Culisele unui maraton

Cum a ajuns România să țină becul aprins peste Prut. Filmul celei mai mari crize de energie din istoria Republicii Moldova

Computer Hope Guy
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova / foto: Profimedia

În dimineața zilei de 24 februarie, Ucraina și Republica Moldova se deconectau temporar de la rețeaua sovietică de electricitate. Era un test. Planul era ca, între 24 și 26 februarie, să se izoleze și să se rebranșeze, pentru a evalua niște parametri tehnici. Speranța era ca, dacă totul mergea bine, cele două țări să se desprindă definitiv în 2023 de sistemul energetic al Comunității Statelor Independente (CSI, organizație formată din foste republici sovietice), pentru a se sincroniza cu sistemele energetice din Europa de Vest (ENTSO-E).

Știm cu toții ce s-a mai întâmplat în acea dimineață de 24 februarie. Când Rusia a început să bombardeze Kievul și, pe urmă, restul țării, Ucraina a refuzat să se mai conecteze la rețeaua sovietică de energie. Republica Moldova, legată ca infrastructură de Ucraina, a rămas și ea deconectată. O vreme, cele două țări au funcționat în regim izolat, o insulă energetică între rețelele europeană și rusă.

În Europa, a început o cursă contracronometru. Din 24 februarie și până pe 16 martie, europenii au făcut teste peste teste, pentru a vedea care ar fi riscurile unui blackout, în caz de explozii în Ucraina, de exemplu – „pentru că sunt într-adevăr niște fluxuri necontrolate de energie care circulă dintr-o parte în alta”, explică pentru Panorama Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură. „Și testul acesta era cam la limită”, adaugă experta. Dar riscurile au fost considerate minime și așa au ajuns cele două țări să fie branșate pe repede-înainte la rețeaua continentală europeană.

Acest moment aproape uitat, după nouă luni de război care au schimbat totul în Europa, avea să aibă o importanță uriașă în regiune.

Republica Moldova s-a salvat, practic, prin acea rupere forțată de rețeaua sovietică de electricitate, din 24 februarie.

„Am avut un noroc extraordinar când ne-am conectat la rețeaua Europei continentale”, admite, într-un interviu acordat Panorama, Carolina Novac, consilieră pe probleme de energie a premierului Republicii Moldova. „Nu vreau să îmi imaginez unde eram noi în lipsa acestei conexiuni. Altfel, noi nu reușeam să importăm energie electrică din România, cum o facem acum”.

Și România a făcut această trecere, în 2003, dar în cazul nostru a fost un proces care a durat zece ani. Aproape două decenii mai târziu, țara noastră a contribuit activ la conectarea Republicii Moldova la sursele de energie electrică din Uniunea Europeană, prin rețeaua electrică continentală ENTSO-E, arată Guvernul României, răspunzând unei solicitări Panorama.

De mai bine de o lună, infrastructura critică a Ucrainei e ținta unui asediu fără milă din partea Rusiei. La primele ninsori, bună parte din țară a rămas fără curent electric. Ucraina nu mai trimite energie în Moldova din 11 octombrie. Transnistria a oprit și ea livrările de electricitate. Iar Gazprom a redus la jumătate livrările de gaze.

În clipa de față, România e motivul pentru care e lumină peste Prut. Livrăm aproape toată electricitatea pe care o folosesc ei.

Ajutorul prompt al României, eforturile Chișinăului de a-și găsi peste noapte noi prieteni cu resurse energetice și rezistența moldovenilor la lipsuri cu care orice alt popor european nu e obișnuit sunt motivul pentru care Moldova încă rezistă, iar noi nu am rămas fără ultimul zid care ne desparte de agresiunea rusă. Asta deși peste Prut oligarhii pro-ruși agită tot mai mult apele, iar guvernul se clatină, în prag de iarnă.

Criza, la zi

Republica Moldova e o țară întrutotul dependentă de importurile de energie. Până nu demult, era complet dependentă de Rusia (via Transnistria) și de Ucraina pentru aceste importuri.

Înainte de criză, marja de producție proprie de electricitate a Republicii Moldova era de 10%-25%, în funcție de perioada anului. Din importuri, 70% veneau din Transnistria, 30% din Ucraina. Pe 11 octombrie, Ucraina, care are aproape jumătate din infrastructura energetică avariată de bombardamente, a sistat livrările de electricitate.

