Newsletter Panorama

Panorama cu ALP: De ce e greșit un Big Brother la liber pentru polițiști și jandarmi?

Computer Hope Guy
Accesul liber la sisteme de supraveghere video în masă a cetățenilor e visul umed al oricărui sistem de forță de stat. Acum, avem și o versiune românească. Foto: imagine creată cu AI/Microsoft Bing

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. O dată pe săptămână, vă povestesc despre un subiect care mi s-a părut demn de atenția voastră sau care doar mă enervează atât de mult, că îmi vine să afle și alții. Sugestiile și dorințele voastre le aștept aici.

Vorbim azi despre cum un grup de deputați liberali ar dori să ofere pe tavă polițiștilor și jandarmilor români fantezia informativă a oricărei forțe de ordine de pe lumea asta: acces liber și neverificat din exterior la supravegherea video, în masă, a cetățenilor, prin sistemele CCTV din spațiul public. De ce e asta greșit, chiar dacă știm placa „de ce să te temi, dacă n-ai nimic de ascuns?”. Apoi, călătorim cu metroul alături de bogatul candidat PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu și încercăm să nu murim de râs.

De ce e greșit un Big Brother la liber pentru forțele de ordine?

big brother supraveghere jandarmi politisti
Prin noua lege, jandarmii și toate forțele de ordine ale MAI vor trece la nivelul următor: supraveghere video real-time prin camerele instalate prin orașe. Foto: Adel Al-Haddad/Inquam.

Structurile de forță ale României, de la servicii secrete, la armată și poliție, scot sistematic capul în arena publică, cu câte o inițiativă legislativă care să le facă viața mai ușoară în restrângerea libertăților noastre, precum și să le confere puteri sporite și necontrolate.

Uneori, și le scriu chiar de capul lor, cum s-a întâmplat acum doi ani cu legile securității naționale, concepute direct în birourile serviciilor secrete. Alteori, le sunt puse pe tavă de diverși servanți sau idioți utili din politică.

Cel mai recent episod din acest serial cu tema „lăsați-ne să vă apărăm siguranța cu orice preț” are drept personaj principal structurile de ordine ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care includ de la poliție și jandarmerie, până la pompieri, ofițeri de imigrări și frontieră. Harnicii executanți legislativi sunt un grup de 12 deputați PNL, din care îl remarcăm pe ilustrul fost ministru de Interne și plagiator de doctorat – electricianul (la bază) Lucian Bode.

Ce s-au gândit dânșii? Ca toate structurile MAI să aibă acces „direct și gratuit, în timp real”, la imaginile video ale sistemelor de supraveghere a spațiilor publice, care aparțin nu doar instituțiilor publice și primăriilor, ci și oricărei firme. La cele ale armatei și serviciilor secrete nu au acces, că doar nu ne călcăm unii cu alții pe bocanci. Scopul? Monitorizarea „situației operative” sau atunci când apar „situații speciale” sau de criză în ordinea publică.

Cum noua boală a primăriilor românești e să-și vrăjească cetățenii că îi păzesc și au grijă de ei, dacă îi supraveghează cu mii de camere video pe străzi, prevederile ar avea un impact deosebit de mare în balanța aparat de ordine publică – cetățean, care e tare ușor de dereglat în România.

USR a sărit în sus și a numit-o „mica Securitate” a lui Cătălin Predoiu, ministrul de Interne: prevederile pun sub puterea ministrului și mingea, și terenul de joc, și arbitrii. El decide direct regulile de supraveghere și cine cum trebuie să respecte. Ceea ce, dat fiind istoricul de autoreglementare și pedepsire a abuzurilor din sistemul polițienesc, e corect nu doar să ne îngrijoreze, ci să ne sperie de-a dreptul.

