Cum ar trebui să arate orașele viitorului din România, ca să fie pentru oameni, nu pentru clădiri și mașini

Orașele din România sunt departe de tendințele internaționale, în ceea ce privește arhitectura urbană. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa, vom vedea tendințe care par din altă lume, față de ce se întâmplă la noi. E de ajuns să aruncăm o privire spre Paris, un oraș aflat în avangarda luptei cu schimbările climatice. Când vorbim de orașele viitorului, nu ne putem gândim la capitala României.

Bucureștiul e un oraș sufocat de mașini, la fel ca multe alte orașe de la noi, iar dincolo de asta, construirea de noi blocuri pare să se facă într-un mod haotic, fără un plan concret în spate. 

Un concept care alege să pună oamenii pe primul loc, să dezvolte comunitățile locale din cartiere și să pună accent și pe ce e în jurul blocurilor e cel al orașului productiv.

Concret, într-un oraș productiv cartierele oferă oamenilor răspunsuri la nevoile lor. Într-un cartier productiv, vei avea unde să muncești, de unde să-ți faci cumpărăturile, vei avea unde să petreci timpul liber sau să te tratezi de probleme de sănătate. Iar primăriile și dezvoltatorii vor discuta cu locuitorii din zonă, vor vedea ce nevoi au și vor ține cont de ele. E vorba și de o democratizare a planificării urbane, una care să țină cont, concret, de ce vor oamenii dintr-o anumită zonă.

Ca să înțelegem mai bine cum arată un astfel de oraș productiv și de ce e acesta un concept important în urbanismul contemporan, Panorama a stat de vorbă cu specialista în geografie și arhitectură Stefanie Weavers, project manager la IBA 27 (o expoziție care va avea loc la Stuttgart în 2027) și speaker în cadrul Climate Change Summit în București, care a avut loc pe 19 și 20 octombrie.

Panorama: Dacă ar fi să îi descrieți cuiva orașul productiv, cum ați face-o?

Stefanie Weavers: Aici trebuie să punem accent pe cartiere, nu pe orașul întreg. Așa că aș întreba oamenii: unde locuiești și ce e important în zona ta?

Ce ar face viața voastră mai comodă și mai ușoară? Și apoi, vedem dacă există zone care trebuie reconstruite, de exemplu. Și ce fel de schimbări putem implementa în zonă.

Dar, toate măsurile trebuie luate împreună cu oamenii. Cum putem implica comunitatea locală prin voluntariat, de exemplu, pentru a crea propriul nostru proiect local, cu utilizări temporare, precum un magazin local care vinde alimente, produse agricole.

Cheia stă în colaborare și ca fiecare dintre noi să înceapă cu proiecte locale mici. De ce avem nevoie în cartierul nostru? Cum ne putem organiza? De ce fel de ajutor avem nevoie? Apoi, să începem cu lucruri simple. Poate agricultură urbană, grădinărit urban, mici magazine sau poate o stație de reparare a bicicletelor, lucruri de genul acesta. Și apoi, alți oameni din alte cartiere vor veni să arunce o privire și se va crea astfel mai multă interacțiune.

Panorama: Sună asemănător cu orașul de 15 minute.

Stefanie Weavers: Da, exact. Astfel, vom avea mai multă interacțiune cu vecinii, ceea ce poate duce la mai multă susținere reciprocă, iar asta ajută sănătatea mintală. 

Poate vei reuși să-ți găsești de muncă în același cartier. Așa că vei interacționa mai mult cu oamenii din zonă, va exista o colaborare mai intensă. Se vor evita astfel distanțele lungi, iar oamenii nu vor mai pierde așa de mult timp pe drum, în metrou, autobuz sau mașina proprie. Cheia e la comunitățile locale, dacă reușim să le activăm și să le facem să colaboreze într-un cartier, atunci asta ar putea avea un efect al bulgărelui de zăpadă și va mobiliza oamenii și din alte zone.

Panorama: Care e cel mai important aspect de care ar trebui să țină cont dezvoltatorii imobiliari, când vine vorba de clădirile noi?

