Newsletter Panorama

Panorama cu ALP: De ce e România guvernată ca un circ și cum ne zbatem între scârbă și furie

Computer Hope Guy

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și editor la Panorama. O dată pe săptămână, vă povestesc despre un subiect care mi s-a părut demn de atenția voastră sau care doar mă enervează atât de mult, că îmi vine să afle și alții. Sugestiile și dorințele voastre le aștept aici.

Nu puteam să vă urez Crăciun fericit și un an nou mai bun, înainte să vorbim despre senzația tot mai acută de circ și poleială inconsistentă pe care ne-o provoacă guvernanții României, lucru care intră în discrepanță tot mai mare cu nevoile noastre concrete. Așa se perpetuează extremismul politic, dar și scârba și furia cetățenilor. Vorbim și de noua obsesie a USR, „serviciile”. Ne revedem la început de 2024!

România guvernată ca un circ

guvern parlament circ panorama cu alp
Dezbateri în Parlamentul României. Imagine generată cu AI / Microsoft Bing.

Ar fi mai sănătos pentru toți dacă am putea să ne retragem, măcar câteva zile, în refugiul călduros al cozonacilor și sarmalelor degustate cu familia, iar singura dezbatere aprinsă să fie dacă punem mazăre în salata de boeuf sau nu. Din păcate, circul oferit de oamenii aleși să decidă cele mai importante lucruri pentru bunul mers al țării funcționează ca un accident grav: am vrea să nu ne mai uităm, dar totuși ne holbăm cu mâna la falcă.

Crăpătura dintre ce nevoi avem noi, cetățenii de rând din România, cu adevărat, la nivelul vieții de zi cu zi și al interacțiunii cu statul, și preocupările decizionale ale politicienilor care guvernează statul pare mai mare ca niciodată.

Este tot mai acută senzația că asistăm la un circ cât se poate de nemetaforic. Cele mai multe decizii și inițiative politice sunt o poleială inconsistentă, o fațadă mimată a guvernării, în spatele căreia se ascund doar incompetență și protejarea unor profitabile interese de castă.

Rareori vezi măsuri gândite atent, care ajung să rezolve într-adevăr ceva în viețile cetățenilor. Când apar, vin ori la presiuni externe, reieșite din angajamentele pe care România le are cu partenerii europeni sau transatlantici, ori din presiunile interne ale unor sisteme care riscă colapsul. Noi, cetățenii, trebuie să ne considerăm norocoși dacă interesele ne coincid cu cele ale sistemelor în cauză.

Te uiți la cum se decid finanțele țării pe anul viitor și vezi circ real, cu personaje de menajerie. În plenul Parlamentului, băiatul de galerie George Simion o agresează verbal pe zgomotoasa clonă nereușită a răposatului Vadim Tudor, numita Șoșoacă, disperat probabil că îi mănâncă voturile cu o versiune mai extremă decât AUR.

Daniel Ghiță, fostul luptător K1 pensionat din SPP și ajuns peste noapte din bodyguard, deputat PSD, ar vrea să-l tragă de urechi pe un „coleg” de la USR, într-o hârjoneală golănească.

E tensiune mare în Parlament, dar greșit canalizată. Dacă energia depusă pentru regie și circ ar fi măcar parțial concentrată pe gândirea legilor, am fi departe. Te uiți la bugetul adoptat, apoi citești pe îndelete cât de prost gândit e și cum ne va adânci și mai mult în gaură, pentru că nu rezolvă nimic, doar aruncă cu bani în găuri negre.

Te uiți la grijile legislative tâmpe ale unor lideri PSD care au salvat România de „făina de greieri”, protejând tradiția patriotic-alimentară a speriaților isterici de pe Facebook, care se tem că vor mânca lăcuste și viermi uscați fără să știe.

Apoi te uiți în partea cealaltă, în ograda noastră. În restul României, din ianuarie iar cresc accizele la combustibili, deci și prețurile la pompă. Credeți că va striga cineva la Marcel Ciolacu și guvernanții de la decizie sau vom asista la aceleași istericale conspirative despre americani, arabi, ucraineni, ruși și nebănuitele oculte mondiale care ne scumpesc benzina?

În restul României, cadrele didactice nu primesc ce li s-a promis, când au oprit greva din acest an, iar educația continuă să fie subfinanțată și nereformată – pepinieră prosperă de analfabeți funcțional.

Vezi cum se surpă un internat școlar peste copii, la Odorheiu Secuiesc, sau cum o pacientă moare pe targă, în liftul blocat al unui spital din Slatina, iar directorul îți explică cum totul s-a desfășurat ca la carte, a fost doar ghinionul femeii că a murit în lift.

Periodic, ceva sau cineva aflat în responsabilitatea statului român se prăbușește, explodează, crapă, fură banii sau infectează, lovind viețile unor români care au avut ghinionul să se afle prin preajmă sau în incintă. Nimic nu se mișcă legislativ, decizional, pentru ca aceste situații să dispară. E mai simplu să faci live pe Facebook urlând din Parlament și să legiferezi făina de greieri.

Discrepanța aceasta între circul și senzația de amatorism tembel, pe care le produc guvernanții, și nevoile concrete ale cetățenilor pot duce doar în două direcții: scârba pasivă sau furia mocnită.

Dacă nivelul de trai îți permite să ignori ce se întâmplă și să te retragi scârbit într-un turn de fildeș, izolat profesional sau protejat financiar, ajungi să asiști pasiv la toate, eventual să-ți iei boccelele către străinătate, doar cu o depresie socială reprimată și cu sentimentul că nu are rost. Te enervezi așa, ca la un show prost, la care nu participi.

Dacă însă te confrunți cu sărăcia, cu lipsa condițiilor de bază, cu înjosirile sistematice de care ai parte în interacțiunile cu statul – la școli, la spitale, la taxe și impozite, la poliție sau în instanțe –, nu mai ai acest lux. Începe să se manifeste furia, care dincolo de extremisme verbale și de comportament, în orice societate ajunge să se traducă ori la vot, ori, în cazurile foarte grave, prin revolte.

E un teren extrem de fertil pentru populiștii și demagogii extremiști, care promit ordine și seriozitate în societate – valori, principii, reguli. Te vrăjesc cu vorbe goale și promisiuni fără fundament, apelând la sentimente simple și nevoi reale, la răspunsurile pe care autoritățile nu vor sau nu știu să le dea unor întrebări complet justificate, din popor. Când furia e mare, nu trebuie să apeși politic pe butoane prea complicate.

De aceea, partide ca AUR sau fantomaticul construct politic al Dianei Șoșoacă cresc ca pâinea caldă în sondaje și tind să ajungă în poziții neverosimile de putere. Nu se întâmplă doar în România, ci și în Europa, și în SUA. Speriați că pierd teren și incapabili să rezolve de azi pe mâine probleme sistemice grave ale unei țări, tot mai mulți politicieni de la putere sau din opoziție ajung și ei să recurgă la armele populiste și la discursurile extremiste. Ajung să ia măsuri de ochii mulțimii furioase, fără fundament sau perspective. Astfel, circul se perpetuează.

În 2024 nu ne va fi mai ușor, ci dimpotrivă. Circul va atinge cote maxime, într-un an în care la vot se vor ciocni scârba cu furia românilor.

Recomandările lui ALP

Cum au descoperit românii vacanțele la spa

spa sauna

E greu să o înțelegi pe Cristina Dobreanu și fascinația ei pentru saune, spa-uri și stațiuni balneo. Cert e că o mulțime de germani, finlandezi sau turci suferă de aceeași boală și, în ultima vreme, au luat-o pe calea aufguss-ului și tot mai mulți români. Poți să afli aici cum au ajuns spa-ul și „învârtitul prosopului” în saună, la 90 de grade Celsius, o industrie și în România, așa cum e în întreaga lume. Încet, încet, învățăm cultura relaxării.

