Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați. O dată pe săptămână, vă povestesc despre ce mi s-a părut demn de atenția voastră sau doar mă enervează atât de mult, că îmi vine să afle și alții. Sugestiile și dorințele voastre le aștept aici.
Vorbim azi despre paradoxul săracilor români bogați, care ajung captivi în vacanțele făcute prin stațiuni din România și cum am aterizat, grație guvernului Marcel Ciolacu, în mijlocul țopârlăniei la preț de Paris, de la „băile” din Căciulata. Apoi, ne întrebăm dacă ministrul Transporturilor e un om rău sau doar incapabil să raționeze, dacă a decis să închidă Valea Oltului pentru o lună, în mijlocul verii.
De ce să nu-ți faci vacanța în România?
E cald, e vacanță pentru mulți și e sezonul în care ne mai mișcă doar miracolul entuziasmărilor patriotice pentru o Națională care tot fotbal prost joacă, doar că i-au zvâcnit câteva membre din moartea clinică cu care ne obișnuise în ultimii 20 și ceva de ani. Cu ce să ne mai enervăm noi în astfel de vremuri?
Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!
Nu o să cad atât de jos încât să dezbat jenantul spălat al Tinder-ului în public, din fostul cuplu Vlad Voiculescu-Laura Ștefănuț, așa cum au considerat de cuviință, sub pseudonim, colegii de la o reputată publicație, care au mai titrat și „exclusiv” ce au găsit pe Facebook.
Așa că am să vă plictisesc cu ceva mai de sezon: cum am ajuns într-un scurt periplu la îndrăgitele băi din Căciulata și cum mi-am reamintit că trebuie să fii nebun să-ți faci de bunăvoie vacanțele în România.
În primul rând, să lămurim din start cât se poate de îndreptățita nedumerire „ce-ai căutat, Popescule, la Căciulata, te-ai tâmpit?”. Am ajuns în bătrâna stațiune balneară de pe malul Oltului, forțat de guvernul Marcel Ciolacu. Pus în fața șantajului emoțional cu care se confruntă milioane de bugetari – cheltuiește-ți tichetele de vacanță sau pierzi banii –, am cedat nervos cândva, în luna februarie, când cuplul Popescu-X și-a zis – ia hai, băi, undeva „la noi”, că oricum ne expiră tichetele.
Pentru că sunteți inteligenți, vă veți întreba, poate, „de unde ai tu tichete de vacanță, Popescu, cine te finanțează pe tine?”. Ei bine, vă pot spune doar că sunt un privilegiat: partenera mea de viață are și tichete de vacanță, pe lângă multe alte calități.
Așa am ajuns eu într-un weekend la un hotel de trei stele din Căciulata, care ia pe noapte circa 140 de euro, bani cu care te poți caza și la Paris, la Roma sau cam în orice capitală europeană, dacă nu ai pretenții de lux.
Așa am ajuns să văd ce înseamnă demipensiune inclusă, în stil românesc. O mâncare care părea sustrasă de la cantina vreunui șantier de prin vecini, ieri, și reîncălzită azi. Totul avea gust de ieftin și prost, de la suculeț Prigat la dozator, la deserturi chimice, de alimentară.
Am mers să mănânc și la un restaurant „tradițional românesc” cu pretenții, salată făcută cu cele mai crude și lipsite de gust roșii turcești și cartofi prăjiți direct din punga congelată, pentru că așa se întreține ușor marja de profit.
Cu vaporașul pe Olt, am luat nițel pulsul bazinului electoral al AUR, de la două doamne din Banat, care nu au contenit să ne explice că suntem conduși de hoți și că mai bine votezi pe oricine altcineva care n-a fost la putere (când auzi formula asta, să știi sigur că e parola votanților AUR sau „Daiana” Șoșoacă). Apoi, că uite ce „dârji” sunt vecinii sârbi (dârzenia a fost lăudată repetitiv, fără a fi clar cu ce îi ajută pe sârbi, în sărăcia și viața lor ruptă de Europa).
A urmat că, dacă nu făcea Ceaușescu „hotelele” astea și barajul ăsta pe Olt, praful se alegea de Căciulata. Degeaba ne-a făcut căpitanul bărcuței lista investițiilor imobiliare recente din Căciulata, căci și pe dânsul l-a apucat nostalgia pentru anii când făcea trafic cu miez de nucă „la sârbi”, popor dârz, păi n-ați văzut cum fac pe stadion, când aud de Kosovo?
Când să nu mă mai abțin și să zic, haideți dom’le, să ne uităm la Oltul ăsta frumos, pe care am dat bani să plutim, că uite ce dârz curge el prin Căciulata, pe calea ferată din zare a apărut un marfar cu cisterne de combustibil. „Sigur merge unde trebuie! La ăia deștepți, nu la noi!”, a zis conspirativ un domn. Natural, AUR-ismul s-a învolburat din nou pe valurile Oltului: Ucraina, americanii, păi sigur, noi în loc să fim dârji, suntem rupți în cur și-i ajutăm pe ăia.
