Mărgica urbanistică din Vest. Cum a ajuns Oradea să concureze de la egal la egal cu frații mai mari: Timișoara și Cluj

Investiții în infrastructură și un spital nou

Pe plan local, infrastructura rutieră din Oradea este în plină dezvoltare, iar cel mai recent proiect major finalizat este cel al unui grup de cinci pasaje subterane, construite în Piața Emanuil Gojdu, din centrul orașului. Pasajele au rolul de a scurta timpii de parcurs pentru șoferi dintr-o parte în alta a orașului și de a reduce poluarea prin limitarea timpului petrecut în staționare.

Pasajele subterane se adaugă numeroaselor parcări subterane construite în oraș în ultimii ani, inclusiv în zonele centrale. Prin aceste măsuri, autoritățile locale au încercat practic să mute o parte din trafic și din parcări în subteran, în condițiile în care spațiile disponibile la suprafață pentru a fi convertite în parcări sunt limitate. 

Cel mai recent, Consiliul Local Oradea a aprobat în martie 2024 un proiect pentru regenerarea urbană a cartierului Nufărul 1, din sud-estul orașului, în special prin modernizarea a zece kilometri de străzi, construirea a peste 2.600 de locuri de parcare sau plantarea a aproape 2.000 de arbori. Dar și prin construirea unei școli, ca reacție la noile complexuri rezidențiale din zonă.

Totuși, cel mai mare proiect public din istoria orașului este un spital de boli infecțioase, la care lucrările vor începe în luna septembrie, pe un teren de 2,5 hectare. Acesta este practic primul spital public construit în Oradea după Revoluție, iar valoarea totală a proiectului este de 135 de milioane de euro. Noul spital va avea patru etaje și minimum 249 de paturi, care pot fi suplimentate până la 326.

În paralel, Oradea a modernizat Spitalul Județean inclusiv cu aparatură medicală modernă, iar în prezent construiește un nou ambulatoriu pentru acesta.

Tot pe plan local, autoritățile publice investesc într-o serie de proiecte pentru petrecerea timpului liber. Pe listă se află, de exemplu, sala polivalentă Oradea Arena, cu 5.300 de locuri, inaugurată în 2022. Dar și proiectul unui stadion nou de fotbal, care face parte dintr-un proiect mai complex, ce prevede și realizarea unor terenuri de sport pentru publicul larg.

Apă caldă și căldură din surse geotermale

În ciuda faptului că este doar al nouălea oraș din România ca populație, Oradea are cel mai mare sistem centralizat de termoficare după București, din punct de vedere al numărului de locuitori racordați la rețea. Circa 39% dintre cei 183.000 de locuitori au apă caldă și căldură de la Termoficare Oradea SA, potrivit unui raport publicat de ANRE în 2021.

Explicația? În ultimii zece ani, sistemul de termoficare a fost modernizat prin înlocuirea a 75% din rețeaua primară de conducte de 77 de kilometri. Ceea ce a dus la scăderea pierderilor în rețea de la 50% la 24% și a redus numărul de avarii la jumătate.

Mai recent, în noiembrie 2023, Termoficare Oradea a inaugurat o stație termică prin care aproximativ 5.000 de locuitori din cartierele Ceyrat și Blajovici sunt alimentați cu apă geotermală. Proiectul este considerat unic în România, datorită faptului că eficiența sistemului este îmbunătățită prin utilizarea unor pompe de căldură, iar apa geotermală intră în stație cu o temperatură de 82 de grade Celsius. Un proiect asemănător este în prezent în lucru în cartierul Nufărul 1. 

În plus, Oradea își propune construcția unei instalații de producere și stocare de hidrogen pentru producția de energie electrică și termică. Toate aceste proiecte sunt esențiale mai ales în contextul în care Uniunea Europeană dorește să renunțe treptat la utilizarea gazelor naturale.

