Plicul vs factura

Naștere la privat sau la stat? În țara în care se nasc prea puțini copii, care sunt calculele de care se lovesc părinții

Computer Hope Guy
Numărul de nașteri a scăzut dramatic în ultimul an în România. FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Cu efectele exodului din ultimele decenii și o natalitate care scade de la an la an și care tocmai a atins un record negativ, România se transformă într-o țară mare, dar din ce în ce mai goală. Nu suntem singurul stat cu un viitor demografic – și, implicit, economic – dificil. Trendul global de îmbătrânire a populației în economiile dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare se manifestă tot mai puternic. El e întărit și de schimbările legate de cultura familiei și de alegerile personale, care produc, la rândul lor, efecte în lanț. În România, peste toate aceste tendințe, se suprapune și o dilemă economică, produsă mai ales de carențele sistemului medical de stat: să nască la stat sau la privat?

În timp ce costurile unei nașteri într-un spital privat sunt mari, chiar prohibitive pentru familiile cu condiție medie din România, multe viitoare mame sunt încă sceptice să aleagă o maternitate publică. Se tem nu doar de condiții, ci și de modul în care ar putea fi tratate de personalul medical, o traumă adânc întipărită în mentalul colectiv al pacientului român.

Deși adevărul dificil este că încă au motive să fie sceptice să nască la stat, condițiile din multe spitale de profil, mai ales în marile orașe, s-au îmbunătățit considerabil în ultimul deceniu, arată reprezentanți ai societății civile.

Dacă teama de disconfort, fizic sau emoțional, înclină balanța în favoarea maternităților private, „disconfortul” financiar o echilibrează. Suma scoasă de părinți din buzunar într-o maternitate de stat, inclusiv în contextul unor plăți informale, fenomen ce s-a mai diminuat în ultimii ani, ajunge la 2.000 – 3.000 de lei, fără analize. E o sumă care nu se apropie, nici pe departe, de costurile din privat, ce pot depăși 18.000 de lei în 2023, în funcție de condițiile oferite mamei și copilului, dar și de durata spitalizării ori de procedurile făcute.

De ce aleg mamele sistemul de stat pentru naștere

Janeta are 36 de ani și a născut în 2015, într-un spital de stat din Capitală. Își amintește că nici nu a luat în calcul varianta de a naște la privat. Aspectul financiar a făcut-o să se îndrepte spre o unitate sanitară din proximitatea locuinței, după ce se interesase la cunoscuți și la medicul de familie despre condițiile din maternitatea în care a ales să nască. A aflat atunci cu surprindere că secția de nou-născuți beneficiase recent de renovare, dar și că saloanele erau curate, iar despre medicii și asistentele de acolo se spunea că se poartă ireproșabil cu pacientele.

Temerea că o clinică privată nu ar putea gestiona în mod corespunzător o posibilă complicație la naștere a contat și ea în alegerea Janetei. E un factor decisiv în calculele multor viitoare mame.

„Mi-am dorit să fie curățenie în spital și așa a fost. Am fost foarte mulțumită și de felul în care s-au purtat cu mine medicul și personalul din spital. Eu îmi doream să nasc natural, dar a fost nevoie de operație. După cezariană, am rămas internată patru zile, cât indica protocolul. De ce ai avea nevoie de super-condiții pentru câteva zile? Am preferat să investesc banii pe care i-aș fi dat pe o naștere în privat în educația copilului sau în celulele stem. Cred că totul depinde de cât de pretențios ești”, explică Janeta pentru Panorama.

Analizele din timpul sarcinii, nu puține, le-a făcut tot în sistem public, cu trimitere de la medicul de familie. A apelat la sistemul privat de sănătate doar pentru câteva ecografii. Atunci, a scos bani destui din buzunar, spune femeia de 36 de ani.

Tot spre sistemul de stat s-a orientat și Mihaela, o bucureșteancă de 32 de ani, mamă a doi copii. Primul copil l-a născut în 2018, într-unul din marile spitale din Capitală. La fel s-a întâmplat și cu cel de-al doilea, în plină pandemie.

„Era frig și nu era apă caldă după ce am născut”

Dacă la primul copil nici ea nu a luat în calcul varianta de a naște la privat, contextul epidemiologic în care ne aflam când a rămas însărcinată a doua oară, adică pandemia, a făcut-o să își îndrepte privirea spre sistemul privat. A cerut oferte de la toate unitățile sanitare private mari care aveau și maternități și a încheiat un contract cu o astfel de clinică. În final, a născut al doilea copil tot la stat.

„Îmi era frică să nu fac COVID. Am spus că mă protejez pe cât posibil, dar exista un risc. Problema a fost că în contractul pe care îl semnasem cu clinica privată era stipulată o clauză prin care se menționa că, dacă făceam COVID, pierdeam o parte din bani. Suma respectivă nu era deloc de neglijat. Nașterea ajungea pe la 8.000 de lei cu totul. Și atunci, pentru că medicul meu curant profesa la stat, am ajuns să nasc acolo, mai ales că în spitalul respectiv tocmai se amenajase o secție suplimentară pentru mamele infectate cu COVID”, își amintește Mihaela.

La fel ca Janeta, s-a temut de posibile complicații la naștere. Faptul că spitalul unde a decis să nască avea un centru de recoltare a ajutat-o să ia mai ușor o decizie referitoare la locul nașterii. Din păcate, chiar dacă salonul în care a fost internată după naștere era proaspăt renovat, spitalul avea probleme cu încălzirea.

„Era frig și nu era apă caldă, iar copilul nu a fost spălat din cap până în picioare timp de trei zile, cât am stat acolo. Îl ștergeam cu șervețele umede. Așa ceva nu s-ar fi întâmplat la privat. Acolo îți oferă pentru copil, în suma plătită, pamperși, haine, creme, geluri de duș, în timp ce la spitalul de stat nu primești nimic de genul acesta. Trebuie să le duci de acasă”, explică tânăra, care spune acum că, și așa, nu regretă alegerea făcută.

Nașterea la privat: confort și condiții, dar pe bani mulți

Tocmai aceste condiții din spitalele de stat au făcut-o pe Raluca, acum de 38 de ani, să nască la privat, după o procedură costisitoare de fertilizare in vitro, pentru care a scos din buzunar 12.000 de euro.

Confortul și siguranța că va dispune de cele mai bune condiții pentru naștere și bebeluș au determinat-o să plătească peste 10.000 de lei pentru un pachet de naștere la una dintre marile clinici din Capitală.

Contractul l-a semnat în pandemie și analizele din timpul sarcinii le-a făcut tot în sistem privat, de mare ajutor fiindu-i abonamentul medical plătit de firma unde lucrează.

„Am fost foarte mulțumită de condiții. Din fericire, bebelușul nu a avut nevoie de terapie intensivă sau de alte îngrijiri speciale, iar medicul curant și asistentele mi-au fost alături, explicându-mi tot ce era nevoie pe parcursul șederii mele în spital. Faptul că rezerva a arătat foarte bine, că a fost curat și că nu a trebuit să oferim niciun fel de bani în plic personalului medical ne-a încurajat să optăm pentru nașterea în sistem privat”, explică Raluca.

Plicul nu a dispărut în maternitățile publice

În ciuda majorării salariilor medicilor în 2018, realitatea e că plicul nu a fost eliminat din sistemul public de sănătate. Janeta și Mihaela, cele două mame care au născut în spitalele publice din București, au dat bani medicilor și personalului medical.

Spun că nu le-a impus nimeni, dar că au simțit nevoia să ofere o astfel de „atenție” cadrelor sanitare. În 2018, Mihaela a plătit 6.850 de lei pentru a naște, aici fiind incluse plățile informale legate de naștere și cele formale pentru analize, atât la stat, cât și la privat. La al doilea copil, născut în 2020, costurile au fost mai mici, pe fondul pandemiei și a lipsei de acces în spital pentru consultații. A plătit atunci 5.900 de lei. Dacă scoatem plățile formale, „plicurile” au fost de 1.500 de lei în 2018 și 1.300 de lei în 2020.

În cazul Janetei, ea i-a oferit, în 2015, 1.000 de lei medicului obstetrician-ginecolog, la care s-au mai adăugat 500 de lei pentru alte cadre medicale.

În ultimii ani, tarifele informale nu mai sunt atât de practicate de paciente și nici acceptate de personalul din spitale, susține Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

„Cred că poți naște în multe maternități publice în condiții bune fără să dai plicuri în dreapta și stânga. Personal, dacă aș naște acum, aș naște la stat fără să stau pe gânduri. Experiența nașterii în sistemul public s-a ameliorat mult în ultimul deceniu. Nu suntem încă la nivelul Franței, Italiei sau Spaniei, dar măcar nu mai avem experiențele horror din anii ’90-2000, când violența obstetrică și umilințele îndurate de paciente erau la ordinea zilei”, punctează activista.

Cât costă să naști la privat

Din postura de eventuală pacientă, am solicitat mai multor rețelele medicale private informații legate de costurile pachetelor oferite viitoarelor mame, pentru a înțelege de unde încep și până unde pot ajunge aceste cheltuieli, astfel încât să ducem la capăt comparația în oglindă a nașterilor la stat versus privat.

Spre exemplu, o naștere naturală în cadrul clinicii Medicover, cu pachetul Gold, îi costă pe viitorii părinți 10.600 de lei. Costurile cresc în funcție de condițiile oferite. Dacă, de pildă, viitoarea mamă vrea să fie cazată singură în cameră, plătește încă 2.290 de lei pentru două nopți de spitalizare. Dacă optează pentru internare în cameră VIP, mai scoate din buzunar 4.223 de lei față de costul pachetului, tarif pentru două nopți.

În cazul în care însoțitorul dorește să fie alături de mamă în spital, acesta e nevoit să achite, la plecarea din spital, câte 650 de lei pe zi, sumă în care sunt incluse și trei mese pe zi.

În ceea ce privește nașterea prin cezariană, aceasta este și mai scumpă. Un pachet Gold de acest tip în cadrul aceleiași rețele ajunge la 13.900 de lei în 2023. El include, printre altele, servicii medicale de specialitate, de supraveghere și îngrijire medicală, diverse consultații, consumabile și imunizările pentru bebeluș. Vaccinurile sunt însă disponibile doar dacă au fost livrate către maternitatea privată de direcția de sănătate publică.

În ceea ce privește cel mai scump pachet din cadrul maternității Medicover, intitulat Platinum, costurile ajung la 18.200 de lei pentru o naștere prin cezariană. 

În cadrul Regina Maria, costurile unui pachet de bază pentru mamă ajungeau, în ianuarie 2023, la 5.000 de lei, în timp ce pachetul pentru bebeluși costa 3.250 de lei, adică un total de 8.250 de lei, sumă majorată din februarie cu 2.000 de lei, conform unor discuții purtate cu reprezentanții rețelei.

În ceea ce privește costurile pentru cazare în maternitatea operatorului privat de sănătate, acestea ajung la 600 de lei pe zi, în rezervă dublă, și 900 de lei pe zi, în rezervă single. De asemenea, spitalizarea bebelușului costă și ea 800 de lei pe zi.

„Dacă sarcina este multiplă, pentru fiecare copil, părinții sunt nevoiți să mai achite încă 4.000 de lei, pe lângă pachetul de bază”, se arată în draftul contractului de naștere primit de la ei.

„Nașterile la privat au ajuns să coste atât de mult, pentru că s-a găsit o piață receptivă în România. Sigur, și costurile serviciilor medicale din privat sunt mai mari, din pricina condițiilor de cazare mai bune decât cele de la stat. Calitatea serviciului medical în sine este comparabilă cu cea de la stat, deși există percepția că personalul medical este mult mai amabil cu pacientele din sistemul privat. Am întâlnit și situații în care același cadru medical se purta execrabil cu pacientele din sistemul de stat în prima parte a zilei, iar în a doua, când profesa la privat, era numai lapte și miere”, explică pentru Panorama Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

Nașterea în România, față de alte țări

Reprezentanta societății civile afirmă că, deși costurile unei nașteri în sistem privat în România pot fi prohibitive, ele se numără printre cele mai scăzute din Europa. În Ungaria, pachetul de naștere la privat pornește de la 6.500 de euro, în timp ce în Austria, el ajunge la 10.000 de euro.

Medicul ginecolog Felicia Buruiană, care profează în sistemul medical britanic, spune că gravidele de acolo nu sunt nevoite să achite niciun fel de cost pentru analize și investigații în sarcină, totul fiind asigurat de stat. Singura condiție pentru ca viitoarea mamă să beneficieze de servicii gratuite este să fie rezidentă a Marii Britanii de cel puțin 24 de luni sau să fie cetățean britanic. Altfel, costurile sunt achitate din buzunar.