Ca întotdeauna, diavolul se ascunde în detalii și nicăieri nu se aplică asta mai mult ca în cazul legislației. Poți înțelege nevoia unui polițist, pompier sau jandarm de a filma în timpul unei misiuni, fără a mai avea acordul persoanelor filmate, nu doar pentru ca structurile de comandă să poată avea o imagine coerentă a ce se întâmplă pe teren, ci și pentru a exista un martor video al faptelor. Propunerea de care vorbim reglementează și aceste situații.

Problema este când ele primesc acces în masă și drepturi nemărginite sau vag limitate în acest sens, ceea ce se întâmplă acum, în cazul sistemelor de supraveghere a spațiilor publice, prin camere CCTV.

Chiar dacă prevederile gândite de Bode și compania reglementează și aspecte pozitive pentru cetățean, care țin de cum trebuie să fie stocate și gestionate datele personale ale oamenilor surprinși în imagini, cutia Pandorei se cască larg în direcția abuzurilor, când citești mai cu atenție.

Ce sare în ochi este larghețea condițiilor puse structurilor MAI, atunci când ar dori să filmeze nemărginit oamenii sau să îi monitorizeze în timp real și direct, prin camerele de supraveghere. Trebuie doar să „există motive verosimile pentru a bănui că…”. Atât.

Nu trebuie să comiți ceva ilegal, e de ajuns ca unui polițist să i se pară că „te pregătești” să o comiți. Așa scrie în proiectul de lege. Poate arăți mai ciudat în ziua aceea, poate emani un aer suspect, e ok să fii filmat și supravegheat video în spațiul public, fără vreo opreliște sau filtru legal. Așa a bănuit angajatul MAI.

Acum, fiecare are piticii săi pe creier, că e jurnalist, polițist sau jandarm. Mie, unul, mi se pare verosimil să bănuiesc că Lucian Bode nu știe să scrie legat trei paragrafe. Sau că, puși în fața unui astfel de ospăț informativ, lipsit de orice arbitraj și verificare legală din exteriorul sistemului, un polițist sau un jandarm ar putea fi tentați să abuzeze.

Cine să-i prindă? Coleguții? Câte cazuri de oameni din structurile de ordine, armată sau servicii secrete ați auzit să fie sancționate, condamnate sau excluse din sistem, pentru că nu au respectat niște reguli interne sau drepturi și libertăți cetățenești?

În Panorama, am scris pe larg despre problema supravegherii în masă a cetățenilor, prin sisteme video amplasate pe spațiile publice de primării. La aceste camere și imagini au acces, fără vreun mandat din partea justiției, ci doar în baza unei simple solicitări, cam toate structurile de forță ale României.

Robert Negoiță, primarul sectorului 3, îmi recunoștea nonșalantserviciile secrete nici nu mai cer voie la primărie să-și bage nasul când au nevoie de imaginile filmate de sistemele CCTV ale primăriei. Intră direct și se servesc. Te mai poți supăra pe MAI acum, că-și dă o lege negru pe alb în acest sens? E chiar o dovadă de transparență.

Nu e loc aici să dezbatem de ce modelul chinezesc de supraveghere în masă a oamenilor încalcă drepturi fundamentale și nu e dovedit a rezolva mare lucru pentru siguranța în spațiile publice. Sau de ce poarta către abuzuri din partea statului se deschide larg, cu cât supravegherea e mai extinsă și mai lipsită de filtre și restricții legale.

Totuși, vreau să ofer un posibil răspuns eternei platoșe a celor care iau apărarea acestor practici: „dacă n-ai nimic de ascuns, de ce să te temi/de ce să fii împotrivă?”.

„Spațiul public este al tuturor și trebuie să fie liber, nu al autorității care stă cu ochii pe tine. Dacă e așa, înseamnă că singurul loc privat din viața asta este între cei patru pereți ai casei tale. Adică, te duci în închisoarea ta”, explica Bogdan Manolea, consultant juridic specializat în dreptul tehnologiei informațiilor și director al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

Nu suntem o țară de suspecți, iar dilema pe care ne-o pun sub nas autoritățile în astfel de situații, că avem de ales între siguranța noastră și o „mică parte” din libertate, este una falsă. Într-o țară ca România, unde autoritățile rareori dau socoteală cetățenilor și răspund în fața legii pentru ceea ce fac, ar fi chiar o alegere periculoasă.

Recomandările lui ALP

Vorbim doar despre aur, dar România stă pe bogății și mai mari

iaz decantare cupru rosia poieni

Dincolo de Roșia Montană și scandalul creat în jurul proiectului de exploatare a aurului de acolo, România mai are și alte bogății în subsol, de care rareori se vorbește. Pot fi ele exploatate cum trebuie, din punct de vedere al mediului? Anca Iosif și Eliza Casandra s-au uitat și la alte proiecte sau zăcăminte românești și cum se leagă ele cu problemele mineritului.

SGR se înfundă cu ambalajele și reticențele românilor

SGR

Ultima oară când m-am dus să returnez pet-urile la automatele din parcarea unui supermarket, nu funcționa niciunul. Erau pline ochi și lumea stătea deja nervoasă la coadă. „Aveți doar trei sticle”, s-a hăhăit unul la mine. „Atât am produs”, ce să-i zic. Sistemul „garanție-returnare” merge cu hopuri în România: după ce că românii sunt reticenți la a-și gestiona ecologic gunoiul, infrastructura SGR le mai pune și bețe în roate. Dana Mischie a căutat răspunsurile.

Cum a ajuns BNR să facă șpagatul între politică și inflație

bnr inflatie economia

Combaterea inflației prin majorarea dobânzilor este ca administrarea de antibiotice. Cel mai rău lucru pe care îl poți face este să iei doar jumătate din tratament, iar apoi să renunți, pentru că te simți mai bine. Cam asta pare că se pregătește Mugur Isărescu să facă: deși avem cea mai mare inflație din UE în 2024, BNR ar cam scădea dobânzile, ca să țină guvernul Ciolacu fericit și stabil economic. Cuplat cu un deficit bugetar imens, asta ar crește riscul de derapaj economic, explică Mihai Gongoroi.

Mărirea și decăderea programului „Prima Casă”

prima casa locuinta imobiliar

Creditele garantate de stat prin programul „Prima Casă” și apoi „Noua Casă”, cu avans de doar 5%, au însemnat salvarea imobiliară nu doar pentru mulți tineri români, dar și pentru o piață care abia ieșea dintr-o mega-criză, în urmă cu 15 ani. În condițiile pieței imobiliare de acum, el însă nu mai are nicio relevanță, explică Andrada Ghira. Ieși mai câștigat dacă îți iei credit ipotecar direct de la bănci.

De ce vrea Franța să blocheze Shein

shein

Pentru noi, ăștia care ne cumpărăm haine doar atunci când „avem nevoie”, nu compulsiv sau după cum bate moda, restricțiile asupra giganților chinezi Shein sau Temu, care fac dumping de haine ieftine în Europa, n-ar trebui să ne doară. Dana Mischie ne explică însă că e mai mult decât atât. Hainele de „fast-fashion” distrug mediul înconjurător, dar și viețile unor muncitori exploatați. Ca să nu mai punem la socoteală interesele industriei de fashion europene, de exemplu.

Infograficul Panorama

Criza energiei provocată de războiul din Ucraina a pus pe tapet nu doar nevoia ca Uniunea Europeană să-și diversifice furnizorii de gaz, ci și de a adapta infrastructura noilor condiții de import. Gazele intră pe continentul european prin două căi: fie transportat prin conducte, fie prin terminale de import a gazului natural lichefiat (GNL sau LNG, în acronimul englezesc mai des folosit și la noi), unde este regazificat. În infograficul făcut de Edit Gyenge, vedem cum stă fiecare țară europeană cu terminalele de LNG.

Dacă tăceai, deștept rămâneai: Cătălin Cîrstoiu

Nu e un copil abandonat și stingher, e medicul Cătălin Cîrstoiu când a dat de metrou. Așa arăți când intri în spații noi și necunoscute. Foto: George Călin/Inquam.

