Ne fură AI joburile? Care va fi de fapt impactul tehnologiei pe piața muncii
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Schimbările pe care inteligența artificială le produce pe piața muncii sunt abia la început, iar viitoarele decenii vor însemna o redefinire modului în care lucrăm. În România, însă, până la inteligență artificială pare că mai avem de lucru la dezvoltarea inteligenței și abilităților umane. Ca să facem față vieții profesionale din următoarele decenii va trebui să facem din AI un partener care să ne ajute să fim mai productivi și să permitem tehnologiei să creeze noi oportunități de venit, fără să renunțăm la propria dezvoltare profesională.
Ce trebuie să știi. Mergi direct la ce te interesează:
În funcție de interlocutor, inteligența artificială și inteligența artificială generativă sunt tehnologii percepute fie ca salvatoare, fie ca aducătoare de dezastru în viețile noastre. Fiecare dintre părți are propriile argumente, dar e cert că AI va schimba profund felul în care eram obișnuiți să muncim până acum. După ce a influențat modul în care ne informăm și în care ne comportăm, AI va schimba și felul în care ne arată cariera și jobul.
La începutul lui 2024, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat o analiză din care a reieșit că 40% dintre locurile de muncă de la nivel global vor fi afectate de inteligența artificială. Chiar dacă până acum tehnologia era folosită ca o unealtă de automatizare a sarcinilor de rutină, acum ea ar putea avea impact și asupra muncii înalt specializate. Totuși, Daron Acemoglu, Institute Professor la MIT și unul dintre câștigătorii Premiului Nobel pentru Economie în 2024, crede că situația va sta diferit în viitorul deceniu față de predicțiile FMI.
Într-un interviu acordat în octombrie 2024 pentru Bloomberg, Acemoglu estimează că doar 5% dintre joburi vor fi înlocuite sau automatizate puternic de AI în următorii 10 ani, pentru că tehnologia e scumpă, are încă probleme de acuratețe și nu are capacitatea de a raționa. Asta înseamnă că multe dintre joburile înalt specializate nu vor putea fi înlocuite prea curând pentru că va fi încă nevoie de factorul uman în proces.
AI ne face mai productivi
Martin Fleming, cercetător la MIT FutureTech Project spune despre AI că e o oportunitate, nu o amenințare și că ar putea aduce avantaje importante pentru modul în care muncim.
Estimarea expertului este că există o probabilitate ridicată ca, în următorii 10 ani, țările din Europa de Centrală și de Vest, dar și SUA și Canada să înregistreze datorită AI o productivitate crescută, ceea ce le va crește PIB-urile. Așadar, AI reprezintă un punct de cotitură pozitiv, conchide el.
Un raport din septembrie 2024 al Comisiei Europene arată că inteligența artificială are „un potențial semnificativ de a îmbunătăți serviciile din sectorul public pe teritoriul UE”. Comisia estimează că sectoare precum sănătatea, e-guvernarea și educația pot beneficia cel mai mult de integrarea acestei tehnologii, la pachet cu utilizarea ei în domeniul transporturilor (vehiculele autonome sunt numai un exemplu).
Stijn Broecke, economist senior la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (n.r. – Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD) susține ceea ce spun și datele FMI: dacă înainte roboții înlocuiau procesele repetitive, acum tehnologia AI nu va mai înlocui doar lucrătorii din fabrici, ci din contră, profesiile înalt specializate vor fi cele mai expuse. Totodată, efectele vor fi pe scară largă și nu se vor limita doar la anumite industrii sau roluri.
„Cred că această tehnologie ne va afecta pe fiecare dintre noi. […] Cred că suntem într-un stadiu în care am descoperit tehnologii care pot face destul de multe și suntem la începutul procesului de a le folosi în mediile de lucru, de a începe să înțelegem ce pot și ce nu pot face. După părerea mea suntem încă la început și cred că urmează multe surprize în viitor în ceea ce privește ce poate face AI. Surprize plăcute și neplăcute”, crede Broecke.