Femeile din „esports” și dubla lor luptă

esports fete jocuri

Cristina Suliman studiază sociologia și se joacă „Baldur’s Gate 3”. Mi-a zis că o să-mi placă mai mult decât „Diablo 4” și îi voi da ascultare, dar doar după ce termin toți monstruleții diabolici din acest joc iconic pentru tinerețile mele. Până atunci, ne-a explicat de ce în luptele și „raidurile” din industria „esports”, la aparate și pe scene aproape că nu există jucătoare femei, la nivel profesionist. Adică, acolo unde se învârt multe milioane de dolari, care ajung doar la băieți. Au curs valuri de „hate” anti-femei la acest material, ceea ce demonstrează parțial problema. Și nu, nu e ca în tenis sau în fotbal.

Cu ce rămânem după haosul bugetului electoral 2024

buget 2024

Analiza lui Mihai Gongoroi despre cât de strâmb e construit bugetul României și cum în fiecare an guvernele ne sapă groapa bugetară tot mai adânc nu e ușor de digerat. Dar merită citită pe îndelete, pentru că explică foarte clar niște mecanisme și erori care ne afectează pe toți. De exemplu, cum suntem țara europeană cu cea mai mare gaură la colectarea TVA, fără ca statul să miște în front, în fața acestei imense evaziuni fiscale.

Cum s-a schimbat viitorul tinerilor români de la aderarea la UE

tineri

Mulți dintre tinerii României iau ca pe un dat beneficiile venite la pachet cu aderarea la UE. Par ceva firesc. Ei vor vota pentru prima oară în 2024. România lor, singura pe care o cunosc, pare că nu a fost niciodată altfel decât europeană. Noi, restul, știm cum era înainte și ce lucruri naturale acum lipseau cu desăvârșire atunci. Dana Mischie a căutat câteva dintre marile beneficii pentru tineri, venite la pachet cu UE, în acest material din campania „România, la adolescență în UE”. Facem 17 ani de când suntem europeni cu acte în regulă.

Cu cine a făcut Ponta primul milion

Fostul premier Victor Ponta a intrat într-un con de umbră după ce satelitul său rupt din PSD a eșuat. El face însă o grămadă de bani, în timp ce-l consiliază și pe premierul Marcel Ciolacu, din „consultanță privată”. Ce vinde el mai exact unor corporații din China, Turcia, Austria, unei faimoase agenții de impresariat sau la tot felul de firme care iau proiecte de la statul român, puteți citi într-o anchetă făcută de Captura.

Infograficul Panorama

Până să ajungem să ne bucurăm de cozonaci, sarmale și salată de boeuf, de Crăciun și Anul Nou, cineva trebuie să le și gătească, nu? Edit Gyenge a adunat în acest material interactiv crema rețetarelor din online-ul românesc și le-a pus într-un format ușor de comparat și urmărit.

Aveți aici, deci, harta secretelor de bucătărie de Crăciun, din 5 surse populare de rețete din România: Jamila Cuisine, Adi Hădean, Savori Urbane, Teo’s Kitchen și Laura Adamache. Doar să nu mă întrebați de ce lipsește din selecția noastră doamna Laura Laurențiu, cum ne-a scris revoltat un cititor. Nu mă bag, nu mă pricep, eu n-am depășit nivelul rețetelor scrise de mână, lăsate moștenire de mama, să nu pierd gustul din copilărie.

retete craciun

Dacă tăceai, deștept rămâneai: Cătălin Drulă

Cătălin Drulă, la o dezbatere organizată de grupul Renew Europe și USR, în București. Foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu.