Am zis că nu e frumos să râzi de un reputat medic cum e Cătălin Cîrstoiu, că a acceptat să joace rolul de iepure care aleargă pentru locul trei, în cursa pentru primăria Capitalei.

Dar să fii atât de gâscă, încât să accepți de bună trista idee a unor consilieri de campanie ai PSD, care te pun să te plimbi cu metroul la doar câteva zile după ce toată lumea a aflat, cu poze și tot tacâmul, că te lăfăi în BMW-uri și Mercedesuri de ultra-lux, pe care le maschezi pe firmă, e penibil. Cine te mai crede?

Chiar medicul spunea, ofuscat de întrebările insistentului Cristian Andrei, de la Hotnews, legate de mașinile sale de lux și de imobilele de la Sinaia și Mamaia: „Ce ați fi vrut, să merg cu trotineta sau să merg cu o bicicletă sau cu o mașină mai ieftină și să ascund mașina în garaj? Nu, eu sunt om cinstit și nu am de gând să ascund cine sunt sau ce fac”.

Atunci, dacă ești cinstit și asumat, de ce să joci un circ ieftin în metrou, când tu te plimbi peste tot, la spital sau la televiziuni, cu „jeep-an” și șofer? Asumă-ți până la capăt că schimbi paradigma iliesciană și mergi pe mâna noilor ciocoi din PSD – „bogat și cinstit”.

Bineînțeles că postura de pui rătăcit de Crevedia, pe care o afișează în metrou medicul Cîrstoiu, intrată în contrast extrem cu luxul în care am aflat cu toții că trăiește, nu a scăpat nesancționată de public, pe social media. Meme cu „când ți-a zis Marcel să mergi cu metroul, dar nu ți-a zis și unde” sau „Cîrstoiu se chinuie și acum să scape de mirosul ăla de metrou/de săraci” au răsărit imediat.

Deci, domnul doctor mai bine ar lăsa metroul. Oricum, dacă se ducea pe magistrala de Pipera, la 8-9 dimineața, chema bodyguarzii să-l scoată din atacul de panică ce l-ar fi cuprins în aglomerație. Ăștia de merg cu metroul știu prea bine că nu așa arată treaba, ca în pozele de campanie.

Mai bine făcea un experiment filmat în traficul bucureștean, cu BMW-ul lui X6 model M60: cât face din Berceni până-n Victoriei, de exemplu, unde parchează, pe ce străduțe o ia, să fenteze aglomerația? Eventual, putea dovedi că și șoferii de BMW știu să folosească semnalizatorul de direcție, în ciuda prejudecăților discriminatorii la adresa lor.

În rest, scenete de-astea cu „și bogații plâng câteodată, când coboară-n metrou” îi fac mai mult rău.

Cifra săptămânii

0
de lei e amenda maximă pentru tăierea ilegală a unui arbore, în București, la fel ca acum 15 ani.

Sursa: B365.ro

Tell me more: Julianne Smith

„După cum știți, îi avem pe Mark Rutte din Țările de Jos și pe președintele Iohannis din România. Există o dezbatere continuă în cadrul Alianței, legată de calificările acestor lideri impresionanți și vom continua să dezbatem avantajele și dezavantajele acestor două persoane, până când vom ajunge la un consens pentru unul din ei, sperăm, în săptămânile viitoare. Nu știm care va fi momentul exact. Cu siguranță, vrem să ajungem la o concluzie cât mai repede. Cred că cel mai târziu ne-am dori să vedem acest lucru rezolvat până la summit-ul de la Washington. (…)

Cred că știți foarte bine că poziția SUA este că îl susținem pe deplin pe Mark Rutte ca următor Secretar General, dar avem cel mai profund respect pentru prietenul nostru, președintele Iohannis, și apreciem că a intrat în cursă și îi urăm toate cele bune, în timp ce continuăm să dezbatem problema în cadrul Alianței” – Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO.


Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață, dacă vă găsesc pe-acasă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x