Broecke mai explică faptul că AI are șanse mai mari să îmbunătățească munca, decât să o înlocuiască. Chiar dacă anumite sectoare precum cel financiar trebuie să facă față unui risc mai mare de automatizare, reversul pozitiv este că AI deschide oportunități uriașe în ceea ce privește creșterea productivității.
Tehnologia poate polariza piața muncii, dar are șanse mici să creeze șomaj în masă
Date ale Eurostat din ianuarie 2025 arată că inteligența artificială este, deocamdată, adoptată predominant în companiile mari.
Astfel, 41,1% dintre companiile mari din UE au folosit AI în 2024, însă în ceea ce privește cifra generală, doar 13,8% dintre companiile din UE au folosit această tehnologie anul trecut. Analiza notează că, față de 2023, rata de adopție a AI în UE a crescut anul trecut cu 5,4%.
În România, doar 1,5% dintre companii folosiseră tehnologia AI în 2023 . În 2024, procentul s-a dublat și a ajuns la 3 %, dar am rămas tot la coada clasamentului Uniunii.
Cei de la Harvard Business Review au făcut un studiu legat de impactul AI asupra anunțurilor de angajare de tip freelance. Analiza a inclus 1.388.711 de anunțuri de pe o platformă globală de joburi freelance și a acoperit perioada iulie 2021-iulie 2023. Cercetarea publicată la finalul lui 2024 arată că lansarea ChatGPT (n.r. – în noiembrie 2022) și a generatoarelor AI de imagini au produs efecte imediate.
Cele mai afectate au fost anunțurile de redactare, al căror număr a scăzut cu 30,3%, apoi cele din zona de web și software development, al căror număr a scăzut cu peste 20%. Cel mai puțin afectate au fost anunțurile din domeniul ingineriei, care s-au diminuat cu doar 10,4%. Deși studiul analizează doar munca în regim freelance și nu acoperă ultimul an și jumătate, cifrele arată potențialul inteligenței artificiale de a direcționa resursele companiilor către tehnologie, nu către resursa umană, acolo unde este posibil.
Raportul FMI de mai sus preconizează că, pe piețele de muncă dezvoltate, 6 din 10 joburi vor fi influențate de inteligența artificială, însă efectele vor fi pozitive, pentru că se vor traduce în productivitate mai mare, pe măsură ce tehnologia va penetra diverse domenii. În ceea ce privește impactul pe piețele emergente și în economiile aflate încă în dezvoltare, analiza estimează că înlocuirea unor sarcini umane cu AI ar putea duce la scăderea nevoii de forță de muncă și, în consecință, la salarii mai mici și la un șomaj mai ridicat.
Cu alte cuvinte, inteligența artificială ar putea să polarizeze și mai mult piețele de muncă, să favorizeze economiile puternice și să crească astfel distanța dintre acestea și țările în curs de dezvoltare, ceea ce ar accentua inegalitatea economică.
Din această perspectivă, există o distincție între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Țările din America de Nord și Europa Centrală și de Vest sunt și cele care, de obicei, dezvoltă tehnologie AI și care vor beneficia de avantaje. Problema apare pentru țările mai puțin dezvoltate, care ar putea să aibă dificultăți, mai ales dacă se bazează pe activități de tip call center sau suport financiar contabil, explică și Martin Fleming. Cheia, crede el, stă în modul în care oamenii vor face față schimbării, prin adaptarea abilităților și a sistemelor de educație care să poată să formeze acele competențe necesare pentru viitori angajați.
Totuși, specialistul spune că nu se pune problema unei înlocuiri masive a joburilor cu tehnologie AI, ci că este vorba de o schimbare în însăși natura muncii.
Diferențele salariale sunt un alt subiect fierbinte când vine vorba despre adopția inteligenței artificiale. Stijn Broecke spune că o analiză din 2022 făcută de OECD arată că, în cazul ocupațiilor expuse tehnologiei AI, nu s-au înregistrat diferențe negative ale salariilor.
Cu alte cuvinte, tehnologia pare să fie cea care duce la o distribuție mai echitabilă a salariilor și reduce diferențele de performanță, pentru că oferă uneltele necesare pentru a lua decizii mai rapid, ceea ce ajută angajații să recupereze eventualele neajunsuri.
