Povestea în două minute

Ce înseamnă „Orașul la 15 minute”

Computer Hope Guy
Modelul Orașului la 15 minute / Sursa: atmos

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Pandemia, cu restricțiile ei de circulație și de distanțare socială, a accelerat o dezbatere care avea loc, de câțiva ani, în marile orașe ale lumii. E vorba despre reorganizarea orașelor pe modelul unui „Oraș la 15 minute”.

Numit și „Orașul sfertului de oră”, acest nou tip de organizare urbană înseamnă să poți găsi tot ce-ți trebuie într-o zi obișnuită la 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta față de casa ta. 

Conceptul a fost teoretizat de un profesor de la Sorbona și inovator al urbanismului contemporan, pe nume Carlos Moreno. 

Se spulberă iluzia vitezei urbane

„E amuzant când te gândești că multe dintre orașele moderne au fost construite cu gândul de a economisi timp și totuși se pierde atât de mult timp cu naveta, cu statul bară la bară, mergând cu mașina la mall”.

E o iluzie a vitezei, spune Moreno, pe care primarul Parisului, Anne Hidalgo, l-a numit emisar pentru smart cities. De altfel, Parisul e primul oraș care a implementat modelul „Orașului sfertului de oră”.

„De prea multă vreme deja, noi, cei care trăim în orașe mici sau mari, am acceptat inacceptabilul”, spune profesorul. Se referă la cum am ajuns să ni se pară normal că simțul nostru temporal e deformat în oraș, pentru că pierdem atât de mult timp pe drum, în încercarea de a face față distanțelor mari și unei „organizări absurde a orașelor”, așa cum arată ele acum.

Moreno spune că sunt patru principii-cheie care trebuie să stea la baza acestei regândiri a orașelor. Ele sunt și baza „Orașului sfertului de oră”:

  • Proximitate (să locuim la o distanță cât mai mică de principalele noastre activități de zi cu zi) 
  • Ecologie (orașul trebuie să fie cât mai verde și sustenabil) 
  • Solidaritate (întoarcere la conceptul de comunitate care a dispărut din orașele mari) 
  • Participare (cetățenii să fie implicați în transformarea orașelor lor) 

Regula de aur a acestui model urban e că fiecare metru pătrat deja construit în oraș trebuie să poată fi folosit în cât mai multe scopuri. Un exemplu la îndemână e ca terenurile de sport ale școlilor să poată fi folosite după ore de toți locuitorii cartierului.

Orașul sfertului de oră va transforma munca

Deși pare simplu și nepretențios, conceptul „Orașului sfertului de oră” e o contrarevoluție în fața actualului urbanism modern. Asta pentru că orașele moderne au fost construite pe zone tematice: cartiere financiare, zone industriale, de shopping sau de agrement, iar zonele rezidențiale au fost mai mereu bine delimitate de celelalte. Între ele, au fost construite (în orașele cel mai bine dezvoltate) rețele de transport rutier și transport în comun. 

În „Orașul la 15 minute”, tabla de joc e răsturnată și piesele sunt împărțite cât de cât la fel: clădire de birouri, plus școală, plus spital, plus parc, plus centru comercial, plus zonă rezidențială. Toate, pe o rază de aproximativ un sfert de oră. 

Odată ce această reașezare a orașului are loc, implicațiile sunt uriașe: asupra pieței imobiliare, viitorului muncii și al mobilității, precum și asupra consumului și al educației.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.