Cum a încasat președintele Nicușor Dan prima înfrângere. Marile greșeli neforțate, pe un subiect care arde: extremismul

Ce spunea inițial legea

Nicușor Dan a contestat la Curtea Constituțională modificările propuse de deputatul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești în Parlament, pentru OUG 31/2002.

În forma sa inițială, OUG 31/2002 interzice orice formă de susținere a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Mai exact, nimeni nu are voie să înființeze sau să sprijine grupări extremiste, să folosească simboluri precum steaguri, insigne, sloganuri care glorifică astfel de idei, sau să promoveze în public persoane condamnate pentru crime împotriva umanității. Legea pedepsește și negarea Holocaustului sau a altor crime similare.

În plus, legea interzice ca persoane vinovate de astfel de crime să fie omagiate în spațiul public: nu li se pot ridica statui (decât în muzee), nu li se pot da nume de străzi sau organizații. Legea vine cu o definiție și pentru Mișcarea Legionară (considerată oficial o organizație fascistă) și vorbește inclusiv despre rolul României în deportarea și uciderea evreilor și romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ce modificări au fost aduse acum și de ce

Deși legea a mai fost modificată o dată în 2015, atunci când au fost introduse definiții detaliate pentru termeni precum „organizație fascistă”, „organizație legionară”, „simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, acum a fost nevoie de noi completări.

Mai exact, deși legea vorbește inițial despre interzicerea „organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob”, cuvântul legionar nu mai apărea și când venea vorba de sancțiuni: „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”.

Așadar, în noua sa formă, este adăugat cuvântul „legionar”: organizații cu caracter fascist, legionar, rasist, xenofob.

De ce a contestat Nicușor Dan legea la Curtea Constituțională

Nicușor Dan a susținut că problema apare din lipsa unor definiții clare. Termeni precum „rasist” sau „xenofob” pot fi explicați prin discriminarea unor persoane sau grupuri. În schimb, nu există o explicație juridică pentru ce înseamnă, mai exact, o organizație „legionară”, consideră președintele. 

Legea menționează „Mișcarea Legionară”, dar nu precizează ce face ca o organizație din prezent să fie considerată legionară. 

Dan atrage atenția că acest termen este vag: nu e clar dacă o organizație este legionară pentru că are un anumit nume, pentru că promovează anumite idei sau pentru că membrii ei acționează într-un anumit fel. Această ambiguitate, spune el, lasă loc de interpretări subiective și decizii diferite de la o instanță la alta.

De asemenea, sesizarea lui Nicușor Dan atrage atenția că și alte cuvinte-cheie din lege, cum ar fi „materiale legionare” sau „materiale fasciste”, nu ar fi definite clar. Se dă chiar exemplul poeziei lui Mihai Eminescu, în special „Scrisoarea a III-a”, care conține idei xenofobe. Dar nu e limpede dacă astfel de texte ar intra sub incidența noii legi și ar putea fi interzise sau pedepsite.

Președintele mai susține că legea care interzice promovarea legionarismului riscă să încalce libertatea de exprimare, accesul la informație și dreptul la cultură, garantate de Constituție. 

El argumentează că, așa cum e formulată acum, legea poate fi interpretată ca o interdicție nu doar asupra propagandei, ci și asupra unor simple referințe culturale sau istorice. De exemplu, ar putea deveni ilegal să citezi o declarație a unei persoane asociate cu Mișcarea Legionară, chiar dacă citatul nu are nicio legătură cu ura rasială sau ideologia extremistă.

Nicușor Dan avertizează că asemenea restricții pot duce la interzicerea difuzării unor texte culturale (cum ar fi poeziile lui Mihai Eminescu) sau a promovării unor idei care nu incită la ură, dar care aparțin unor persoane cu trecut legionar.

Cu toate acestea, tot în sesizarea președintelui se găsește și răspunsul la această problemă, considerat însă insuficient. Legea spune clar că nu se sancționează fapta, „dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public”.

Argumentația lui Nicușor Dan, demontată de experți și Curtea Constituțională

Emanuel Grec, ​​doctorand în istorie est-europeană și studii ale Holocaustului la Universitatea din Heidelberg, Germania, consideră că cerințele lui Nicușor Dan privind clarificarea termenului de legionar, sunt nerealiste.

Avocata Elenina Nicuț spune și ea, într-un dialog cu Panorama, că, din punct de vedere juridic, argumentele lui Nicușor Dan nu stau în picioare:

De altfel, și judecătorii Curții Constituționale sunt de acord: „Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violența sistemică, asasinatele politice și antisemitismul”, se arată în comunicatul CCR.

Nici argumentul lui Nicușor Dan privind riscul că două instanțe diferite ar putea da verdicte diferite, pentru că ar interpreta diferit ce este acela legionarism, nu este pertinent, conform Eleninei Nicuț: 

De altfel, legea care e în aplicare din 2002 nu ne-a adus până acum în situația în care să avem aceste interpretări diferite: „De la înălțimea funcției prezidențiale, Nicușor Dan ar fi putut să vină cu dovezi ceva mai concrete, să ne dea niște exemple clare în care s-a întâmplat până acum ce reclamă el. Nu a făcut asta”, spune Nicuț. 

Nici argumentele lui Nicușor Dan privind libertatea de exprimare sau accesul la cultură nu stau în picioare.