Deocamdată, inteligența artificială abia începe să-și facă cu adevărat simțită prezența pe piețele de muncă, așa că totul se reduce în prezent la scenarii și predicții, mai ales că tehnologia evoluează rapid. „Poate pe termen lung riscăm să vedem o creștere a inegalității salariale între ocupații”, reflectează Broecke.
Asta deși ținta este ca 80% dintre adulții europeni să le dobândească până în 2030.
Cei mai „digitalizați” europeni sunt olandezii – 83% dintre ei au cunoștințe digitale de bază sau avansate, urmați de finlandezi (82%) și irlandezi (73%). La coada clasamentului, pe ultimele trei locuri, se află Polonia cu 44,3%, Bulgaria cu 35,5% și România cu doar 27,7% din populație care are competențe digitale.
Cum ne ferim de riscuri
Traversăm un deceniu definitoriu pentru viitorul tehnologic al piețelor de muncă, iar singurul atu care poate să păstreze competitivitatea angajaților în fața AI este ca aceștia să învețe să folosească inteligența artificială. Asta va ajuta țările să facă față riscului ca AI să crească inegalitatea economică dintre țările mai puțin dezvoltate și cele dezvoltate.
Stijn Broecke crede că dezvoltarea de abilități în domeniul AI este esențială, la pachet cu dezvoltarea și folosirea noilor tehnologii din domeniu într-un mod sigur și cu reglementări clare legate de responsabilități, de ce este permis și ce nu în domeniul AI.
Pe lângă legi, economistul OECD spune că este esențial dialogul dintre angajatori și angajați pentru o adopție de succes a inteligenței artificiale, în sensul aplanării posibilelor îngrijorări pe care angajații le-ar putea avea legat de faptul că AI le va înlocui jobul.
Uniunea Europeană are deja reglementări în domeniu prin AI Act, o legislație care trasează limite și reguli clare pentru dezvoltatori, dar nu vizează neapărat piețele de muncă. Totuși, ca parte din AI Act, din august 2025 va intra în vigoare un cod de bune practici care vizează folosirea inteligenței artificiale generale (n.r. – General-purpose AI) și care include modelele care pot să îndeplinească o gamă largă de sarcini. Acest cod va reprezenta o unealtă care îi va ajuta pe dezvoltatori să arate că se supun reglementărilor și includ bune practici în produsele lor.
Integrarea cu succes a inteligenței artificiale în economiile globale se poate face prin transformarea tehnologiei nu într-un înlocuitor uman, ci într-un partener care să crească eficiența, crede Martin Fleming.
Asta entru că însoțitorii de zbor știu care e viitoarea lor sarcină și când, ceea ce rezultă într-o calitate mai mare a serviciului în general, chiar dacă serviciul prestat nu se schimbă, explică economistul paralela.
România și inteligența artificială, o relație complicată
Pe plan local situația se poate sintetiza scurt: mai e mult până departe.
Andra Pintican, expert în resurse umane, spune că piața muncii locală este extrem de polarizată și există diferențe majore între orașele mari și cerințele de acolo și orașele mai mici. Dacă în orașe ca București sau Cluj prezența multinaționalelor a devenit ceva obișnuit, așa că și discuțiile despre dezvoltare și adopția de inteligență artificială sunt comune, nu la fel stă situația când vorbim de orașe mai mici sau organizații mai mici.
Din cauza diferențelor mari de dezvoltare de pe piața muncii, IMM-urile ajung să fie dezavantajate din punct de vedere competitiv, pentru că nu au aceeași capacitate de adopție a AI pe care o au corporațiile, care beneficiază de resurse extinse, explică Pintican.
„Mie mi se pare că aici, în primul rând, ar trebui să intervină aparatul de stat, să susțină companiile mai mici cu taxe mai mici. Nu știu dacă ar fi o opțiune să forțăm organizațiile prin lege să facă lucruri. Aici, la nivel de sistem, caracatița e atât de putredă încât, sincer, nu îmi dau seama care ar putea fi soluțiile la nivel macro”.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a publicat în vara anului trecut o Strategie Națională pentru Inteligență Artificială, care ar trebui să se întindă până în 2027. Aceasta are ca scop eficientizarea muncii instituțiilor în relația cu cetățenii și o mai bună coordonare între instituții.