Citește și: Comoara geotermală de sub București și Ilfov. Cine se adapă din ea și cine o ignoră

Cea mai mare investiție privată din România ultimilor ani

Oradea a reușit să atragă recent una dintre cele mai mari investiții private din România: producătorul de anvelope Nokian investește 650 de milioane de euro în construcția primei uzine de anvelope fără emisii de dioxid de carbon din lume. Noua uzină va începe producția în 2025, va avea circa 500 de angajați și o capacitate de producție de șase milioane de anvelope pe an, care vor fi exportate în țările din Europa Centrală și de Est.

Noua uzină are rolul de a o înlocui parțial pe cea din Rusia, unde Nokian producea 17 milioane de anvelope pe an și pe care a vândut-o pentru 400 de milioane de euro, ca reacție la izbucnirea războiului în Ucraina.

În paralel, Oradea are potențialul de a atrage noi investiții din partea unor producători de componente auto, datorită uzinei pe care Grupul BMW o construiește în prezent, la numai 60 de kilometri distanță, în orașul ungar Debrecen.

Zona metropolitană: tram-trenuri și linii noi de cale ferată

În ciuda dezvoltării urbanistice, municipiul de reședință al județului Bihor nu a fost ocolit de o tendință remarcată în toate marile orașe ale României, în special în ultimul deceniu: migrarea populației spre comunele limitrofe. Autoritățile locale din Consiliul Județean Bihor afirmă că populația comunelor din jurul orașului s-a dublat în ultimul deceniu și estimează că în prezent există 30.000 de oameni care fac zilnic naveta din zona metropolitană în oraș. 

În acest context, a fost inițiat în noiembrie 2023 un proiect major care să simplifice călătoriile acestor persoane: o rețea de tram-trenuri metropolitane, care vor circula pe linii de tramvai din Oradea și pe linii de tren existente la periferia orașului. Acestora li se adaugă linii de cale ferată noi, construite special în acest scop. 

În prezent, proiectul este la stadiu de aprobare a studiilor de fezabilitate pentru șase trasee care vor conecta rapid orașul de principalele comune limitrofe. Astfel, vor exista linii de tram-trenuri din oraș până la Aeroportul Oradea, linii pentru legăturile Borș – Hotel Iris și Oradea – Toboliu – Cheresig și linii noi de cale ferată pentru interconectarea infrastructurii la rețeaua existentă de trenuri de pe tronsonul Oradea Est – Oradea – Oradea Vest.

Proiectul este asemănător din punct de vedere conceptual cu cel al trenurilor metropolitane gândite să conecteze Bucureștiul de comunele limitrofe prin actuala rețea de căi ferate.

Legături rutiere cu autostrăzile A1 și A3

Unul dintre principalele dezavantaje pentru Oradea a fost lipsa unor conexiuni eficiente pe cale rutieră, feroviară sau aeriană cu alte orașe mari din regiune, precum Cluj-Napoca și Timișoara sau, într-un sens mai larg, cu București. Lucrurile au început însă să se schimbe în ultimii ani și la acest capitol. 

Deplasarea în comunele limitrofe și dincolo de acestea este îngreunată în cazul în care șoferii traversează diverse orașe, pentru a ajunge la destinația finală, iar la acest capitol în regiunea Oradea sunt numeroase proiecte în derulare.

Există un proiect pentru o centură a orașului, cunoscută sub numele de Inelul Rutier Metropolitan, care ocolește partea sudică a Zonei Metropolitane și conectează DN1, DN 76 și DN 79. În prezent se fac demersuri și pentru un tronson de centură ocolitoare pentru partea nordică, care să se conecteze la DN1 și DN19. 

De asemenea, au fost lansate licitații pentru construirea unor centuri ocolitoare pentru câteva dintre comunele aflate în Zona Metropolitană Oradea: Oșorhei, Nojorid și Sântandrei. În paralel, se află deja în construcție centuri pentru o serie de comune de dimensiuni mai mari, aflate în apropierea orașului: Beiuș, Aleșd și Sânmartin. 

O altă problemă pentru Oradea a fost că, prin prisma poziționării geografice, orașul a fost practic ocolit de ambele autostrăzi care trec prin Transilvania, A1 și A3, însă și aici există deja progrese vizibile: Drumul Expres Oradea – Arad, cunoscut sub indicativul DEx16, va conecta practic orașul la ambele autostrăzi. 

Pentru moment, la sfârșitul lunii martie 2024, a fost inaugurată circulația pe un tronson de aproape 19 kilometri, care face legătura între centura Oradea și A3. Tot atunci, a fost lansată și licitația pentru tronsonul de 120 kilometri, dintre centura Oradea și Arad, care ar trebui finalizat în doi ani de la startul lucrărilor.

Conexiuni mai eficiente pentru trenuri și avioane

În paralel, în ianuarie 2024 au început și lucrările de modernizare la calea ferată Oradea – Cluj-Napoca. Traseul lung de 160 de kilometri va fi electrificat și va avea cale dublă pe toată lungimea. La finalizarea lucrărilor, trenurile de călători vor putea circula cu o viteză maximă de 160 km/h, similară cu cea de pe ruta București – Constanța, ceea ce va scurta durata actuală a călătoriei, de aproximativ două ore și jumătate.

Autoritățile locale încearcă să revitalizeze și Aeroportul Oradea, în contextul în care acesta are  în prezent o singură rută: Oradea – București, operată de Tarom. Împreună cu autoritățile județene, au alocat fonduri de trei milioane de euro, pentru a atrage companii aeriene prin subvenții, iar perspectivele sunt pozitive. 

Compania aeriană moldovenească HiSky ar urma să opereze zboruri de la Oradea spre București și Londra, la care se adaugă zboruri charter de vacanță spre Antalya (Turcia), Hurghada (Egipt) și Monastir (Tunisia). Compania aeriană de stat a Poloniei, LOT, va opera zboruri pe ruta Oradea – Varșovia, începând din iunie 2024 și va primi subvenții timp de cel puțin patru ani pentru asta. 

Pe baza acestor proiecte, Oradea va deveni în următorii ani mai accesibilă pentru călători atât pe cale rutieră, cât și feroviară și aeriană, ceea ce pe termen lung ar trebui să impulsioneze dezvoltarea turistică și economică.

O oportunitate în era muncii remote, în ciuda salariilor mici din județ

Pentru a ajunge însă să concureze cu Timișoara și mai ales Cluj, Oradea are de recuperat o serie de decalaje economice, pe lângă îmbunătățirea infrastructurii urbane și regionale. 

În analiza acestor decalaje, trebuie luat în calcul și faptul că Oradea este cel mai mic și mai puțin populat oraș dintre cele trei.

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, la nivelul anului 2022, salariul mediu net în județul Bihor a fost de 3.099 lei, ceea ce reprezintă doar 73% din același salariu înregistrat în Timiș (4.251 lei) și numai 66% din cel obținut de locuitorii județului Cluj (4.679 lei). De asemenea, în intervalul 2018-2022, salariul mediu net a crescut cu 48% în Bihor, comparativ cu 45% în Timiș și 54% în Cluj.

Pe de altă parte, apariția locurilor de muncă remote după pandemia de coronavirus ar putea simplifica decizia unor persoane de a se muta în Oradea, mai ales în cazul specialiștilor din IT.

Piață imobiliară mai mică, dar cu potențial de creștere mai rapidă

Datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că piața imobiliară din Oradea generează în mod obișnuit aproximativ o treime din numărul de tranzacții raportat la Cluj-Napoca și Timișoara. Evoluția generală a fost în mare parte asemănătoare, cu scăderi de circa 20% între anul record 2021 și anul trecut. 

Numărul de tranzacții imobiliare trebuie însă pus într-un context mai larg, care să ia în calcul și oferta totală de locuințe din cele trei orașe, dar și numărul de unități locative noi care au fost finalizate în ultimii ani.

Astfel, datele furnizate de INS arată că în Oradea există aproape 105.000 locuințe, comparativ cu cele aproape 160.000 din Cluj-Napoca și 152.000 în Timișoara. Practic, deși numărul de tranzacții imobiliare din Oradea este de trei ori mai mic, Timișoara și Cluj-Napoca au cu numai 50% mai multe locuințe, ceea ce înseamnă că piața imobiliară din Oradea are potențialul de a crește într-un ritm mai alert decât celelalte două.

De asemenea, în ultimii cinci ani pentru care există date la nivel de oraș (2018-2022), în Oradea au fost finalizate aproape 6.300 de locuințe noi, comparativ cu cele aproape 15.000 din Cluj-Napoca și cele 7.000 din Timișoara. Numărul acestora poate juca un rol important în numărul de tranzacții imobiliare, iar aici Oradea se apropie puternic de Timișoara.

Pe de altă parte, datele legate de suprafața utilă autorizată în ultimii ani sugerează că în Oradea vor fi finalizate în viitor mai puține locuințe decât în Timișoara. Astfel, dacă luăm în calcul autorizațiile emise în ultimii trei ani, în Oradea ar urmă să apară locuințe cu o suprafață totală de circa 550.000 de metri pătrați utili, comparativ cu 630.000 în Timișoara și 503.000 în Cluj-Napoca.

Locuințele mai scumpe în Oradea decât la Timișoara

În absența unor informații publice cu privire la prețurile reale cu care se tranzacționează locuințele, o estimare a prețurilor poate avea la bază datele raportate de una dintre principalele platforme de anunțuri imobiliare din România. 

Platforma Imobiliare.ro calculează în fiecare lună un indice pentru prețul mediu pe metru pătrat în principalele orașe din România, pe baza prețurilor solicitate de vânzători. În realitate, cel mai probabil, prețurile reale de tranzacționare sunt mai mici, întrucât indicele Imobiliare nu poate lua în calcul eventualele negocieri. 

Astfel, indicele Imobiliare arată că în februarie 2024, în Oradea, prețul mediu a fost de 1.550 de euro pe metru pătrat util și a depășit în premieră costul din Timișoara (1.544 euro). De altfel, în ultimii cinci ani, suma solicitată pentru locuințele din Oradea a crescut într-un ritm mai alert (+53% vs. 2019) decât în Timișoara (+24% vs. același an). 

În schimb, Cluj-Napoca continuă să fie cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu un preț mediu solicitat de 2.666 de euro pe metru pătrat, în creștere cu 54% comparativ cu 2019.

Datele de mai sus arată că, pentru moment, Oradea a reușit să depășească Timișoara doar la prețul solicitat de proprietari pentru imobiliare, în timp ce la restul indicatorilor economici reușește cel mult să reducă diferența comparativ cu orașul de pe Bega și este încă mult în urma Clujului.

Oradea face progrese în turism și se apropie de Timișoara 

În prezent, Oradea este depășită de Timișoara și mai ales de Cluj în ceea ce privește turismul. Numărul locurilor de cazare a crescut cu 13% în ultimii cinci ani, la peste 3.000. Insuficient pentru a se apropia de Timișoara, în ciuda faptului că aici oferta a scăzut în același interval cu 9%, la mai puțin de 5.000 de locuri de cazare.

Totuși, se poate observa că în ultimii ani, în special după pandemia de coronavirus, Oradea a reușit să se apropie de Timișoara la numărul de nopți de cazare petrecute în oraș de către turiști: 375.000 în 2022, comparativ cu cele 444.000 achitate de turiștii din Timișoara. 

Între timp, Clujul este departe de cele două orașe, cu un număr de peste două mai mare de nopți de cazare.

În concluzie, Oradea traversează o perioadă de dezvoltare fără precedent la nivel local și regional, ceea ce ar putea ajuta orașul din județul Bihor să concureze mai bine, în special cu Timișoara, de care s-a apropiat mult la anumiți parametri, și mai puțin cu Cluj-Napoca, oraș cu un avans considerabil.