Panorama războiului

Neutrii, neplătitorii și nevinovații

Computer Hope Guy
Refugiați ucraineni ajung cu autobuzul în Gara de Nord din București (9 martie) / foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul țărilor din regiune, care se confruntă cu riscuri de securitate, valuri de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus. 

Astăzi, vorbim despre cum ar arăta o eventuală neutralitate a Ucrainei – condiție cerută de Moscova care pare tot mai intens negociată de cele două părți, ne uităm la ce ar însemna intrarea Rusiei în incapacitate de plată, dat fiind că țara a avut miercuri scadența unor plăți pentru datorii denominate în dolari. La final, vorbim despre cea mai mare tragedie a acestui conflict, cea umană.

În timpul în care veți citi acest articol (aproximativ 5 minute), până la 500 de ucraineni vor fi devenit refugiați – jumătate dintre ei fiind copii. Așa arată Panorama războiului, la finalul zilei de 16 martie 2022:

Neutrii

În cea de-a 21-a zi a războiului, ambele părți au dat semne de optimism precaut privind un eventual progres al negocierilor de pace sau măcar un acord de încetare a focului, în următoarele zile, care chiar să reziste. 

Rusia și Ucraina au pe masă un draft pentru un acord de pace, potrivit Financial Times, care citează trei participanți la negocieri. Documentul are 15 puncte și astăzi s-a discutat în toată presa internațională în special despre unul dintre ele.

E vorba despre dorința Moscovei ca Ucraina să-și asume statutul de țară neutră, deci să accepte că nu va adera la NATO și nu va avea baze sau forțe NATO pe teritoriul său -, „pe model austriac sau suedez”, a precizat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin. Kremlinul ar accepta o Ucraină cu armată, dar neutră. 

Ucraina spune că ar accepta doar „un model ucrainean” de neutralitate, care să vină la pachet cu garanții de securitate din partea unor țări NATO. „Asta înseamnă că semnatarii nu ar mai sta deoparte în cazul unui atac împotriva Ucrainei, cum fac acum”, spune unul dintre membrii echipei de negociatori ai Ucrainei, citat de Bloomberg.

Ucraina a mai primit garanții de securitate și, după cum vedem, ele nu au apărat-o de război. Prin Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994, țara accepta să renunțe la arsenalul nuclear moștenit din perioada sovietică – al treilea cel mai mare de la acea vreme, în schimbul unui tratat în care Rusia, Statele Unite și Marea Britanie garantau respectarea suveranității, a independenței și a securității Ucrainei. 28 de ani mai târziu, Rusia, una dintre țările semnatare, poartă un război pe toate fronturile împotriva țării vizate de acele garanții de securitate.

Și președintele Zelenski a dat de înțeles că s-au făcut ușoare progrese la masa negocierilor și a admis că țara lui e conștientă că nu va fi primită în NATO. 

Ce înseamnă neutralitatea pe care o vrea Rusia, în acest material explicativ util publicat zilele trecute de Washington Post.

Iar AICI, perspectiva austriacă asupra neutralității. 

Neplătitorii

Când nu a stat cu ochii pe Ucraina, toată lumea s-a uitat, miercuri, spre Rusia, pentru a vedea dacă țara intră în incapacitate de plată pentru prima oară din 1998 (sau, pentru o referință istorică și mai impresionantă, de la Revoluția Bolșevică, acum mai bine de un secol, dacă vorbim strict despre un default pe datoria externă).

Concret, Federația Rusă avea scandență, miercuri (16 martie), pentru niște plăți de 117 milioane de dolari, aferente unor obligațiuni denominate în dolari. 

Rezervele în dolari ale Rusiei sunt blocate, iar băncile rusești au fost scoase din sistemul de plăți interbancare SWIFT, ca urmare a sancțiunilor occidentale. Astfel, țara a avertizat, zilele trecute, că ar putea plăti datoria în ruble.

Așa ceva, explică agenția de rating Fitch, ar da startul procesului de default. E adevărat că unele dintre obligațiunile în dolari și euro ale Rusiei au o portiță pentru plăți în ruble, însă cele două cu scadența pe 16 martie nu prevăd așa ceva, explică Financial Times. 

Până la ora publicării acestui material, nu avem deznodământul poveștii și nu știm dacă Rusia intră în default. Un detaliu important e că, și dacă țara nu face plățile la timp, ar mai avea la dispoziție o perioadă de grație de 30 de zile după ziua scadenței.

Într-un mesaj televizat de miercuri, Vladimir Putin le-a transmis rușilor că urmează „creșteri temporare ale inflației și șomajului”, că economia țării va trebui să se transforme în profunzime, „ceea ce nu va fi ușor”, dar a dat asigurări că Rusia „a supraviețuit blietzkrieg-ului economic” internațional.

Pentru că, cel mai probabil, e un subiect la care vom reveni în perioada următoare, e un moment bun să încercăm să înțelegem cum ar arăta o intrare a Rusiei în incapacitate de plată. Un punct bun de plecare e această sinteză a americanilor de la NPR, care răspunde la principalele întrebări pe care le-am putea avea pe această temă.

Nevinovații

Criza refugiaților ucraineni din Europa poate fi o șansă pentru președintele american, Joe Biden, crede board-ul Wall Street Journal, într-un editorial. „E greu să ne imaginăm un contrast mai mare de valori decât brutalitatea Rusiei în Ucraina și primirea călduroasă oferită de europeni refugiaților care fug de conflict. Cum milioanele de sosiri încep să copleșească Europa, Statele Unite pot face mai mult să ajute”. „Mai mult”, pentru WSJ, înseamnă primirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în SUA.

„Mai mult”, pentru Volodîmîr Zelenski, care a ținut un nou discurs video în fața Congresului american, înseamnă în primul rând „no-fly zone” – instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei – sau avioane de luptă pentru armata ucraineană.

Revenind la Wall Street Journal, ziarul anticipează și felul în care se va agrava povara economică și socială a statelor europene cu cel mai mare număr de refugiați și amintește că, dacă se va reveni la discuția despre cote naționale pentru refugiați pe care am avut-o în timpul crizei siriene, situația va fi și mai complicată. 

Editorialul WSJ și apelul pentru președintele Biden cu privire la refugiații ucraineni, AICI

Un raport UNICEF spune că, în fiecare secundă, un copil ucrainean devine refugiat.

Peste 3 milioane de ucraineni au fugit de război în altă țară. Jumătate dintre ei sunt copii. Aproape două milioane de refugiați ucraineni au ajuns în Polonia și peste 440.000 în România.

ONU avertizează că, dacă invazia rusă continuă, 9 din 10 ucraineni s-ar putea confrunta cu sărăcie – adică fie să cadă sub limita de sărăcie, fie să fie periculos de aproape de acest prag. 

„Estimăm că în 12-18 luni, Ucraina ar putea pierde progresele de dezvoltare pe care le-a cumulat în ultimii 18 ani”, spune Achim Steiner, șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, într-un interviu pentru agenția britanică.

Guvernul de la Kiev a calculat pierderile suferite la nivelul infrastructurii la 100 de miliarde de dolari. Jumătate din afacerile din țară au dispărut. Statul le plătește tuturor ucrainenilor rămași fără loc de muncă din cauza invaziei echivalentul a 215 dolari (6.500 de hrivne), scrie The Economist. Nu e clar dacă această sumă va deveni un ajutor lunar.

Mai multe despre cum funcționează economia Ucrainei pe timp de război, în acest material din The Economist.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 14 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc