Să ne pregătim de o nouă pandemie? Cât de justificate sunt temerile legate de mpox și cu ce diferă variola maimuței de Covid

La jumătatea lui august 2024, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia de mpox, cunoscută ca variola maimuței, „urgență de sănătate publică”, cel mai ridicat nivel de alertă sanitară internațională. Venit la nici cinci ani de la începutul pandemiei de coronavirus, anunțul nu avea cum să nu fie primit cu teamă.

Mpox este prescurtarea de la monkey pox, un virus care e cunoscut din 2022, atunci când o primă variantă a dus la zecii de mii de cazuri de infectare în Europa.

Anul acesta, însă, s-a descoperit o nouă tulpină, care e mult mai periculoasă și se transmite inclusiv de la om la om, prin contact sexual sau atingerea suprafețelor infectate. Această nouă versiune poate provoca afecțiuni grave, inclusiv deces.

Se pare că rata mortalității e de 5% în rândul adulților și de aproximativ 10% în rândul copiilor.

Pe continentul african au fost confirmate zeci de mii de cazuri de infectare și sute de oameni au murit doar anul acesta, în special în Republica Democrată Congo, cea mai afectată țară, care e considerată epicentrul epidemiei. Per total, numărul de cazuri a crescut în 2024 cu 160% față de anul trecut.

Recent, au fost raportate și în Europa primele cazuri. Centrul European pentru Prevenirea Bolilor a pus autoritățile sanitare în gardă și a transmis că Europa trebuie să se pregătească pentru o creștere a numărului de infecții.

Suedia a raportat deja primul caz cu noua tulpină, iar Franța a deschis peste 230 de centre în care oamenii pot merge să se vaccineze. 

În Europa, există un singur vaccin împotriva mpox, aprobat în 2022.

Cu toată senzația de déjà vu, Organizația Mondială a Sănătății încearcă să liniștească apele și susține că mpox nu e noul Covid.

Dar o întrebare rămâne: ar trebui să ne pregătim, pe final de 2024, de o nouă pandemie? Cât de justificate sunt temerile legate de noua formă a virusului mpox? Și, mai ales, cum putem evita să cădem pradă unui război informațional pe acest subiect și să nu fim prinși în iureșul conspirațiilor, așa cum s-a întâmplat în pandemia de Covid?

Pentru a pune toate lucrurile cap la cap și pentru a avea o privire de ansamblu, am stat de vorbă cu Violeta Briciu, medic primar boli infecțioase și conferențiar universitar doctor la Universitate de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca.

Virusul care nu a plecat niciodată

Panorama: Ce știm până acum despre mpox, variola maimuței?

Violeta Briciu: Acest virus este prezent în Europa încă din 2022. Atunci am avut o izbucnire epidemică internațională cu numeroase cazuri. Au fost peste 22.000 de cazuri în Europa din 2022 până în prezent.

De ce a apărut această alertă internațională de la OMS? Ultimul caz raportat în 15 august în Suedia este legat de epidemia din Africa, care este cauzată de o variantă mai agresivă a virusului. 

Virusul are două tipuri, iar tipul 1, care este responsabil acum de o izbucnire epidemică, având ca epicentru Republica Democrată Congo, este o variantă mai agresivă a virusului, asociat cu boală mai severă și cu mortalitate crescută.

În contextul acesta, a crescut îngrijorarea răspândirii și pe alte continente. În Africa, încă de dinainte de a fi declanșată alerta continentală legată de această epidemie, au fost peste 500 de cazuri de deces.

Chiar dacă noi aveam în paralel circulația variantei 2, care era mai puțin agresivă și a avut câteva sute de cazuri în Europa și anul acesta, apariția variantei agresive a virusului ridică probleme legate de transmisibilitate, complicații și, posibil, mortalitate asociată acestei infecții.

Panorama: Cum se transmite virusul?

Violeta Briciu:  Pentru ambele variante, virusul are aceleași modalități de transmitere, prin contact strâns.

Important de menționat: boala se manifestă prin leziuni, care evoluează până la leziuni cu lichid. Lichidul din aceste vezicule (bubițe mici umplute cu lichid n.red.) este contagios și astfel contactul foarte strâns cu tegumentul sau contactul cu lenjeria, cu așternutul de pat, cu suprafețe contaminate prezintă risc mare de infectare. În mediul intrafamilial, spre exemplu, acolo e foarte mare riscul de transmitere.

În plus, mai e transmiterea sexuală, care a fost incriminată și în izbucnirea epidemică din 2022, chiar dacă atunci a fost o particularitate.

