Povestea în două minute

De ce suferim după magneziu și cum vrea UE să-și vindece dependența de China, cu o veche mină românească

Computer Hope Guy
Sulfat de magneziu într-o mină din Germania. Foto: Ole Spata/AFP/Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Uniunea Europeană vrea să-și reducă dependența de importurile de materii prime critice din China, iar magneziul este una dintre ele. Chinezii sunt lideri mondiali, la ora actuală, în producția acestui metal, iar UE își importă aproape tot necesarul din China. România va începe cât de curând să joace un rol foarte important în contracararea acestei dependențe europene.

Mina de magneziu dezafectată de la Budureasa, de lângă Oradea, va fi redeschisă, după ce compania Verde Magnesium, parte a fondului de investiții american Amerocap, a anunțat că investește un miliard de dolari, după cum scria Financial Times.

Cu ocazia demarării acestui proiect, prin care România joacă un rol important în strategia europeană de reducere a dependențelor toxice de importuri, aruncăm o privire la importanța magneziului, pentru a înțelege de ce vrea UE să nu mai fie dependentă din acest punct de vedere de China.

din producția mondială de magneziu vine din China
0 %

În mod ironic, magneziul este unul dintre cele mai comune elemente de pe Pământ, al șaptelea ca abundență, și poate fi găsit în ape și în scoarța terestră. În stare pură, magneziul și aliajele sale sunt însă extrem de reactive, fiind ușor inflamabile.

Deși se găsește în peste 60 de minerale, de importanță economică sunt doar câteva, printre care dolomitul, magnezitul, brucitul sau carnalitul. Cu alte cuvinte, degeaba este magneziul abundent în natură, dacă nu e și rentabil să-l produci în cantități industriale.

Pentru a ajunge lider mondial în producția de magneziu, China a avut și noroc de la mama natură: deține al doilea cel mai mare rezervor de magneziu din lume, după Rusia. 

Deși este atât de prezent pe Pământ, sunt doar câteva zone din lume unde se produce magneziu pentru industrii: China și Rusia, SUA, Canada, Israel, Brazilia, Kazahstan și Turcia.

Totuși, în afară de China, restul acestor țări produc, în medie, sub 60.000 de tone pe an.

Între timp, cinci zone din lume au pus magneziul pe lista resurselor critice (UE, SUA, Rusia, Japonia și Coreea de Sud) adică „elemente în volum scăzut, folosite pentru producerea de bunuri de înaltă tehnologie, energie regenerabilă și în aplicații de apărare”.

Magneziul, vital în societatea globală

Importanța magneziului e dată de faptul că e ușor de combinat cu alte elemente, deci acționează de multe ori ca un aliaj. E mai puternic decât aluminiul și mai ușor decât fierul și oțelul, o caracteristică extrem de importantă, într-o economie mondială în care se caută constant ca lucrurile să devină mai ușoare, în timp ce rămân rezistente.

Cu toții folosim laptop-uri și smartphone-uri sau zburăm cu avioane, de exemplu. Magneziul este necesar pentru construcția lor, dar și pentru părți de mașini, precum cutiile de viteze sau cadrele de scaune, și pentru diverse aliaje din aluminiu care sunt folosite în materiale de construcție sau de ambalare.

De altfel, în industria auto și în cea de construcții merge aproximativ 80% din producția mondială de magneziu.  

Și în medicină, nevoia de magneziu e mare, nu doar ca mineral necesar organismului, ci și pentru că, fiind biocompatibil, aliajele sale sunt folosite în implanturi osoase sau pentru stenturile cardiovasculare.

Practic, magneziul este folosit în câteva industrii cheie, iar în acest context, Europa stă foarte prost, nevoia sa fiind asigurată de chinezi în proporție de 95%. Metalul merge în primul rând în industria europeană de aluminiu, apoi în industria auto și de oțel, conform unui document publicat în 2021 de organismul care reprezintă industria de aluminiu din UE.

În 2021, Europa a fost aproape de o criză a magneziului

În toamna lui 2021, prețul magneziului importat de la chinezi a atins cote istorice. Dacă la finalul lui august, era de 4.300-4.625 dolari, o lună mai târziu devenea de patru ori mai mare.

dolari costa, la începutului lui octombrie 2021, tona de magneziu
0 .000

La prețul colosal s-a ajuns pe fondul a două situații. Prima a fost criza transporturilor maritime, produsă de pandemia de Covid-19, unde erau mari întârzieri, care produceau instabilitate în lanțurile de aprovizionare. Mai mult, magneziul este un element pretențios, care nu poate fi depozitat pe termen lung, pentru că începe să se oxideze în circa trei luni.

Această situație a fost dublată de o penurie de cărbune, cu care China se confrunta la acel moment. Pentru a produce magneziu industrial, se folosește foarte mult cărbune.

În al doilea rând, prețul magneziului a fost impulsionat și de țintele climatice ale Chinei care trebuia să își reducă consumul de energie cu 3%. Cum exista și penuria de combustibil fosil, rezultatul a fost limitarea consumului de energie în mai multe provincii, inclusiv în orașul Yulin din provincia Shaanxi, principalul producător de magneziu al țării.

Prețul magneziului exportat de chinezi a scăzut din nou, începând cu 5 noiembrie 2021, ajungând între 6.000 și 10.000 de dolari/tonă.

Deși aduce profit semnificativ, producția masivă de magneziu, așa cum practică China, implică costuri imense de energie.

tone de magneziu a produs China în 2020
0 .000

Pentru un singur kilogram de magneziu sunt necesare patru kilograme de cărbune, conform unei analize The Economist.

Așa că, pe fondul contextului din toamna lui 2021, autoritățile chineze au fost nevoite să închidă temporar sau să reducă activitatea pentru 40 de producători de magneziu. La momentul respectiv, producția din Yulin a scăzut cu 40% față de vârful pentru producție.

Mina din România a fost ultima închisă din Europa

Așadar, decizia Uniunii Europene de a redeschide mina dezafectată de la Budureasa, de lângă Oradea, reprezintă un plan de la care Bruxelles-ul are mari speranțe. Totuși, vor fi niște diferențe la nivelul acestei producții față de cea a chinezilor: se va baza pe energie regenerabilă și se va ocupa și de reciclarea aluminiului.

„Sectorul industrial european are nevoie acută de o sursă de încredere pentru metale critice și strategice, în special pentru cele cu o amprentă de carbon mai scăzută, care să poată sprijini tranziția Europei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat Bernd Martens, directorul Verde Magnesium, în același material Financial Times.

Mina de la Budureasa a fost închisă în 2014, fiind la acel moment ultima exploatare a magneziului din Europa. În trecut, ea ajunsese pe mâinile afaceriștilor penali Sorin Ovidiu Vîntu și Liviu Luca. Acum, planurile UE cu ea sunt mărețe. Producția ar urma să înceapă cel târziu în 2027 și ar ajunge la o capacitate de 90.000 de tone pe an, adică jumătate din rezerva UE și 9% din producția la nivel global.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
5 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x