Revoluția AI pe piața muncii și ce se va întâmpla cu creșterea economică a României după anul electoral
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- Aderarea României la OCDE până în 2026: AI poate accelera creșterea economică. O treime din firmele private folosesc deja AI.
- Riscuri economice, conform raportului OECD Economic Outlook 2024: Ratele ridicate ale dobânzilor și condițiile monetare stricte pun în dificultate creditele private: BNR estimează o creștere a ratei de nerambursare a creditelor de la 3,1% în 2024, la 4,4% în 2025.
- În multe țări, creșterea economică se datorează evoluțiilor pozitive pe partea ofertei de muncă, susținută de fluxuri mari de migranți. Susținerea creșterii economice este realizată prin volum, nu prin productivitate.
- Politica fiscală restrictivă este necesară: cu 20% din economie „subterană”, doar digitalizarea poate crește veniturile publice.
- Soluția crizei de capital uman: Utilizarea AI și finanțările europene pot stimula formarea profesională și creșterea productivității în România.
În contextul anului electoral semnificativ 2024, atât pentru România, cât și pentru multe alte țări, economiștii monitorizează atent cifrele și deciziile politicienilor, pentru a vedea care ar putea fi scadența în 2025 și mai departe. Unde suntem și ce ne permitem, la nivel de promisiuni și programe politice? Găsim multe astfel de răspunsuri în cel mai recent raport al OCDE referitor la starea economiei globale. România se află în proces de aderare la OCDE, iar țintele stabilite de guvernul României sunt ambițioase, dar nu irealizabile.
Subiectul aderării țării noastre la OCDE a fost prezent până acum în spațiul public mai degrabă prin declarații politice, fără să existe o dezbatere reală despre dinamicile sociale sau economice.
Raportul, intitulat OECD Economic Outlook și publicat în mai, apare de două ori pe an și conține informații referitoare la statele membre ale organizației, dar și ale unor țări selectate, precum România. Fiecare ediție rezumă evoluții și oferă predicții economice pentru fiecare țară, pe lângă recomandările de politică economică.
Ce este diferit în acest an, pe lângă latura de evaluare economică, este importanța pe care o acordă raportul inteligenței artificiale (AI). Este de așteptat, așa cum menționează raportul, ca AI să crească productivitatea muncii. Într-adevăr, este posibil ca procesele de automatizare a sarcinilor de lucru repetitive să producă o schimbare în societate, într-atât încât ideea de venit universal minim să nu mai pară un scenariu de viitor foarte îndepărtat, iar weekendurile de trei zile să fie mai realizabile, dacă reușim să utilizăm AI la capacitatea lui maximă.
Creștere economică susținută de fluxurile de migrație
Este clar din raport că incertitudinea macroeconomică începe să fie din ce în ce mai limitată. Chiar dacă creșterea PIB-ului global rămâne neschimbată față de anul 2023, la aproximativ 3,1%, proiecțiile pentru 2025 sunt pozitive, cu rate mai scăzute ale politicii monetare.
Mai mult decât atât, inflația scade mai repede decât preconizat în majoritatea economiilor avansate. Pentru statele din zona euro, pentru care creșterea economică a scăzut la 0,5% în 2023, de la 3,5% în 2022, previziunea economică este și mai optimistă pentru 2025. Creșterea pentru aceste state se datorează evoluțiilor pozitive pe partea ofertei de muncă, susținută de fluxuri mari de migranți în majoritatea statelor: Portugalia, Spania, Olanda, Cehia sau Franța. De remarcat este faptul că susținerea creșterii economice este realizată prin volum, nu prin productivitate.
Și România se regăsește pe acest trend ascendent al fluxurilor de migrație: conform ultimelor date disponibile de la OECD, în 2021, 23.000 de noi imigranți, excluzând cetățenii UE, au obținut permise de ședere mai lungi de 12 luni în România, cu aproximativ 47% mai mult decât în 2020. Majoritatea acestor permise de ședere, aproximativ 66%, sunt acordate pentru muncă, în timp ce doar 11% sunt acordate pentru educație. Chiar dacă limitativă, evoluția fluxului de imigranți pe teritoriul României începe să fie una pozitivă.
