cu oferta. Nu pentru informare. Meta e un instrument care oferă, la prețul cel mai mic, reach-ul cel mai mare, pentru ca brandurile care își fac reclamă acolo să aibă o conversie bună”, spune el.

„Această gândire economică nu a ținut cont de faptul că platformele vor fi folosite și pentru știri. Acest conținut generează probleme juridice, cu guvernele etc. Oamenii din conducerea companiei vor conținut cât mai brand friendly, pro-consumerism. Practic, se vrea o atmosferă de mall, nu una încărcată de subiectele neplăcute ale zilei”, adaugă Stanca.

Are Meta prea multă putere? Și cum afectează asta democrația și jurnalismul

Așadar, situația nu e deloc grozavă. Pe de-o parte, avem o companie privată care are ca unic scop să facă profit. De cealaltă parte, aceeași companie privată a devenit o ustensilă esențială în viețile de zi cu zi a majorității oamenilor de pe planetă. Unul dintre cele mai importante moduri în care oamenii folosesc rețelele este acela de a se informa. 

Clinciul vine din faptul că interesul Meta se ciocnește direct cu interesul societății. Compania se vrea un mall online, dar societatea are nevoie de o piață publică, în care oamenii se informează, dezbat idei și subiecte care ard.

„Meta vrea să acopere piața publică, să pună magazine de jur împrejur”, după cum spune Stanca.

Realitatea este că platformele Meta au scăpat situația de sub control. Dincolo de interesul comercial, e îngrijorător și faptul că  nu au fost niciodată capabile să modereze eficient conținutul.

„Aceste platforme au creat un monstru informațional. În același timp, responsabilitatea pe care  ar trebui să o cerem ca societate companiei este imposibil de realizat. Doar dacă te gândești la partea juridică, la legile media ale fiecărei țari, Meta, cu toate resursele ei, nu are cum să aplice toate regulile create în mod normal de state și nici nu are legitimitatea să facă asta”, spune Cătălina Goanță.

Sunt destule situații în care și organele statului, precum CNA în România, au dificultăți în a-și aplica politicile de moderare, pentru că anumite situații pot fi interpretabile. „E dificil să spui că, în timp ce tribunalele rămân confuze privind anumite drepturi, noi cerem unei companii să interpreteze și rapid, și eficient, și transparent, și corect aceste situații”, adaugă Goanță.

În aceste condiții, e de așteptat ca frecușurile și chiar conflictele deschise între guverne și Meta să continue în viitor. Însă lupta e una inegală, consideră Dragoș Stanca: „Cei mai buni avocați, cele mai mari resurse, cel mai bun lobby, cele mai bune corpuri administrative le au tot aceste companii. Și ele sunt foarte unite și foarte coerente”.

Dincolo de asta, schimbarea de direcție a companiei a pus lupa și pe o problemă fundamentală a valorii informației. Pur și simplu nu pare că are sens financiar să pui accentul pe informații cu valoare socială, informativă și educativă.

„Acest conținut a rămas orfan. În mod normal, informația de interes public ar trebui susținută din fonduri publice. Realitatea e că informația de interes public susținută din bani privați… nu știu cât e de viabilă ”, conchide Stanca.