De ce ne temem de această infecție? Pentru că acest virus face parte din familia virusurilor responsabile și de variolă, asociată cu mortalitate ridicată. Odată cu reducerea, chiar încetarea vaccinării împotriva variolei, care s-a produs undeva prin anii 1970 în Europa, a scăzut protecția pentru virusul responsabil de mpox și atunci au început să apară aceste boli.

Din 1970, au fost cazuri mai mult declarate în Africa, dar a fost și în 2003 o izbucnire epidemică în Statele Unite ale Americii și, ulterior, în 2022 situația pe care am menționat-o anterior. Tocmai întreruperea vaccinării împotriva variolei a dus la posibilitatea acestui virus de a se transmite.

Rezervorul virusului este reprezentat de rozătoare. Chiar dacă numele sugerează că maimuțele ar fi implicate, ele sunt gazde accidentale, la fel ca omul.

Momentul 2020 care ne dă fiori

Panorama: Au existat multe voci care au făcut paralela cu izbucnirea pandemiei de coronavirus, din 2019-2020. Sunt diferențe pe care le putem identifica, din perspectiva evoluției cazurilor?

Violeta Briciu: Da, riscul de transmitere este mult mai jos, tocmai pentru că nu avem o transmitere respiratorie clar dovedită. În cazul mpox, discutăm doar de transmitere prin contact strâns. Bineînțeles că noi trebuie să fim atenți și să urmărim orice boală care vine cu risc de apariție a epidemiilor, a pandemiilor.

Dar, la acest moment, este apreciat un risc redus de transmitere, mai ales în Europa.

Legat strict de călătorii care merg în Africa, aici este o diferență foarte clară. Cei care merg pentru vacanțe și nu au contact strâns cu populația locală, nu au contact în familie, nu locuiesc acolo cu ei sau nu au contact sexual cu persoane din zonele respective nu sunt la risc, este considerat un risc foarte scăzut de infecție.

Noi avem posibilități, avem vaccin, iar prin metodologia disponibilă încă în România din 2022, dacă vom avea vreo situație de caz confirmat, avem posibilitate de vaccinare.

De asemenea, avem și tratament disponibil, medicament antiviral aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului, care se recomandă în situații clare medicale: pacienți cu forme severe, cu risc de a dezvolta complicații ale bolii.

În formele severe ale mpox, există riscul de dezvolta pneumonie – în contextul infecției virale – sau encefalită – afectarea sistemului nervos central, prin manifestări sistemice. Este, practic, situația în care organismul reacționează exagerat la o infecție și își produce leziuni ale propriilor organe, leziuni renale, hepatice.

În 2022, am avut și noi cazuri în România, dar au fost forme ușoare. Diagnosticul este un diagnostic molecular, în principal prin testarea lichidului din vezicule.

Panorama: Ar fi bine să reținem această informație – că o persoană infectată cu acest virus poate fi observată foarte ușor, tocmai pentru că apar aceste leziuni la nivelul pielii, aceste bubițe? 

Violeta Briciu: Da, înseamnă că deja are o suspiciune clinică. Important este să avem informații, tocmai pentru că, asociat cu aceste leziuni, sunt manifestările unei infecții virale, febră, dureri de cap, dureri de mușchi, stare generală alterată.

Deci poate să pună probleme de diagnostic diferențial cu alte boli febrile cu erupții.

Și noi avem varicela care circulă, avem infecțiile herpetice, avem enterovirusurile în perioada verii, dar în cazul mpox avem acea particularitate ce a fost descrisă încă din 2022, și anume apariția leziunilor în zona genitală, care presupune riscul de transmitere sexuală.

Panorama: Ce ar trebui să facem dacă simțim că avem simptome ale bolii?

Violeta Briciu: În primul rând, aici discutăm de boli de import, de boli legate de medicina călătorului. Dacă apare orice simptom febril după întoarcerea din Africa, deja ne punem probleme și de alte patologii.

Este important să se prezinte pentru o consultație medicală, să vedem dacă nu e cumva malarie, dacă nu e altă boală febrilă legată de călătorie.

La acest moment, fiind strict legat de focarul epidemic din Africa, există teste de diagnostic molecular care presupun prelevarea unei probe dintr-o veziculă, un lichid din veziculă, la fel cum facem testul pentru SARS-CoV-2. Astfel, prin diagnostic molecular se identifică structura virală și putem să identificăm prezența virusului.