Studiile estimează că beneficiile migrației sunt determinate în principal de creșterea forței de muncă disponibile, dar există efecte pozitive și pentru inovație și specializare. Datele disponibile din SUA arată că ponderea absolvenților de universitate imigranți crește numărul de brevete emise per capita. Pentru România, nu este o surpriză că cea mai mare parte a populației imigrante este originară din Moldova, urmată de Turcia, Nepal și India.
Perspective echilibrate, chiar dacă ratele reale ale dobânzii rămân ridicate
Chiar dacă economia globală a avut un grad de reziliență ridicat, nu putem spune că am scăpat de vremurile volatile. Impactul condițiilor monetare începe să se resimtă în special pe piețele imobiliare și de credit.
Totuși, redresarea economică se regăsește într-un fel de echilibru, cu o încredere sporită a sectorului privat și cu rate de șomaj la nivel minim sau aproape de minim. Redresarea are etape diferite, mai ales că în SUA și în unele piețe emergente, printre care și România, creșterea economică este puternică, în contrast cu alte economii avansate din Europa de Vest.
Per total, chiar dacă ratele dobânzilor bancare pentru împrumuturi către gospodării și firme au scăzut, iar obținerea unui credit corporativ este mai ușoară decât era în anii anteriori, pe măsură ce ratele împrumuturilor încep să fie renegociate și datoriile ajung la scadență, transmisia politicii monetare ar putea fi resimțită negativ în piață. Deja creșterea ratelor dobânzii este resimțită de gospodării, în special în economiile emergente.
Mai mult decât atât, raportul OCDE atrage atenția asupra riscului pe care l-ar putea avea companiile din cauza presiunilor politicii monetare. Organizația precizează că aproximativ 30% din datoria privată va ajunge la scadență până în 2026, iar ponderea este mai mare pentru economiile emergente. Ratingurile pentru obligațiunile corporative scad și ele, urmând evoluția normală a deteriorării calității obligațiunilor corporative.
În România, raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR pe 14 iunie 2024 arată, de asemenea, că pe termen mediu există o serie de riscuri, în special pentru creditele acordate IMM-urilor și creditele de consum. Vorbim aici în principal despre companiile nefinanciare, iar pentru creditele acordate populației, contractele cu dobândă variabilă sunt cele mai vulnerabile.
Sursa: OECD Economic Outlook 2024
Estimările BNR pe 12 luni demonstrează o creștere a riscurilor: în cazul creditelor acordate firmelor, rata de nerambursare este previzionată să crească de la 3,1% în 2024 la 4,4% în 2025, iar în cazul creditelor de consum, de la 3% la 3.2%. Chiar dacă capacitatea sectorului real al economiei de a plăti datoria rămâne în limite normale, există riscuri pe termen mediu accentuate de incertitudinile geopolitice.
Politica fiscală restrictivă este necesară, iar pentru România angajarea informală rămâne o problemă
Pandemia a venit la pachet cu o serie de măsuri fiscale expansioniste, cu sprijin pentru IMM-uri și populație. Scopul principal al politicii fiscale este stabilizarea economică, fapt recunoscut de fiecare manual de macroeconomie respectabil. După câțiva ani în care obiectivul politicii fiscale a fost impulsionarea economică, este normal ca ea să urmeze ciclul economic pentru a se ajunge la un echilibru.
În mod normal, toate guvernele economiilor OCDE se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza creșterii datoriei publice și a cheltuielilor publice din ce în ce mai mari, generate de îmbătrânirea populației sau apărare. Costurile de plată pentru datorie sunt, de asemenea, în creștere pe măsură ce sunt emise noi obligațiuni. Vorbim despre un scenariu în care, cel puțin pentru 2024, foarte puține state vor reuși să aibă un surplus bugetar. Fără eforturi de limitare a cheltuielilor, de creștere a impozitării și de stimulare a creșterii economice, inclusiv prin creșterea productivității muncii, ar fi imposibilă stabilizarea datoriei.
Pentru economiile emergente, așa cum este și România, OCDE recomandă creșterea veniturilor prin măsuri menite să elimine „informalitatea economică” sau „economia subterană”, adică să înceapă impozitarea acelor venituri ale populației pe care nu le declarăm.
Conform datelor de la Banca Mondială, România are unul dintre cele mai ridicate procente de angajare informală, ajungând la 23,8%, iar 18,8% dintre firmele chestionate afirmă că se confruntă cu competiție din partea firmelor informale și neînregistrate. Într-adevăr, digitalizarea ANAF teoretic soluționează cel puțin o parte din această problemă, dar fără praguri legislative mai mici ale monitorizării evaziunii fiscale, am putea bate pasul pe loc.
Dacă proporția economiei informale este de aproximativ 20%, întrebarea este: de unde, mai exact, va apărea cel mai profund potențial impact pe care îl are digitalizarea ANAF? Din sectorul mic al economiei (săli de sport, meditații, coafor, artizanat etc.) sau din zona corporativă?
Sursa: Banca Mondială
OCDE recomandă celor 55 de state pe care le monitorizează diferite măsuri de creștere a veniturilor bugetare, cele mai importante fiind cele care cresc veniturile prin taxele indirecte, taxele pe consum și cele pe combustibil. Astfel, este de așteptat ca, în ciuda discursului politic, să existe majorări de taxe și impozite pe termen mediu. Este normal să fie așa.
Pentru România, echilibrul fiscal este fin, mai ales că majorarea bazei de impozitare nu trebuie să aibă un efect negativ asupra productivității sau consumului. OCDE indică, în mod clar, ca elaborarea politicilor fiscale să fie susținută de date și de evaluări de impact. Având în vedere că inflația este de așteptat să scadă în continuare, guvernul trebuie să rezolve problema acumulării datoriei publice și să realizeze cel puțin o parte din reformele structurale mult așteptate.
Inteligența artificială: un imbold necesar al productivității
Nu știm încă ce impact va avea inteligența artificială (AI) asupra inovației și productivității. În raportul Future Jobs Report 2023, World Economic Forum menționează că aproximativ 30% din firmele private au început să utilizeze inteligența artificială ca parte a procesului de producție sau a operațiunilor. Mai mult decât atât, Banca Europeană de Investiții sugerează că UE ar putea rămâne în urmă în adoptarea inteligenței artificiale, cel puțin în comparație cu Statele Unite ale Americii. Deocamdată, ponderea firmelor care utilizează cel puțin o tehnologie digitală avansată este acum similară de ambele părți ale Atlanticului, dar companiile din SUA avansează mai rapid.
De ce este Europa întârziată? Cauzele sunt multiple – de la istoria lungă a sindicatelor puternice specifce continetului european, la reglementările mai stricte privind confidențialitatea datelor.
Fricile referitoare la dispariția joburilor din cauza utilizării AI ar trebui să dispară, cel puțin pentru România. Este clar că România trece printr-o criză a resurselor umane care nu poate fi rezolvată fără tehnologie: nu suntem oricum suficienți. Soluția este formarea profesională continuă și, pentru cei care ocupă poziții vulnerabile, reconversia profesională.
Adoptarea AI depinde și de capacitatea companiilor de a cheltui bani pe formare: majoritatea companiilor care utilizează AI sunt întreprinderi mari, nu mici sau mijlocii. Este posibil ca AI să lărgească și mai mult discrepanța dintre actorii economici mari și cei mici? Și dacă da, ce pot face guvernele pentru a limita lărgirea acestei discrepanțe?