„Totul e gratis pentru toată lumea, deci acest concept de pachete nu există la noi”, explică medicul Felicia Buruiană pentru Panorama, adăugând că foarte puține femei optează pentru a naște în sistemul privat din Marea Britanie, costurile fiind foarte mari. „În Marea Britanie din perspectiva actului medical nu există niciun fel de diferență între stat și privat. La privat, se plătesc condițiile, care pot fi de lux”, completează medicul ginecolog.

„În România prețul maxim pentru o naștere este până în 5.000 de euro. Însă, dacă nașterea nu se petrece conform pachetului achiziționat și ai nevoie de servicii medicale suplimentare sau de zile în plus de internare, costul crește semnificativ, prețul final sărind cu mii de lei peste ceea ce planificasei. Or, mie asta mi se pare un pic lipsit de etică. Nașterea este totuși un act fiziologic cu un anumit grad de impredictibilitate și se poate complica oricând”, completează Ana Măiță, adăugând că pachetele ar trebui gândite ca să permită aceste extraservicii fără să dubleze suma finală de plată.

Spre exemplu, o internare a bebelușului la secția de neonatologie prematuri costă, în sistem privat, peste 1.000 de lei pe noapte, în timp ce rezervele cu ventilare pentru bebeluș pot ajunge chiar și la 1.800 de lei pe noapte.

Terapia intensivă în sistem privat poate ajunge chiar și la 1.000 de euro pentru ziua de spitalizare.

„Acesta a fost un motiv pentru care am preferat să nasc la stat. Spre exemplu, eu am născut la opt luni de sarcină, copilul a fost prematur și a avut nevoie de incubator. Nu am plătit nimic în plus la stat pentru asta. Dacă nășteam la privat, costurile creșteau foarte mult”, își amintește și Alexandra, 36 de ani, din București.

Sprijinul statului și al autorităților locale, aproape inexistent

Femeile care decid să nască la privat au, totuși, posibilitatea de a-și deconta o parte din pachetul de naștere la toate clinicile private care oferă astfel de servicii medicale. Suma decontată nu este însă acoperitoare.

Concret, Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează între 1.400 și 2.300 de lei din suma finală a unei nașteri la privat. Bucureștencele, pe de altă parte, mai au o soluție pentru a acoperi o parte din costuri: voucherele Materna, oferite de Primăria Capitalei.

E o facilitate prin care orice femeie cu vârsta de peste 18 ani și domiciliu stabil în București sau viză de reședință de cel puțin șase luni poate primi 2.000 de lei, dacă depune o cerere însotiță de un dosar la Direcția Generală de Asistență Socială, filiala București.

Pe lângă decontarea unei părți din suma dată de părinți pentru nașterea la privat, statul le oferă mamelor, în teorie, posibilitatea de a face o serie de analize și investigații gratuite, pentru a preîntâmpina complicațiile grave la mamă sau la făt, situație valabilă inclusiv pentru româncele care nu au asigurare medicală.

În realitate, însă, femeile ajung de prea puține ori să facă gratuit acele analize, întrucât CNAS impune și aici un plafon de buget spitalelor, alocând un buget fix și sperând ca acesta să ajungă pentru toate gravidele care au nevoie de analize. Ceea ce nu se întâmplă.

„Noi cerem de mult timp modificarea acestei politici, dar până acum nu am avut succes, deși costurile generate în sistemul medical de numărul mare de gravide care nu au parte de nicio monitorizare prenatală sunt mult mai mari decât cele pe care le-ar presupune plata monitorizării prenatale pentru toate gravidele. În jur de 25% din femeile care nasc în România într-un an au primul contact cu sistemul medical când deja sunt în travaliu”, explică Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru Mame.

Panorama a analizat, în acest material, situația mamelor lăsate în urmă de sistem. Sunt acele femei care nu au acces la investigații și dau piept cu sistemul de sănătate atunci când nasc.

Un raport făcut de World Vision Romania sublinia că mamele din zonele defavorizate nu merg la medic și din lipsa banilor. Faptul că uneori li s-au solicitat diverse sume pe care nu le-au putut susține le-a influențat decizia de nu mai trece pragul cabinetelor medicale până la travaliu.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x