Liderul USR continuă să marșeze insistent pe faptul că l-au lovit în aripă „serviciile”, care nu au lăsat USR să guverneze cum trebuie acum 3 ani, iar acum probabil că sunt de vină pentru dosarul penal deschis de DNA în speța vaccinurilor anti-COVID.

El a vorbit despre „asaltul asupra opoziției democratice” și s-a plâns că a simțit presiuni pe când liberalul Eduard Hellvig era șeful SRI, iar USR era la guvernare. Întrebat concret ce a pățit, el nu a putut preciza. Așa e cu sentimentele, e greu să le verbalizezi concret.

„Nu înțelegi unde se termină civilul”, a mai spus Drulă. Parțial, el are dreptate. Probabil cea mai mare problemă pentru democrația din România este influența rețelelor securiste de partid și de stat, care fac și desfac tot ce înseamnă nivel înalt de decizie în arhitectura statului român. Această infiltrare uneori directă, dar cel mai adesea prin interpuși co-interesați, trebuie redusă cât mai mult.

Problema e că fundătura politică în care a ajuns USR și din care speră acum să iasă la liman, cu sprijinul rămășițelor politice de dreapta ale lui Ludovic Orban și Eugen Tomac (așa-numitul „pol de dreapta”), nu are o legătură prea plauzibilă cu interferența rău-voitoare a „serviciilor”.

O legătură mult mai firească se întrevede în incapacitatea USR de a se uni în spatele unor idei și proiecte și mai ales de a ajunge să le pună în aplicare. Mai are legătură și cu ascensiunea populist-extremiștilor AUR, care au mâncat USR-ului aproape complet felia anti-sistem pe care defilau singuri, acum câțiva ani, împotriva PSD și PNL.

Discursurile de acum ale lui Cătălin Drulă și Cristian Ghinea riscă să vină în contrapondere cu propriul electorat (cât a mai rămas din el) și să îi apropie de demagogia sulfuroasă a unui Liviu Dragnea care urla cum îl mănâncă „statul paralel” sau de imaginea neputincioasă a unui Emil Constantinescu, pe care l-a „învins sistemul”.

Le-o zice mai bine chiar europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, care la fel ca mulți alți membri de partid se află în răspăr cu „conducerea”: „Singurul lucru care ameninţă USR este conducerea de tip «partidul sunt eu». (…) Nu se poate să îi copiem pe Dragnea şi pe Dăncilă, chiar la asta s-a ajuns?”.

Cifra săptămânii

0 %
din PIB e deficitul bugetar prognozat de Consiliul Fiscal, pe bugetul din 2024

Tell me more: Marcel Ciolacu

„Dacă experții de la parchete au alte puncte de vedere, o să modificăm. S-a făcut o estimare că ceea ce a funcționat până acum a fost o tâmpenie. Au făcut alte state înaintea noastră aceste estimări și a reieșit că prioritatea oricărui stat este încasarea banilor. Dacă de la parchete îmi vine că nu e bine, nu am nicio problemă să modificăm. Au făcut Germania, toată lumea. Marcel Avram este un caz celebru. Patronul de la Bayern Munchen, Shakira, Messi, toată lumea! Le-au luat banii dublu și asta este. Nu că le luăm 15%, ci le luăm dobânzi, penalități, plus 15%.

Vreți să-i băgăm în pușcărie? Nu am o problemă, dar problema este că în ultimii 10 ani nu am băgat pe nimeni. Ah, pe Gică Popescu, bun, am dat lovitura! Și a și plătit prejudiciul. E falsă tema!” – premierul Marcel Ciolacu, despre așa-zisa „amnistie a evazioniștilor”, lege prin care se oferă în anumite condiții un „deal” fără pușcărie, pentru evazioniștii de sub 1 milion de euro, care achită prejudiciul plus penalizările, înainte de începerea procesului în instanță.


Până aici am avut să vă spun. Ne revedem în ianuarie 2024, când sper să vă găsesc pe-acasă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x