Adina Marincea arată că legea nu interzice accesul la opere culturale sau cercetarea istorică, ci doar glorificarea mișcărilor fasciste și legionare. Ea subliniază că legea este clară: interzice promovarea simbolurilor și ideologiei fasciste în spațiul public, nu utilizarea lor în scopuri educative, științifice sau artistice. Mai exact, dacă citezi o figură legionară într-un context critic sau academic, legea nu se aplică.

„Deci, întrebarea nu e dacă mai citim Eminescu, ci cum o facem. Avem nevoie de o lectură critică, care să nu ignore acele texte folosite pentru a răspândi ură. Asta e o temă reală, pentru că exact astfel de discursuri contribuie la polarizarea societății, despre care și președintele spune că îl preocupă. Și aici apare o problemă: contestarea legii e prezentată ca o apărare a libertății de exprimare, dar, de fapt, pare mai degrabă o negare a unui fenomen periculos, pe care îl vedem de ani de zile: proliferarea grupărilor extremiste, paramilitare, site-urilor, posturilor de radio și televiziune online care propagă ură”, explică Marincea.

Cercetătoarea mai arată că până acum, în lipsa aplicării legii, libertatea de exprimare a fost „deturnată și folosită pentru a răspândi ură și pentru a reabilita simboluri și ideologii condamnate istoric”.

Consecințele deciziei lui Nicușor Dan de a contesta legea la CCR

Chiar dacă CCR i-a respins cererea lui Nicușor Dan, decizia lui transmite un mesaj destul de periculos pentru societate. 

Nicușor Dan a contestat legea la CCR într-o perioadă în care discuțiile din societate sunt mai degrabă despre lipsa măsurilor concrete împotriva organizațiilor și persoanelor care promovează ideologiile extremiste de dreapta. În niciun caz despre abuzuri judiciare sau excese de zel în aplicarea legii.

Un raport al Inspecției Judiciare, publicat în mai 2021, arată că, între 2017 și 2020, doar 9 din cele 466 de dosare privind infracțiuni de tip antisemitism, xenofobie sau discurs al urii au fost trimise în judecată.

Între timp, mai multe organizații evreiești și oficiali internaționali au sesizat lipsa de reacție din partea Procurorului General al României, în ciuda semnalelor de alarmă privind negarea Holocaustului și propaganda legionară. Cazuri precum cele ale lui Vasile Zărnescu, Cristian Troncotă sau ale unor platforme online care răspândesc ură și simboluri fasciste au fost ignorate de Parchet, deși au fost sesizate oficial în mod repetat între 2022 și 2023.

Problema reală din societate pare să fie mai degrabă că legea care există nu e deja aplicată, dar nu pentru că ar fi neclară în vreun fel.

Contestarea legii de către Nicușor Dan riscă să trimită un semnal ambiguu exact într-un moment în care societatea cere mai multă fermitate față de propaganda legionară și naționalist-extremistă. În loc să întărească încrederea publică în mecanismele de protejare a spațiului democratic, gestul președintelui pare să hrănească retorica celor care minimalizează pericolul reprezentat de aceste mișcări, precum partidele AUR, SOS și POT, cele care au contestat și ele legea la CCR, dar, la fel ca Dan, nu au avut câștig de cauză.

De altfel, secretarul fundației legionare Ion Gavrilă Ogoranu l-a felicitat pe Nicușor Dan și l-a numit „un om integru, care face tot posibilul să fie un președinte al tuturor românilor”.

„Este o alegere riscantă pentru toată munca și toate eforturile de combatere a extremismului de dreapta din România, care s-au făcut în ultimii ani. Pentru că, pe de-o parte, acest gest poate să legitimeze cumva argumentele grupărilor neolegionare și ale extremei drepte, care vin cu un discurs destul de similar, de fapt.  Și alt aspect pentru care mi se pare că poate fi periculos este că aruncă o umbră de îndoială, inclusiv cu privire la Ordonanța de Urgență din 2002 sau chiar la legea din 2015. Deci, nu doar cu privire la amendamentele actuale, ci chiar la forma originală a legii, pentru că există definiții acolo”, explică Adina Marincea.

Ce poate învăța Nicușor Dan din acest prim eșec ca președinte

E perfect posibil ca decizia lui Nicușor Dan de a contesta legea la Curtea Constituțională să vină dintr-o dorință sinceră de a avea claritate în lege și de a se asigura că ea este scrisă astfel încât să producă consecințe reale.

Însă chiar și așa, ar fi fost de preferat ca el să se consulte nu numai cu experți juridici, ci și cu experți pe tema legii pe care o contestă.

„Cred că este o zonă de expertiză pe care dânsul nu o are neapărat și atunci poate era bună o consultare mai complexă cu specialiști din acest domeniu, care s-au preocupat de ani de zile pe subiect”, spune Adina Marincea.

„Eu sper că există o deschidere către învățare și către dialog și ca legea să fie făcută cât mai bine, astfel încât să evite și potențiale abuzuri, dar, în primul rând, să rezolve problema cu care ne confruntăm deja de foarte mulți ani, și anume: neaplicarea legii”, adaugă ea.

În fața unei teme atât de sensibile precum memoria Holocaustului și interzicerea simbolurilor extremiste, reflexul juridic al lui Nicușor Dan nu a fost suficient. Lipsa unei consultări reale cu experți care lucrează de ani de zile în domeniu, ba chiar și cu niște juriști mai pricepuți, a dus la un gest perceput ca o frână pusă tocmai încercării de a corecta o problemă reală.