Adevărata miză a abonamentelor Facebook și Instagram și controversele din spatele lor

Într-o premieră absolută, Meta, compania care deține Facebook, Instagram și Whatsapp, a lansat în noiembrie anul trecut abonamente adresate cetățenilor UE care nu vor să mai vadă reclame când folosesc rețelele sociale. 

Măsura a venit la patru luni de la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care spunea că giganții tech trebuie să ofere utilizatorilor o variantă în care activitatea lor nu este urmărită pentru a li se livra reclame personalizate.

Dacă nu mai vrei să vezi reclame pe Facebook și Instagram, un abonament lunar costă 9,99 euro, pe desktop. Dacă te abonezi pe telefon, plătești mult – 12,99 euro, pentru că se adaugă comisionul de 30% cerut de Google Play și App Store.

Felul în care Meta alege să se alinieze însă reglementărilor la nivel european este „ilegal”, pentru că e în contradicție cu prevederile UE privind dreptul la viață privată, spun mai mulți activiști cu care Panorama a discutat.

UE vrea schimbarea modelului de business Meta

E încă un moment de cotitură în bătălia din ce în ce mai încinsă dintre guverne și giganții tech, după ce UE a introdus Digital Services Act (DSA), în august anul acesta, lege care aduce mai multe drepturi utilizatorilor și mai multă responsabilitate platformelor.

La începutul lui 2023, UE a amendat Meta cu 390 de milioane de euro, pentru că încălca GDPR, forțând utilizatorii să accepte reclame personalizate pentru a folosi Facebook.

În iulie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a interzis Meta să combine datele colectate pe cele trei platforme ale sale, fără acordul explicit al utilizatorilor. Adică nu mai are voie să-ți afișeze reclame pe Facebook, bazate pe activitatea ta pe Instagram, de exemplu.

În decizie, CJUE spune și că Meta trebuie să ofere o alternativă utilizatorilor care vor să folosească platforma, dar nu vor să aibă reclame afișate bazate pe activitatea lor. Așa că Meta a venit cu aceste abonamente plătite, care deraiază însă de la modelul principal de business al companiei. 

Cum își construiește Meta imperiul

Modul în care Meta face bani stă la baza unei zicale tot auzite în ultimii ani pe internet: când ceva e gratis, tu devii produsul. Poți să folosești gratuit Facebook și Instagram, pentru că banii companiei vin din altă parte. 

Mai exact, Meta adună miliarde de date despre utilizatori și comportamentul lor pe platformelor sale: ce postează, la ce dau like, ce urmăresc, ce link-uri accesează etc. Apoi, le vând brandurilor, care se folosesc de ele pentru a-și trimite reclamele mult mai țintit, direct spre oamenii cu cele mai mai mari șanse să le cumpere produsul.

E un model care a produs venituri uriașe pentru Meta (113 miliarde de dolari la nivel mondial în 2022) și un succes extraordinar pentru branduri, majoritatea investind sume importante în reclamele pe rețele sociale. În 2023, s-au cheltuit aproape 270 de miliarde de dolari la nivel mondial în acest scop, iar predicțiile pentru 2024 arată că se vor depăși 300 de miliarde. Facebook și Instagram, deținute de Meta, sunt rețelele cele mai folosite de branduri.

Acestea investesc atât de mult în social media, pentru că este eficient și ieftin, spune Dragoș Stanca, expert digital media și antreprenor tech.

În România, din totalul banilor cheltuiți în publicitatea digitală, aproape 90% merg spre platformele mari de tipul Google, Meta sau TikTok, conform expertului. La fel și în alte țări. 

Abonamente pentru viață privată

Meta nu vrea să-și schimbe modul în care face bani, însă a oferit varianta abonamentelor plătite, pentru a se conforma legilor UE. Compania e conștientă că puțină lume va alege să plătească.

„Pentru companie este vital să-și mențină câștigurile și cota pe piață. Un abonement prohibitiv de scump are și rolul de a demotiva consumatorii să plătească și de a-i determina să aleagă varianta gratuită, caz în care compania își menține venitul din reclame”, spune pentru Panorama Anda Bologa, expert în afaceri digitale afiliat Centrului de Expertiză Europeană Europuls, care se ocupă cu promovarea procesului de integrare europeană în România.