„Îmi aduc aminte foarte bine ziua aceea”, râde amar Carolina Novac, consiliera guvernamentală de la Chișinău, într-un interviu via Zoom, care are loc într-o sâmbătă, la prânz, între ședințe de la Guvern. „În jobul acesta am avut câteva șocuri. Acesta a fost unul dintre ele. După prânz, Moldelectrica, operatorul sistemului de transport, primește mesaj de la Ukrenergo, care spune că, din cauza bombardamentelor, nu mai pot furniza energie electrică transfrontalieră”.

Din momentul în care ucrainenii au aruncat în aer mândria lui Putin în Crimeea, podul de peste strâmtoarea Kerci, toată lumea se aștepta la o retaliere. Ea nu a întârziat să vină, iar ținta a fost infrastructura energetică a Ucrainei. Atacurile continuă de atunci. Ba chiar au și o zi „preferată”: lunea a devenit ziua rușilor de bombardat ținte energetice din Ucraina.

Ce a pierdut România când rușii au distrus infrastructura energetică a Ucrainei

România are și ea de suferit în plan energetic de pe urma distrugerii infrastructurii ucrainene. Țara noastră a fost primul stat al UE care a început să importe, încă din vara acestui an, electricitate din Ucraina, a precizat Guvernul României, la solicitarea Panorama.

„Până în 11 octombrie, când au început atacurile cu dronele asupra infrastructurii energetice, Ucraina era foarte interesată să vândă energie electrică spre țările europene, spre Polonia, spre Slovacia, spre România și, evident, spre Moldova. Ei (ucrainenii, n.r.) aveau un exces de energie electrică, din cauză că a fost distrusă o bună parte din cererea industrială din est, din cauza războiului, și aveau energie ieftină. Noi aveam energie foarte scumpă și am fi vrut energie mai ieftină. Plus că, plătindu-le bani, ei aveau bani să-și repare ce se distrugea din cauza războiului. Deci era un win-win pentru toată lumea”.
Otilia Nuțu
analist de politici publice în energie și infrastructură

Dacă nu venea asediul asupra rețelei ucrainene, România cumpăra acum energie din Ucraina, spune Nuțu.

Faptul că o parte importantă din producția de energie a Ucrainei a fost distrusă a scăzut, deci, și cantitatea de energie disponibilă pe piața din regiunea noastră. Asta tocmai când cererea crește. Drept urmare, încă o consecință a atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene e că a contribuit la ținerea prețurilor sus și a inflației mari.

„Dincolo era mai ieftin”. 90% din electricitatea Moldovei vine acum din România

În ciuda leadershipului slab pe care l-a arătat mai ales la începutul războiului din Ucraina, România s-a mișcat foarte repede pentru a interveni în momentul în care Republica Moldova a rămas fără electricitatea din Ucraina, admit experții în energie consultați de Panorama.

Pe 13 octombrie, Guvernul României a aprobat o Ordonanță de Urgență, conform căreia „în situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligația să încheie contracte bilaterale, în limita cantităților disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnați de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens (…). Energia electrică vândută în aceste condiții acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”. O zi mai târziu, pe 14 octombrie, România începea să furnizeze energie electrică pentru țara vecină.

În acest moment, dincolo de fluctuațiile de pe-o zi pe alta, în medie, cam 90% din electricitatea de care are nevoie Republica Moldova vine din România. Procentul acesta e dat și de o scădere a producției de energie electrică din termoficare în Moldova, din nevoia de a economisi gaz. Altfel spus, și necesarul lor e mai mic.

Dacă vestea bună e repoziționarea într-un timp record a Moldovei și României, vestea proastă e că prețurile pe care Chișinăul le plătește acum pentru aceste importuri din România sunt mult mai mari decât ce plătea chiar și în această toamnă. Principalul motiv e că majoritatea achizițiilor se fac la prețuri spot, de pe o zi pe alta. E o povară uriașă pentru cea mai săracă țară din Europa.

De la începutul anului și până în septembrie 2022, prețurile cu care Moldova cumpără gaz natural de pe piețe au crescut și de șapte ori.

Dar criza energetică de peste Prut s-a agravat abia în octombrie 2022, deci șocul real e mult mai mare.

„Lucrul acesta s-a simțit instant și s-a reflectat și în prețurile de energie electrică. S-a simțit instant și în puterea de cumpărare a cetățenilor moldoveni. Noi, neavând capacitate sau resurse proprii de generare, nici de energie electrică, nici de gaze naturale, automat prețul acesta s-a reflectat și în prețul final pentru toate produsele pe care noi le aveam locale”, spune Carolina Novac.

Moldova are inflație mai mare chiar și decât Ucraina

Rata anuală a inflației din Republica Moldova e mult mai mare până și decât cea din Ucraina – 34,6%, în condițiile în care Kievul a raportat o inflație de 26,6% pentru octombrie. Dincolo de criza energetică, inflația din Republica Moldova a explodat și din cauza interdependenței economice foarte mari dintre Moldova și Ucraina, aceasta din urmă fiind o piață de export importantă pentru moldoveni.

maia sandu volodimir zelenski
Maia Sandu și Volodimir Zelenski, în timpul vizitei făcute de președinta Republicii Moldova la Kiev, în iunie 2022 / foto: Profimedia

„Ne confruntăm cu cea mai mare criză prin care a trecut Moldova”, descrie situația Novac.

Salariul minim e de 180 de euro – asta după o majorare substanțială a Guvernului condus de Natalia Gavrilița. Litrul de benzină e doar ușor mai ieftin decât în România: 6,5 RON. În prima jumătate a lui 2022, deci când lucrurile încă stăteau mai bine, consumatorii casnici moldoveni plăteau pentru un kilowatt-oră la fel ca francezii, un pic mai mult decât nemții și de aproape trei ori mai mult decât consumatorii casnici din Ungaria, țara europeană abonată în continuare la gazul și favorurile rusești.

Prețurile la gaze naturale pentru consumatorii casnici din Europa. Valori valabile pentru prima jumătate a anului 2022. Pentru varianta interactivă a graficului, click aici. / sursa: Eurostat

Anul trecut, în medie, 25% din veniturile populației mergeau către plata facturilor la energie. Acum, 65% din populație se confruntă cu sărăcie energetică, potrivit datelor guvernamentale obținute de Panorama.

De ce a rămas R. Moldova fără energie

E drept că toată Europa simte criza energiei, admite Carolina Novac, dar ei, moldovenii de peste Prut, au avut un moment de preview încă din toamna lui 2021. Gazprom a strâns atunci robinetul livrărilor de gaze cu până la 35%. „Lucrul acesta e un șoc enorm”, spune experta din Guvernul moldovean. Asta a durat câteva zile, până s-au înțeles politic pe un nou contract cu Gazprom. Acela a fost un punct de cotitură pentru Chișinău. Era mai clar ca niciodată că țara nu mai poate sta sută la sută la cheremul rușilor. Dar lucrurile acestea nu se pot schimba de la un an la altul. Planurile de diversificare a aprovizionării cu energie erau pe termen lung.

2022 nu s-a dovedit însă un an răbdător cu planurile oamenilor sau ale guvernelor. Războiul a schimbat totul, a condensat în câteva luni reașezări care urmau să aibă loc în următorul deceniu.

Imediat după anunțul privind sistările din Ucraina, la Chișinău a avut loc o reuniune de urgență și s-au stabilit primii pași. Pasul unu era să grăbească procesul de înregistrare a Energocom, furnizorul lor central de energie electrică, pe piața românească. Era nevoie de asta pentru ca Moldova să poată cumpăra electricitate de la OPCOM, operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale de la noi. Aici se vinde energia electrică pentru ziua următoare către furnizori sau traderi. 

maia sandu romania
Maia Sandu și Nicolae Ciucă, întâlnire la Guvernul României, în noiembrie 2022 / foto: Simion Mechno/Agerpres

Nici două săptămâni mai târziu, 80% din importurile de electricitate ale Moldovei erau de pe OPCOM, 10% de la Hidroelectrica în octombrie. Această felie mai mică a fost înlocuită acum de Nuclearelectrica și OMV Petrom, pentru că Hidroelectrica nu mai are ce livra, pe fondul secetei de anul acesta. Moldovenii au bătut și la ușa CET Oltenia, dar aici e problema certificatelor de emisii de carbon, care adaugă vreo 50% la prețul final. Așa că, deocamdată, nu rentează să cumpere de la ei. Mai bine iau de pe-o zi pe alta, de pe OPCOM.

Totuși, guvernul Moldovei vrea contracte bilaterale în România, care să acopere nevoile de energie ale țării. „Dacă noi cumpărăm doar de pe piața OPCOM, volatilitatea și incertitudinea ne afectează și în preț, dar și deficitul”, spune Novac.