Vaccin ținut, deocamdată, la sertar

Panorama: Referitor la vaccinul pe care-l menționați, el trebuie făcut preventiv, așa cum era recomandat în timpul pandemiei de coronavirus? 

Violeta Briciu: Este un vaccin care, la acest moment, se poate utiliza strict în conformitate cu metodologia Institutului Național de Sănătate Publică, un vaccin pe care îl păstrăm pentru situația în care vom avea – dacă vom avea – un caz confirmat și vom vaccina în jurul cazului confirmat, adică contactii apropiați.

Este un vaccin cu dedicație pentru contactii persoanei sau, dacă vom avea situații, pentru personalul medical, dacă va fi nevoie să aibă grijă de acești pacienți. Dar nu discutăm la acest moment de un vaccin preexpunere, adică anterior călătoriei, pe care să-l recomandăm călătorilor.

Călătorii trebuie să știe că există această situație epidemiologică și măsurile sunt strict legate de evitarea contactului. Aici discutăm în special de contact sexual neprotejat, care poate să vină cu riscul de transmitere.

Deocamdată, suntem în stadiul de atenționare și informare și, bineînțeles, orice boală febrilă, identificată la cineva care revine din călătorie în Africa, trebuie investigată într-un serviciu de boli infecțioase.

Panorama: Franța a deschis deja sute de centre de vaccinare, chiar dacă la momentul deciziei nu avea niciun caz confirmat. Ar trebui să se pregătească și alte țări europene, inclusiv România?

Violeta Briciu: La nivelul României nu s-a modificat încă metodologia de vaccinare. Acolo, în Franța, preexpunerea este altfel, există o legătură mai strânsă cu Africa, prin populațiile care au emigrat, care se întorc și locuiesc cu familiile, care revin.

E o particularitate pe care noi nu o avem în România.

Cum ne ferim de conspirații și fake news

Panorama: Pentru că avem experiența pandemiei de coronavirus și pentru că am văzut că pe social media au apărut deja informații false sau scoase din context despre mpox, se naște întrebarea: de unde ne informăm în astfel de cazuri?

Violeta Briciu: Din punct de vedere european, avem un raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, care este, să spunem, forumul nostru, al infecționiștilor și care a publicat această evaluare a riscului încă din 15 august (instituția de specialitate a ridicat nivelul de risc pentru mpox de la „scăzut” la „ridicat” n.red.).

Într-adevăr, este dedicat profesioniștilor, nu este neapărat un site pentru restul populației, dar aceste informații le cunoaștem și, ulterior, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național pentru Controlul Bolilor vin cu informații.

Noi avem disponibilă metodologia Institutului Național de Sănătate Publică, care se poate consulta de specialiști.

Panorama:  Ce lecții credeți că ne-a oferit pandemia de coronavirus? Ne-ar putea fi utile în eventualitatea unei noi pandemii?

Violeta Briciu: Eu sper să fi învățat ceva. Noi, ca specialiști, cu siguranță am învățat multe, am făcut un exercițiu pe care nu ni l-am fi dorit. Populația cred că ar trebui să aibă, totuși, încredere, să aibă încredere în datele medicale, să aibă încredere în recomandările oficiale și să țină o legătură apropiată cu personalul medical.

Și, bineînțeles, în orice pandemie, în orice eveniment, recomandările se schimbă.

Ce a fost ieri valabil poate să nu mai fie astăzi, iar asta nu trebuie să reprezinte o sursă de neîncredere. De fapt, ceea ce învățăm e să ne bazăm pe dovezile pe care ni le aduce de la zi la zi știința. De aceea pot să apară modificări în recomandare. 

Cred că este foarte important ca populația să înțeleagă că aceste recomandări le modificăm în funcție de datele disponibile.

Panorama: Am văzut deja că OMS a transmis că mpox nu e noul Covid….

Violeta Briciu: Da, particularitatea de transmitere este argumentul suprem. Să nu discutăm la acest moment de o boală cu transmitere respiratorie și contagiozitate crescută, așa cum a avut SARS-CoV-2.

La acest moment, legat de mpox, nu este niciun motiv de îngrijorare, de panică în populație. Este un virus și noi ne așteptăm la astfel de situații, fie că discutăm de boli transmise de vectori, că vorbim de țânțari, de căpușe, încălzirea globală.

Toate vin cu modificări și vom avea în permanență astfel de amenințări, dar le vom gestiona pe măsură ce apar.

Despre Violeta Briciu

Violeta Briciu este medic primar de boli infecțioase și conferențiar universitar doctor la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca. De asemenea, ocupă și funcția de director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca.