Mizele lui Viktor Orban în show-ul MEGA pe care îl dă în fruntea Uniunii Europene
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- Ungaria deține de la 1 iulie președinția Consiliului Uniunii Europene, organism în care miniștrii din guvernele tuturor statelor membre se reunesc pentru a discuta, pentru a modifica și adopta acte legislative și pentru a coordona politici. Ungaria are rolul să administreze, să organizeze și să prezideze cele 10 tipuri de întruniri ale Consiliului.
- Dar, din primele zile de mandat, premierul Ungariei s-a erijat în reprezentantul Uniunii Europene pe plan internațional, fără a avea un mandat explicit din partea Bruxelles-ului. A călătorit în Ucraina, Rusia, China și Statele Unite sub pretextul că vrea să pună capăt războiului din Ucraina.
- Acest așa-zis turneu de pace a stârnit furia liderilor celorlalte instituții europene și a statelor membre. Unele țări, dar și Comisia Europeană boicotează reuniunile informale ale Consiliului Uniunii Europene, care sunt organizate în Ungaria, țara care deține președinția semestrială.
- În ajunul preluării președinției Consiliului, premierul Viktor Orban a înființat un nou grup de extremă-dreapta în Parlamentul European, care a devenit a treia forță politică din Legislativ.
- Analiștii intervievați de Panorama spun că Viktor Orban abuzează de mandatul în fruntea Consiliului UE, pentru a-și spori capitalul intern, european și internațional, în condițiile în care din 2022, Ungaria nu mai e considerată o democrație funcțională, ci un regim hibrid de autocrație electorală.
Sloganul Make Europe Great Again (Să facem Europa măreață, din nou) dă fiori oricui știe că formula originală Make America Great Again a fost promisiunea din prima campanie electorală a lui Donald Trump. Cea care l-a făcut președinte. Viktor Orban a ales acest slogan pentru cele șase luni de președinție maghiară a Consiliului Uniunii Europene, care a debutat la 1 iulie.
Sloganul, pe cât de celebru, pe atât de controversat, face parte dintr-un puzzle pe care Viktor Orban l-a aranjat meticulos. Președinția Consiliului e componenta care i-a oferit autoritate în ochii celor care nu sunt familiarizați cu toată arhitectura internă a Uniunii Europene. Sloganul e marca internațională care l-a făcut vizibil pentru un segment al presei străine, care altfel nu i-ar fi dat prea multă atenție în postura lui de premier al unei țări cu 10 milioane de locuitori.
A adăugat formarea unui grup de extremă-dreapta în Parlamentul European, pentru influență politică asupra legislației comunitare, și un turneu așa-zis de pace, în Ucraina, Rusia și China, pentru a-și șlefui profilul internațional. Toate duc, spun experții intervievați de Panorama, către un singur scop. Viktor Orban caută să-și consolideze autocrația instalată în Ungaria după 14 ani de mandat neîntrerupt. Și caută acest lucru pentru că are un nou rival politic, care i-a pus bețe în roate la alegerile europarlamentare de anul acesta.
Misiunea clandestină a lui Viktor Orban
Când Viktor Orban a ajuns la Kiev, în a doua zi a președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene, omologii săi europeni au răsuflat ușurați. Era prima dată de la izbucnirea războiului când liderul de la Budapesta, cunoscut pentru relația strânsă pe care o are cu Vladimir Putin, mergea în țara răvășită de invazia rusă. Semnalele erau bune, deoarece până atunci, Orban făcuse tot posibilul să blocheze ajutorul pentru Ucraina și să împiedice sancțiunile aplicate Rusiei de către UE.
Dar liniștea a durat foarte puțin. Trei zile mai târziu, Viktor Orban era la Moscova, sub pretextul că negociază cu Vladimir Putin un acord de pace pentru Ucraina. A urmat o întâlnire cu președintele Xi Jinping al Chinei, principalul sprijin al Rusiei împotriva Ucrainei și, în general, împotriva Occidentului.