La începutul lui decembrie 2023, cel mai mare ONG pentru protecția consumatorilor din Europa, The European Consumer Organisation, a depus o plângere împotriva Meta la instituția care protejează drepturile consumatorilor din cadrul Comisiei Europene, pentru că prețurile sunt prea mari și fac din dreptul fundamental la viața privată „un produs de lux”.

Tobias Judin, purtătorul de cuvânt al autorității norvegiene de protecție a vieții private, a mers chiar mai departe: „E vorba, practic, de șantaj: plătești sau renunți la drepturile tale. Dacă vrei să fii pe aceeași platformă pe care sunt toți prietenii tăi și familia, va trebui să stai pe Facebook sau Instagram. Nu poți să te muți pe Pinterest”, spune el pentru Wired.

Însă nu prețul e principala problemă, ci existența abonamentelor în sine. Activistul și avocatul austriac Max Schrems, ajuns cunoscut pentru luptele cu Meta în instanță, unde trage compania la răspundere pentru încălcarea vieții private, spune că noile abonamente nu respectă GDPR și a promis că le va contesta în instanță.

„Dacă ajungem la un sistem în care trebuie să plătești pentru drepturile tale, atunci dreptul tău la viață privată va depinde de cât de bogat ești”, spune el pentru The New York Times.

Același lucru îl explică și Anda Bologa:

De altfel, ONG-ul lui Schrems, European Center for Digital Rights (NOYB), a depus deja o plângere în Austria către autoritatea care protejează datele private ale cetățenilor. A făcut-o în numele unui utilizator anonim, care spune că „se află într-o stare de urgență financiară persistentă” și nu are bani de abonamente. 

1 din 5 cetățeni UE se află în risc de sărăcie și nu își permite aceste sume, arată NOYB.

Deși trei din zece persoane sunt de acord ca Meta să aibă acces la datele lor, 99% nu ar plăti pentru asta, conform datelor NOYB. Această discrepanță e o problemă majoră, pentru că legea UE spune că acordul pentru prelucrarea datelor trebuie să fie dat voluntar (freely given). Adică utilizatorii renunță la dreptul fundamental la viață privată doar dacă este vorba de dorința lor sinceră, neinfluențată de alți factori, precum cei financiari.

Bogdan Manolea, consultant juridic și director al Asociației pentru Tehnologie și Internet, ONG care militează pentru dreptul la viața privată în mediul digital, spune cum ar fi trebuit să procedeze compania:

„Meta nu ar trebui să te oblige să alegi între un abonament plătit și varianta gratis cu reclame personalizate. Ar trebui să-ți ofere și varianta gratis, cu reclame nepersonalizate. Acesta e felul în care au interpretat ei legile UE, împing să vadă până unde pot merge”.

Expertul în afaceri digitale Anda Bologa crede că „este improbabil ca noile abonamente să fie adoptate de un număr semnificativ de utilizatori. O parte din problemă e determinată și de faptul că aceștia sunt obișnuiți cu gratuitatea acestor servicii. Mai degrabă, abonamentele pot avea efectul invers, de a face utilizatorii să fie resemnați cu versiunea gratuită cu reclame”.

Cine ne apără datele?

Avem așadar, un conflict aparent de nerezolvat. Modelul de business al Meta vine în contradicție cu prevederile UE privind dreptul la viață privată.

La sfârșitul lui 2022, Facebook avea 255 de milioane de utilizatori activi în Uniunea Europeană, iar Instagram 250 de milioane. Asta înseamnă venituri de peste 25 miliarde de dolari și o piață pe care Meta nu o poate ignora.

Dragoș Stanca ridică însă și altă problemă: „Cei care ar trebui să apere cetățenii de giganții tech, adică politicienii, sunt chiar beneficiarii acestor abuzuri, în condițiile în care ei se promovează tot acolo”. În ultima campanie electorală, din 2020, românii au plătit doar pentru publicitatea electorală a partidelor pe Facebook aproape 35 de milioane de lei.

„Partidele ar trebui să-și taie singure craca de sub picioare, (…) să-și penalizeze propriii parteneri. Deci, cine ar trebui să apere cetățenii, în condițiile în care platformele sunt și cele care ridică politicienii de succes?”, subliniază Stanca.

Răspunsul stă în activiști și justiție.