Cu siguranță, în UE, și inclusiv în România, PNRR, dar și alte programe (cum ar fi COSME sau Horizon Europe), sprijină adoptarea inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți munca, nu pentru a o înlocui. În România, istoria implementării proiectelor europene trebuie să facă schimbarea de la mentalitatea lui „facem ceva, pentru că oricum avem bani”, la „facem ceva bine, pentru că avem bani”.
Ce se va întâmpla cu munca? Impactul AI asupra mai multor domenii
Așa cum menționează și raportul OCDE, AI are potențialul de a accelera inovația. Organizația oferă și o estimare a impactului AI pentru diferite sarcini de lucru.
Spre exemplu, pentru scrierea de cod în diferite programe, efectul mediu pe care îl are AI este extrem de ridicat, de aproximativ 90%. Într-adevăr, și în România discuțiile despre utilitatea programatorilor IT pe piața forței de muncă încep să prindă din ce în ce mai mult contur, mai ales că în ultimii ani numărul acestora a crescut exponențial. Este posibil ca mulți dintre aceștia să petreacă cele 40 de ore pe săptămână realizând alte activități decât cele ale jobului, pentru că deja au reușit cel puțin parțial să-și automatizeze unele sarcini? Așa cum estimează echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, rata de creștere anuală a numărului angajaților din IT a scăzut considerabil începând cu luna iulie 2022. Iar dacă trendul continuă, este clar că industria IT din România trebuie să treacă spre o etapă a inovării.
Deloc surprinzător, pentru sarcinile de scriere generală, efectul mediu pe care îl are AI este ridicat, dar cu siguranță nu suficient pentru a produce reconfigurări substanțiale în piețele care au ca activitate economică principală această sarcină: jurnalism și media, crearea de conținut pentru marketing digital, relații publice sau educație. Având în vedere că efectul mediu se situează în jurul valorii de 40%, ne putem aștepta doar la o creștere a productivității în aceste domenii, care vine la pachet cu alte provocări: este conținutul generat de AI original sau poate fi acesta citat ca parte a unor activități care implică scriere generală?
Pentru scrierea profesională, impactul este de aproximativ 60%, ușor mai ridicat, dacă luăm în calcul faptul că majoritatea companiilor au încorporat în operațiunile lor un limbaj specific, structurat și logic, pe care un AI îl deprinde repede.
Pentru consultanța în business, impactul este și mai mic, din nou în jurul valorii de 40%. Este de așteptat să vedem și în România o creștere a productivității generate de AI, dar de cele mai multe ori, consultanța implică o înțelegere profundă a contextului unic al fiecărui client. În timp ce AI poate analiza date și identifica modele, generarea de strategii creative și inovatoare necesită adesea gândire umană.
Pentru serviciul clienți, nu pentru suportul pentru clienți, AI are un impact și mai mic, cel mai probabil pentru că empatia și înțelegerea nevoii clientului sunt esențiale: deși AI poate gestiona eficient solicitările de rutină, aceasta întâmpină dificultăți în ceea ce privește aspectele emoționale ale interacțiunii umane.
Jumătatea plină a paharului și cum se poate evapora ea
Per total, dacă ne uităm strict la situația economică, perspectivele de risc economic sunt echilibrate, dar înclină către negativ, în special din cauza tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care ar putea crește prețul la energie și complica situația de pe piețele financiare.
Dacă ne uităm la productivitatea globală, economiile emergente din centrul și estul Europei sunt și ele pe o pantă ascendentă, dar nu suficient de rapidă.
Ultimul raport al McKinsey pentru productivitatea muncii plasează România ca fiind una dintre țările care avansează în ritm rapid către convergența cu economiile avansate, datorită creșterilor de productivitate în sectorul manufacturier. Cert este că, la nivel global, productivitatea muncii crește și este mai mult decât necesară pentru a face față șocurilor externe și economice.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
Cecilia Ciocîrlan
Economistă