Apoi, a participat la summitul NATO de la Washington. Totul a culminat cu o întâlnire cu Donald Trump, idolul de la care a împrumutat sloganul mai sus amintit. Rezolvă el!, scria Viktor Orban, apropo de războiul din Ucraina, într-un mesaj pe rețeaua X alături de o poză în care apărea împreună cu Trump, care anul acesta candidează pentru un nou mandat la Casa Albă. Și pe care Orban îl vede deja câștigător.
Toate aceste călătorii erau intitulate misiuni de pace, dar premierul Ungariei nu avea niciun plan concret și nici sprijinul Uniunii Europene să negocieze ceva.
„În ceea ce privește președinția (Consiliului Uniunii Europene – n.r.), ceea ce face acum reprezintă clar un abuz”, spune într-un interviu pentru Panorama Zsuzsanna Végh, cercetător asociat în cadrul European Council on Foreign Relations. „Chiar dacă el nu afirmă, sau cel puțin din ceea ce știu eu, nu afirmă că vorbește în numele Uniunii Europene, la Moscova, la conferința de presă, președintele Putin a spus (despre Viktor Orban – n.r.) că reprezintă UE, iar el nu l-a corectat. Așadar, se afișează în aceste întâlniri ca reprezentând UE”.
Vizitele în Ucraina, Rusia și China au fost dublate de o serie de postări video pe rețeaua X, montaje dinamice în care Viktor Orban e portretizat ca omul momentului, eroul plecat în misiune de pace. Și aproape toate aceste filmulețe, inclusiv cele în care apare alături de Vladimir Putin, se încheie cu sigla președinției maghiare la Consiliul Uniunii Europene. Uneori, această siglă e însoțită și de sloganul MEGA.
Presa aservită regimului de la Budapesta scrie că Viktor Orban a călătorit în calitate de premier al Ungariei, iar acuzațiile că ar fi reprezentat UE fără încuviințarea Bruxelles-ului sunt „false și fac parte integral dintr-o campanie a stângii de calomniere” a liderului maghiar.
Cert este că plimbarea lui Viktor Orban prin capitalele față de care Uniunea Europeană are valori diametral opuse a creat confuzie pe plan internațional. Nu a ajutat prea mult nici complexa birocrație europeană. Când spui că Ungaria e la președinția UE, cei mai mulți se vor gândi că Viktor Orban e cel care decide pentru UE. Dar, misiunea Consiliului este preponderent în direcția afacerilor interne ale Uniunii.
De pe site-ul Uniunii Europene, aflăm că în „cadrul Consiliului UE miniștrii din guvernele tuturor statelor membre se reunesc pentru a discuta, pentru a modifica și adopta acte legislative și pentru a coordona politici”.
Ce atribuții are țara care deține președinția rotativă ne-a spus pe scurt Daniel Hegedüs, expert German Marshall Fund: „Trebuie să administreze, să organizeze și să prezideze diversele întruniri ale formațiunilor Consiliului: COREPER, COREPER 1, grupuri de lucru. Așadar, diverse stadii ale procesului de luare a deciziilor în Consiliu. În total, sunt câteva sute de întâlniri într-un interval de șase luni, ceea ce necesită un uriaș efort birocratic și administrativ”.
Consiliul, prin reuniunea miniștrilor de Externe ai statelor membre, se ocupă și de relațiile internaționale, dar aici autoritatea îi revine Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, care prezidează aceste reuniuni, și nu ministrului din țara care deține președinția.
„Situația a fost clarificată de președintele Consiliului European, Charles Michel, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de Josep Borrell și Kaja Kallas, actualul și viitorul Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, și anume că președinția rotativă nu reprezintă Uniunea Europeană în domeniul afacerilor externe și internaționale”, adaugă expertul GMF.
Cu toate avertismentele, Viktor Orban a uzurpat funcțiile de reprezentare internațională ale UE, în decurs de câteva zile. Potrivit lui Daniel Hegedüs, expert German Marshall Fund, scopul strategic e să ridiculizeze Uniunea Europeană. Să demonstreze că orice s-ar întâmpla, nu există consecințe. Dacă partenerii internaționali rămân cu impresia că orice ai face în Uniunea Europeană, nu vor apărea urmări negative, atunci, crede analistul, reputația Uniunii Europene va fi puternic afectată.
Pe firul acestei logici, Viktor Orban se poate folosi de această imagine șubredă a Uniunii, pentru a-și forța propria agendă în direcția unei reforme ample, care să restrângă mijloacele prin care instituțiile europene promovează, apără și impun respectarea valorilor comunitare.
Europenii nu iartă și nu uită
Pentru rolul de pacificator clandestin asumat cu prețul credibilității Uniunii Europene, mulți și-ar fi dori să-l vadă pedepsit cât mai aspru și cât mai vizibil pe Viktor Orban. Deocamdată, există o ripostă diplomatică fără precedent, un boicot al reuniunilor informale prezidate de Ungaria pe teritoriul național. Mai multe țări membre și-au trimis și își vor trimite la discuții doar funcționari în locul miniștrilor, iar Comisia Europeană a anunțat că niciunul dintre comisarii săi nu va participa la reuniunile informale, așa cum se obișnuiește.
Poate părea o picătură într-un ocean comparativ cu impactul călătoriilor lui Viktor Orban la Moscova și Beijing, dar la nivel european reprezintă un vârf de izolare a unei țări.
„Faptul că statele membre au început să boicoteze spontan diversele sesiuni ale președinției maghiare a Consiliului, faptul că după numai două săptămâni de președinție maghiară a Consiliului, în statele membre erau analizate opțiunile pentru încheierea anticipată a mandatului Ungariei la Consiliu, demonstrează că ne confruntăm cu o situație extraordinară”, atrage atenția Daniel Hegedüs în interviul pentru Panorama.
„Dacă guvernul maghiar nu schimbă abordarea, mai devreme sau mai târziu vor fi urmări. E clar că scurtarea mandatului la președinția Consiliului e cea din urmă armă, dar cred că nivelul de frustrare în rândul celorlalte state membre este fără precedent”, spune expertul.
Viktor Orban, omul care a făcut harcea-parcea o democrație
Războaiele lui Viktor Orban cu Uniunea Europeană au o lungă istorie. Totul a culminat cu o rezoluție simbolică din 2022, prin care Parlamentul European nu mai consideră Ungaria o democrație funcțională, ci un regim hibrid de autocrație electorală.
Acesta e și motivul pentru care, cu o lună și jumătate înaintea începerii președinției maghiare, un deputat german din Partidul Verzilor îi solicita lui Charles Michel, președintele Consiliului European, să anuleze mandatul Ungariei. „Așa cum arată azi, Ungaria nu îndeplinește criteriile de aderare la UE”, se spunea în scrisoarea publicată și pe platforma X.
Iluzia mediatorului onest
Scenariul anulării sau încheierii anticipate a președinției maghiare este însă deocamdată puțin plauzibil: nu există o voință politică pentru măsuri atât de drastice, spune pentru Panorama o sursă din cadrul președinției belgiene, țară care a precedat Ungaria la conducerea Consiliului Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, statele membre, singurele care ar putea decide soarta președinției maghiare, se tem că orice modificare a mandatului va constitui un precedent care în viitor ar putea fi folosit împotriva oricăreia dintre ele.