Cartea transnistreană și menghina rusească

Ucraina nu a fost singurul motiv pentru care Moldova a rămas fără energie. După Kiev, Transnistria a oprit și ea livrările de electricitate, începând cu 1 noiembrie.

Dacă în privința electricității, lucrurile s-au așezat cât de cât pentru Moldova, situația e mult mai complicată când ajungem la gaz. Republica Moldova are mare nevoie și de gaz.

În octombrie, Gazprom a redus cu 30% livrările către Moldova. În noiembrie, cu aproape 50% față de ce e prevăzut în contract. E strict un instrument de presiune, căci Rusia are gaz din plin, dat fiind cât de puțini clienți i-au rămas în Europa.

Iată cât de strânsă e menghina Rusiei în Moldova: țara cumpără gaz într-un contract încheiat între Gazprom și Moldovagaz. Moldovagaz e controlată de Gazprom (50%), de statul moldovean (36,6%) și de regiunea separatistă transnistreană (13,4%).

Parte din gazul care ajunge în Moldova rămâne pe malul drept al Nistrului, restul se duce pe malul stâng. Problema e că nu scrie nicăieri cum se împart cantitățile. Recent, cele două maluri nu s-au înțeles pe volumul de gaz care ar trebui să-i revină fiecăruia. Așa că regimul separatist care administrează centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, a decis, nemulțumit de gazul care i-a revenit, să nu mai livreze electricitate.

Centrala de la Cuciurgan e esențială pentru Republica Moldova, pentru că are o capacitate foarte mare de producție. Dacă ar fi să funcționeze la capacitate maximă, această centrală ar avea capacitate de export și în România, explică Otilia Nuțu.

Dar – și aici revenim la menghina rusească – centrala de la Cuciurgan are ca acționar majoritar Inter RAO, care e companie rusească, unde acționar principal e tot Gazprom. De-a lungul timpului, această centrală a fost cel mai important element de tranzacție politică între cele două maluri ale Nistrului.

În continuare, Cuciurgan ar fi cea mai bună soluție pentru a atenua criza energetică. Are și capacitate suficientă, și prețul pe care moldovenii să și-l permită, mai spune Otilia Nuțu, expertă în politici de energie. La rândul ei, Transnistria are nevoie să vândă în continuare energie către celălalt mal, pentru că e singura ei sursă de finanțare.

Chișinăul nu are unde înmagazina gazul cumpărat

Acum, autoritățile separatiste și cele din Transnistria sunt într-un joc de tipul „cine clipește primul”. Doar că, între timp, Moldova a fost proactivă și a reușit să nu clipească cu un ochi, iar cu celălalt să se uite după ajutor, către Guvernul român.

În septembrie, compania de stat Energocom primea licență de la ANRE din România pentru a activa ca trader de gaze naturale în România.

În paralel, țara vecină a luat un împrumut de 300 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Prima tranșă, de 100 de milioane de euro, s-a folosit pentru a cumpăra capacitate de stocare de gaze de 157 de milioane de metri cubi, în Ucraina. Însă 157 de milioane de metri cubi de gaz nu e așa mult. Poate fi necesarul pentru o lună grea de iarnă în Moldova, estimează Otilia Nuțu. „Pentru un an, Republica Moldova ar avea nevoie de un miliard de metri cubi”, calculează ea.

Povestea aceasta cu înmagazinarea a fost o prioritate pentru toată Europa, în ultimele luni. Am văzut o operațiune fără precedent de a transforma țările UE în furnici pentru iarna 2022-2023. Așa se vrea și Moldova, dar, pentru că ea nu are depozite în care să stocheze gaze, caută să improvizeze. Spune ceva despre cât de disperată e țara aceasta dacă cea mai bună soluție pe care o are e să își pună bine gazul cumpărat extrem de scump, într-o țară aflată în război total, cum e cazul depozitelor de gaz din Ucraina.


Citește și:
Stocarea gazelor naturale: de ce depozitele României sunt inferioare celor din Vest

Chișinăul ar vrea să stocheze serios și în România, dar România și-a umplut depozitele de gaze și oricum nici nouă nu ne ajunge capacitatea de înmagazinare, spun specialiștii. Argumentul moldovenilor e că noi nu suntem la fel de în bătaia vântului, deci nu o să ajungem să depindem complet de depozitele acestea, pentru a trece iarna.

România, deși mult mai independentă decât alte state din regiune, nu e într-o poziție ideală: „Noi înțelegem și dificultatea în care se află România, pentru că 30% din consumul României e din import de gaze naturale și la prețul de piață”, spune Carolina Novac.

Dincolo de suta de milioane de euro din împrumutul BERD, cu care s-au stocat 157 de milioane de metri cubi de gaz, țara urmează să mai cumpere gaz de încă 200 de milioane de euro, pe care să îl stocheze.

Trăgând linie, Moldova s-a mișcat foarte bine în ultima lună, comentează Otilia Nuțu. Dincolo de cât de repede au mers tratativele cu românii, autoritățile de la Chișinău au înțeles că nu pot bate doar la porțile de la București. Au început să discute și cu Azerbaidjan, în principal despre rezervarea de capacitate pe rețeaua de gaz.

„Au discutat inclusiv posibilitatea să cumpere gaz din Azerbaidjan și să-și instaleze azerii o centrală pe gaze în Republica Moldova. Deci, încearcă să găsească cumva și asta va fi cheia”, spune Otilia Nuțu, care subliniază însă că și Moldova, și România trebuie să iasă din gândirea de criză, la un moment dat, și să înceapă să crească producția de energie electrică din alte surse.

Peste Prut, ambițiile sunt mari, aproape imposibil de imaginat că pot fi transformate în realitate. Președinta Maia Sandu vrea ca țara ei să crească ponderea regenerabilelor în mixul energetic de la 3% la 30%.

În cazul României, miza ar fi „să fie ceva mai multe regenerabile și mult mai bine distribuite în țară”, potrivit Otiliei Nuțu. „Să nu mai fie vechile centrale-mamut care sunt departe de consum, unde este el azi. Dar astea sunt soluții pe termen lung. Problema e că noi nu ne gândim decât cum cârpim un pic, să fie prețurile mai mici în următoarele două luni și după aia mai vedem noi. Nu e abordarea corectă. O să avem o problemă, nu neapărat anul acesta, dar în anii următori se va agrava”, atrage atenția experta.

Economii majore de consum de energie în R. Moldova

Într-un interviu pentru G4Media, cu ocazia vizitei recente pe care a făcut-o în România, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, îi îndemna pe români să facă și ei „puțină economie”, pentru a pune mână de la mână la sprijinul pentru țara ei:
„Dacă inclusiv consumatorii din România ar face un efort pentru a economisi puțin, această cantitate economisită ar fi suficientă pentru Republica Moldova, pentru ca noi să putem să depășim care este consumul estimat de energie electrică”. – Maia Sandu, președinta Republicii Moldova

Cei de peste Prut strâng cureaua din orice loc din care se poate face asta. În octombrie, au consumat cu 15% mai puțin curent decât în aceeași lună din 2021. 

La consumul de gaze, economiile sunt și mai mari: 

„Din fericire, a fost și vremea frumoasă și s-a consumat mult mai puțin. Numai în septembrie am avut reduceri de consum de gaze naturale cu până la 39% față de septembrie anul trecut. În luna octombrie, am consumat cu 58% mai puțin față de anul trecut”.
Carolina Novac
consilieră pe probleme de energie a premierului Republicii Moldova

Reducerea consumului nu a venit doar datorită toamnei blânde și a becurilor stinse. Termoelectrica, companie de stat care produce atât energie electrică, dar și termică, a trecut, cu ajutorul României, de la aprovizionare cu gaze la păcură. E o trecere despre care s-a estimat că ar putea scădea cu până la 40% din consumul de gaze la nivel de iarnă. 

Noi, țările pentru care războiul din Ucraina rămâne războiul altuia, nici nu ne închipuim cum e să te obișnuiești cu gândul că s-ar putea să nu mai ai curent electric. Știm cu toții despre frustrarea uriașă a bucureștenilor care trăiesc periodic fără apă caldă și căldură, dar nu ne putem închipui nicio clipă cum ar arăta viața de zi cu zi fără electricitate.

„Noi nu știm ce o să se întâmple din decembrie. Eu nu știu nici mâine ce preț o să avem la energie electrică. E o incertitudine maximă de pe-o zi pe alta”, încheie experta de la Chișinău.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    Redactor-șef Panorama.ro

    E jurnalistă cu 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc