În mod ironic, magneziul este unul dintre cele mai comune elemente de pe Pământ, al șaptelea ca abundență, și poate fi găsit în ape și în scoarța terestră. În stare pură, magneziul și aliajele sale sunt însă extrem de reactive, fiind ușor inflamabile.
Deși se găsește în peste 60 de minerale, de importanță economică sunt doar câteva, printre care dolomitul, magnezitul, brucitul sau carnalitul. Cu alte cuvinte, degeaba este magneziul abundent în natură, dacă nu e și rentabil să-l produci în cantități industriale.
Pentru a ajunge lider mondial în producția de magneziu, China a avut și noroc de la mama natură: deține al doilea cel mai mare rezervor de magneziu din lume, după Rusia.
Deși este atât de prezent pe Pământ, sunt doar câteva zone din lume unde se produce magneziu pentru industrii: China și Rusia, SUA, Canada, Israel, Brazilia, Kazahstan și Turcia.
Totuși, în afară de China, restul acestor țări produc, în medie, sub 60.000 de tone pe an.
Între timp, cinci zone din lume au pus magneziul pe lista resurselor critice (UE, SUA, Rusia, Japonia și Coreea de Sud) adică „elemente în volum scăzut, folosite pentru producerea de bunuri de înaltă tehnologie, energie regenerabilă și în aplicații de apărare”.
Magneziul, vital în societatea globală
Importanța magneziului e dată de faptul că e ușor de combinat cu alte elemente, deci acționează de multe ori ca un aliaj. E mai puternic decât aluminiul și mai ușor decât fierul și oțelul, o caracteristică extrem de importantă, într-o economie mondială în care se caută constant ca lucrurile să devină mai ușoare, în timp ce rămân rezistente.
Cu toții folosim laptop-uri și smartphone-uri sau zburăm cu avioane, de exemplu. Magneziul este necesar pentru construcția lor, dar și pentru părți de mașini, precum cutiile de viteze sau cadrele de scaune, și pentru diverse aliaje din aluminiu care sunt folosite în materiale de construcție sau de ambalare.
De altfel, în industria auto și în cea de construcții merge aproximativ 80% din producția mondială de magneziu.
Și în medicină, nevoia de magneziu e mare, nu doar ca mineral necesar organismului, ci și pentru că, fiind biocompatibil, aliajele sale sunt folosite în implanturi osoase sau pentru stenturile cardiovasculare.
Practic, magneziul este folosit în câteva industrii cheie, iar în acest context, Europa stă foarte prost, nevoia sa fiind asigurată de chinezi în proporție de 95%. Metalul merge în primul rând în industria europeană de aluminiu, apoi în industria auto și de oțel, conform unui document publicat în 2021 de organismul care reprezintă industria de aluminiu din UE.
În 2021, Europa a fost aproape de o criză a magneziului
În toamna lui 2021, prețul magneziului importat de la chinezi a atins cote istorice. Dacă la finalul lui august, era de 4.300-4.625 dolari, o lună mai târziu devenea de patru ori mai mare.