Stefanie Weavers: Depinde de cultura și de geografia locală. Însă noi, în Germania, nu punem accentul acum pe clădiri înalte, pe zgârie nori. Cred că o medie bună e reprezentată de clădirile care au între patru și opt etaje. Nu prea înalte. Avem nevoie de spațiu și pentru alte lucruri, nu doar pentru clădiri de locuit. E nevoie și de spațiu de recreere, iar aici natura joacă un rol cheie, e imporantă pentru sănătatea noastră. Deci, trebuie să avem spații verzi în jur. 

Panorama: Cum vedeți implicarea statului în arhitectura urbană? Cât de implicate ar trebui să fie autoritățile?

Stefanie Weavers: Pot să răspund la această întrebare prin perspectiva germană. Aici, în Germania, vedem rolul statului ca fiind pe două căi. Bineînțeles, prima este cea financiară. Avem nevoie de subvenții de la stat și de diferite programe de susținere, pentru a implementa ideea unui oraș productiv.

A doua cale este cea a legilor și reglementărilor. În Germania, avem legi foarte stricte și reglementări care stau uneori în calea creativității și a inovării. Cred că guvernul trebuie să se adapteze și să ajusteze legile, pentru ca ele să îți permită să vii cu o abordare nouă.

Economia circulară ar trebui să schimbe și arhitectura orașelor

Panorama: Care ar fi în acest moment cea mai mare problemă pe care o identificați la felul în care arată orașele prezentului?

Stefanie Weavers: În Germania, cel puțin, e vorba de această separare. Vorbesc de separarea diferitelor activități, ceea ce creează distanțe foarte lungi. Avem anumite zone în care găsim „orașe moarte”, unde oamenii doar locuiesc, pentru ca apoi să facă naveta în alte orașe, pentru a munci. Iar în orașele respective, de multe ori nu e nimic altceva de făcut, în afară de a merge la job. Asta este o problemă uriașă. Majoritatea oamenilor de la primării sau dezvoltatori sunt de modă veche și nu acceptă așa bine idei noi.

E foarte trist, pentru că ce se construiește acum e ceva ce va dura, poate, încă 50 de ani măcar. Oamenii trebuie să se gândească la cum vor să trăiască în viitor.

Panorama: Se discută acum din ce în ce mai mult și despre arhitectura circulară. Ați putea descrie acest fenomen și de ce e el important?

Stefanie Weavers: În general, în prezent, avem un sistem liniar, nu doar în ceea ce privește arhitectura și clădirile. Dar noi consumăm anumite lucruri și apoi le aruncăm. Ceea ce are un efect negativ asupra naturii. Ar trebui să revenim la un sistem circular.

În trecut, oamenii foloseau doar ce aveau nevoie și erau nevoiți să refolosească materialele de construcție. Când o clădire era demolată, ei reutilizau materialele. Iar un sistem circular asta aduce, această idee de a refolosi lucrurile cât de des posibil. Materialele de construcție nu mai ajung la groapa de gunoi, ci capătă o nouă viață și poate vor face parte dintr-o clădire nouă sau o stradă nouă. Așa ia naștere un oraș revitalizat.

Panorama: Ne puteți da un exemplu de oraș productiv din Europa?

Stefanie Weavers: Un exemplu foarte bun de productivitate și arhitectură circulară este Copenhaga. Desigur, putem vorbi și de Zurich, în Elveția. O strategie circulară foarte eficientă și inovativă are și Amsterdam.

Panorama: Cum credeți că va arăta viitorul orașelor?

Stefanie Weavers: Cred că ar trebui să avem orașe productive și incluzive. Orașele ar trebui văzute ca fabrici, dar într-un mod pozitiv. Ar trebui să avem diferite moduri de utilizare ale unor spații mai mici, care să se completeze unul pe altul, și forme alternative de locuințe, care să se concentreze mai mult pe comunitate și pe a împărți bunurile. Dacă adăugăm aici și agricultura urbană, asta va fi oferi un potențial uriaș comunităților locale.

Articol editat de Andrei Luca Popescu