Interesant e că în perioada de pregătire a președinției maghiare, imaginea conturată era aceea că Budapesta va fi un mediator onest, adaugă sursa Panorama. Era evident că vor exista niște linii roșii și de aceea Belgia a împins pe ultima sută de metri dosare sensibile, precum deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
Pentru că apetitul lui Viktor Orban pentru extindere, mai ales în direcția unor țări care fug de influența rusă, e inexistent, aceste teme ar fi intrat într-un soi de hibernare timp de șase luni, căci, din postura de președinte al Consiliului Uniunii Europene, Ungaria controlează programul și agenda, când și ce ajunge să fie discutat în reuniunile miniștrilor de resort. Dar, abia când Orban a anunțat că mandatul la Consiliul UE stă sub sloganul MEGA – Make Europe Great Again – cortina s-a ridicat și europenii au văzut că Ungaria nu urma să joace după regulile stabilite.
Ne-am întrebat de ce a ales premierul Ungariei tocmai acest slogan. Cercetătorul ECFR, Zsuzsanna Végh, spune că Orban și-a dorit să creioneze imaginea unei Uniuni Europene în stare jalnică.
Ghimpele din coasta Consiliului și cârtița din Parlament
În ajunul preluării președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, Viktor Orban a făcut o mutare importantă în politica europeană. A înființat „Patrioți pentru Europa”, o nouă alianță de extremă-dreapta în Parlamentul European, care avea să evolueze într-un timp foarte scurt, chiar mai scurt decât pretinsul turneu pacificator, în al treilea cel mai puternic grup politic din Legislativ.
E drept că nu a pornit chiar de la zero. „Patrioți pentru Europa” a apărut pe scheletul grupului de extremă-dreapta „Identitate și Democrație”, un paria al precedentei legislaturi, în jurul căruia s-a format așa-numitul cordon sanitar, o blocadă politică menită să țină grupul la distanță de orice funcții de conducere în Parlament. Orban nu putea să înscrie pur și simplu Fidesz în acest grup, din cauza reputației toxice.
Așa că i-a oferit o denumire nouă și atrăgătoare și și-a împrumutat imaginea, pentru a aduna rapid în jurul său politicieni cu o gândire similară. Are acum aliați din Austria, Cehia, Olanda și Spania. Cel mai important partid din „Identitate și Democrație”, care a rămas mai departe și în „Patrioți pentru Europa”, e nimeni altul decât Rassemblement National al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella.
De altfel, Jordan Bardella a și fost numit președinte al grupului înființat de Viktor Orban, dacă tot i s-au năruit șansele de a fi premier al Franței. Dar, hainele cele noi ale extremei-dreapta n-au reușit să ascundă armura eurosceptică și pro-rusă, motiv pentru care cordonul sanitar a fost menținut, iar Patrioții nu au reușit să obțină niciun mandat de vicepreședinte al Parlamentului European, așa cum sperau. Nu totul se rezumă, însă, la influența din Parlament.
„Orban are o strategie de durată. Întrebarea e câte și care dintre partidele din acest grup vor intra ulterior la guvernare și în țările lor. Vedem că Rassemblement din Franța nu a reușit, dar sunt șanse foarte, foarte mari ca la alegerile din toamnă, austriecii de la FPÖ să reușească să facă parte din guvernul național. Anul viitor, și partidul ceh ANO va intra la guvernare. Cred că acesta e planul lui Orban, să construiască această alianță care să conteste din interior instituțiile Uniunii Europene”, estimează Zsuzsanna Végh.
Sigur, Parlamentul European avea din legislatura trecută grupuri radicale și extremiste în dreapta eșichierului politic. Iar Viktor Orban și-ar fi dorit, explică Zsuzsanna Végh, să se alăture unui astfel de grup.
Principalele două forțe politice din ECR sunt Frații Italiei, partidul premierului italian Giorgia Meloni, și Partidul Lege și Justiție al veteranului politician polonez Jarosław Kaczyński. În compania lor, și deci cu binecuvântarea lor, Viktor Orban ar fi fost chiar mai influent decât se prezintă acum. Beneficiile ar fi fost mutuale. Așadar, ce motiv ar fi avut cei doi politicieni să îl lase pe Orban pe dinafară?