Strategia mai cuprinde și o mai bună formare a specialiștilor AI (inclusiv în instituțiile de învățământ), creșterea conștientizării de către populație a beneficiilor tehnologiei, dezvoltarea capacității de inovare și favorizarea adopției inteligenței artificiale prin reglementare și standardizare.
AI și angajații suprasolicitați
Adopția AI și cum se poate face ea eficient pentru angajatul român e o discuție care, crede Pintican, e mai avansată decât punctul în care se află multe dintre companiile din piață.
Andra Pintican spune că, din cauza stilurilor de leadership care nu sunt orientate către creștere, ci spre infantilizarea angajaților, adopția AI pe piața muncii din România ar putea reprezenta mai mult o „scurtătură” profesională decât o cale spre dezvoltare.
Pentru că mulți dintre angajați sunt suprasolicitați și puține companii pun accentul pe crearea unui mediu de lucru în care să existe siguranță psihologică, angajații nu se simt în largul lor să spună că sunt epuizați. Așa că ajung să folosească inteligența artificială nu ca pe un instrument de dezvoltare, ci ca pe o modalitate de a scăpa de volumul prea mare de muncă. Asta duce uneori la cazuri în care angajații folosesc soluții AI în care introduc date confidențiale, fără ca angajatorii să știe, povestește Andra Pintican.
Ca să facă pași înainte, Pintican crede că organizațiile ar trebui să pună accent pe tratarea angajaților ca niște adulți și pe bunăstarea lor emoțională. Apoi, după ce s-a creat un mediu de lucru sănătos și echilibrat, se poate vorbi și despre cum pot fi adoptate eficient noi tehnologii.
O formă de a trișa la sarcinile școlare
Direcția în care se duce piața de muncă în următorii ani e de a transforma inteligența artificială în parte integrată a muncii. Dacă până acum un deceniu bonurile de masă și laptopul erau văzute ca beneficii de serviciu, Andra Pintican spune că același lucru se va întâmpla și cu AI, adică acesta va deveni un „asistent personal”, iar fiecare angajat va avea un cont dedicat pentru un serviciu AI.
Cheia ca să facem față cu succes unui viitor dominat de inteligența artificială este să schimbăm lucrurile în sistemul de învățământ, pe care să-l transformăm din unul orientat către a forma profesii, în unul care formează oameni. Pentru că din ce în ce mai mulți tineri din prezent sunt nemulțumiți de sistemul de învățământ, ei ajung să se detașeze de experiența de învățare, iar tehnologia devine pentru ei o formă de a „trișa” la sarcinile școlare.
Așa ajung tinerii de azi să nu mai dezvolte abilități umane de bază pe care școala ar trebui să-i ajute să le dezvolte. Efectele, spune Pintican, nu se vor vedea acum pe piața muncii din România, ci în deceniile care urmează. „Gândește-te că acești copii, care sunt învățați să trișeze, intră peste 10-20 de ani într-o piață a muncii care va fi hipercompetitivă și nici nu o să facă față”.
Doar că nu inteligența artificială le va fi cel mai mare competitor, cum am putea fi tentați să credem, ci ei înșiși. Tinerii care nu depun eforturi să învețe cum să-și folosească în primul rând inteligența nativă și abilitățile umane, înainte de a folosi tehnologia AI, riscă să aibă probleme în a-și găsi un job în viitor și să se descurce mai greu profesiile pe care și le aleg.
Articol editat de Raluca Ion
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
- Ce faci dacă te sună o AI? Mic ghid pentru a te feri de vocile generate artificial care caută să te păcălească
- Viitorul internetului e aici și mulți se tem de el. Va lua Inteligența Artificială Generativă pâinea de la gura creatorilor de conținut?
- Unde investesc banii pentru Inteligență Artificială marile puteri ale lumii
- Job-urile din industriile creative, față în față cu Inteligența Artificială: s-a dus și ultima frontieră umană?