Pentru Zsuzsanna Végh, răspunsul e Rusia.
„Cred că abordarea în legătură cu Rusia și Ucraina a jucat un rol foarte important în decizia ca aceste două grupuri (ECR și Patrioți pentru Europa – n.r.) să nu fuzioneze și în faptul că Fidesz nu putea fi acceptat. Și cred că acest argument se va păstra. Dar, nu aș exclude definitiv ca aceste două grupuri, ECR și Patrioții, să coopereze în diverse dosare politice precum imigrația sau măsurile din cadrul Pactului Verde. Așadar, cred că în timp vom vedea o cooperare și o coordonare a acestor grupuri atât în Parlamentul European, dar posibil și în Consiliul Uniunii Europene, între guvernele naționale”.
Orban 2011 vs. Orban 2024
Puțini își mai amintesc că Viktor Orban era premier și la prima președinție maghiară a Consiliului, în 2011. Fusese reales cu un an înainte, după ce mai ocupase fotoliul de premier și între 1998 și 2002. Și, încă de acum 13 ani, afișa o atitudine eurosceptică.
„În timpul președinției, a avut un discurs, pe 15 martie (2011 – n.r.), la un miting și spunea atunci că nimeni nu îi va spune ce să facă, nici Viena, nici Moscova, nici Bruxelles. (…) Tot cam atunci au apărut și primele neînțelegeri cu instituțiile europene, din cauza unei noi legi pentru mass-media, prin care era restricționată semnificativ libertatea presei din Ungaria. Premisele au apărut cam de atunci, dar 13 ani mai târziu, cred că avem un guvern Fidesz mult mai îndrăzneț care, pe plan intern, întâmpină mult mai puțină moderație și rezistență”, ne-a declarat Zsuzsanna Végh.
Abia recent au apărut semne că Opoziția începe să miște un pic în Ungaria. Tot ce trebuie să facem este să ne uităm la rezultatele alegerilor europarlamentare din iunie. Partidul lui Orban a obținut atunci cel mai slab scor din istoria Fidesz, la un scrutin pentru Parlamentul European. Și asta pentru că în peisaj a apărut un nou rival. Numele lui este Péter Magyar, iar partidul pe care îl conduce a primit aproape 30% din voturi la europarlamentare. A trimis 7 politicieni la Strasbourg care au fost deja acceptați în grupul Popularilor Europeni din care a făcut parte, până în 2021, și Viktor Orban.
Așadar, premierul maghiar avea nevoie să demonstreze că influența lui nu e știrbită în niciun fel, ba chiar e recunoscută la nivel european, prin noul grup parlamentar, și internațional, unde a tratat de la egal la egal cu puteri nucleare, cum sunt Rusia și China.
Dar Orban nu o face pentru a deservi interesul național, ne-a declarat Daniel Hegedüs.
Am încercat să stăm de vorbă și cu un reprezentant al Ungariei în România, pentru a obține și perspectiva oficială a țării vecine. Am trimis prin email o solicitare de interviu către Ambasada de la București, pe 11 iulie, la care nu am primit niciun răspuns.
O altă variantă prin care am fi putut afla lucruri concrete despre intențiile și agenda Ungariei la președinția Consiliului ar fi fost o conferință de lansare a președinției, așa cum alte țări au organizat de-a lungul timpului, la începutul mandatului lor de 6 luni. Din informațiile Panorama, această conferință nu a avut și nici nu va avea loc.
Ultima resursă avută la dispoziție până la publicarea acestui material a fost o conferință susținută de ministrul ungar al Afacerilor Europene în cadrul Comitetului Economic și Social, organism consultativ al UE. Întrebat despre vizitele lui Viktor Orban la început de mandat european, oficialul a răspuns că acestea nu au fost făcute pentru Uniunea Europeană, nu a existat vreun mandat din partea instituțiilor europene și nici nu au avut loc în numele Uniunii sau al vreuneia dintre instituțiile sale.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