Știu că nu e frumos să judeci oamenii și locurile după aspect, dar nu ai cum să scapi de impresia atmosferei de țopârlănie din aceea bătrânească, la Căciulata. Nu e sortimentul agresiv-cocălăresc care se regăsește în stațiunile de pe litoral, de exemplu. Aici, la băi, cei mai mulți oameni veniți în vacanță arată ponosiți. Par chinuiți de viață. Rar vezi BMW și Audi, mai mult Logan sau maxim Passat de 15-20 de ani, luat „dă pă Germania”. N-au haine cu etichete scumpe purtate pe dinafară. Și când arată mai înstăriți, tot săraci par.
Și aici, ajung la paradoxul care m-a măcinat dintotdeauna. Cât de bogați sunt acești oameni săraci care vin să-și facă vacanțele în stațiuni românești precum Căciulata sau cele de pe litoral, de exemplu, plătind prețuri exorbitante la cazare mediocră și la mâncare proastă? De ce strâng ei bani tot anul, ca să-i arunce pe toți într-o săptămână, într-un asemenea loc?
De ce să-ți faci, în aceste condiții, vacanțele în locurile turistice de masă din România? Nu discut aici de micile giuvaiere ascunse, unde îți poți face vacanțe superbe și la noi acasă. Ele există. Chiar dacă costă uneori de te ustură, măcar știi pe ce dai banii, dacă-i ai.
În rest, nu pot pricepe de ce aleg oamenii să-și bată joc de banii și vacanțele lor, venind să stea în atmosfera și condițiile unui loc precum Căciulata? Stațiune care, nu mă certați, are meritele ei – e foarte curată, piscinele cu ape termale sunt bine întreținute –, dar unde serviciile sunt submediocre, dacă nu chiar proaste? De ce aleg 66% dintre români să-și facă cele câteva zile de vacanță pe care și le permit, în România, cum arată un studiu CEC?
Am doar câteva explicații. Ori sunt prizonierii tichetelor de vacanță care contribuie din plin la prețurile nesimțite ale cazărilor din astfel de stațiuni. Ori asta le place, pentru că așa-s obișnuiți să trăiască. Ori nu știu sau nu cred că se poate mai bine, la aceiași bani sau chiar mai ieftin.
Mi-aduc aminte cum mă certa un șofer la un moment dat: păi, dacă nu ne ducem aici în vacanță, în România, cum să se dezvolte? Ce-i scăpa lui era sensul economiei de piață: dacă un produs sau un serviciu prost e cumpărat de suficienți oameni, de ce ar schimba patronul/producătorul ceva? Se vinde, deci e bine așa. Nu se dezvoltă nimic.
Ca om care nu e dârz și patriot, când vine vorba de banii și timpul său liber, de peste 20 de ani am trădat litoralul românesc cu cel bulgăresc sau grecesc, de când Costineștiul și Eforiile s-au mutat, ca atmosferă, produse și faună umană, în Vama Veche. Acolo, în satele de pe litoralul mai săracilor noștri vecini bulgari, de exemplu, simt că primesc ceea ce plătesc. Cei care merg prin stațiunile lor de turism de masă zic că și acolo e mai bine. La greci, mai simți că ești jecmănit, dar măcar te îmbeți cu peisajele Mediteranei. Parcă merită.
România are niște locuri superbe de făcut turism. Aceste locuri frumoase sunt însă stricate deseori de servicii proaste și scumpe sau de infrastructura de țară africană, care le face greu accesibile.
Nu ne facem un serviciu nici nouă, nici României, dacă alegem să ne batem joc de banii noștri, mulțumindu-ne cu prost și scump. Singura scuză e șantajul tichetului de vacanță, cu care Guvernul ne păcălește că susține turismul românesc, creând în schimb inflație și perpetuând un climat impropriu pentru schimbarea în bine.
Compania de stat care se ocupă cu jocurile de noroc organizate de statul român nu le zice „păcănelelor” pe nume, ci videoloterie. Cea mai mare parte a profitului Loteriei Române tot de la aceste aparate vine, deși jocurile Loto sunt cele asociate cel mai des în mentalul colectiv cu instituția. Ciprian Ioana a aflat cât a fost afectată Loteria de legea care a dat „păcănelele” afară din localitățile mici și ce face ea pentru a proteja persoanele vulnerabile, predispuse la dependență. Cam tot atât cât fac și privații, adică nimic.
Ne-au bătut olandezii la fotbal, dar noi i-am bătut la mândrie națională și patriotism, după cum veți afla de pe Facebook. Din textul aceluiași Ciprian Ioana, veți afla despre investițiile și banii pe care îi aduce unei țări organizarea unor competiții sportive de asemenea anvergură. Câți bani face Germania din EURO 2024, ce riscuri vin la pachet cu investițiile în infrastructura pentru astfel de competiții și cum își bagă coada și politicul în toată combinația.
Știm poveștile de groază ale muncitorilor români ajunși prin Germania, la munci grele, necalificate, dar nici cei calificați, de la IT la îngrijire medicală, nu se simt prea bine. Ei sunt adesea discriminați, primesc condiții de muncă mai proaste și protecții sociale mai reduse decât cele obișnuite pe piața muncii germane. Iulia Asproiu trece în revistă greutățile de care te lovești la muncă în Germania și ce poți face să nu pici în capcane.
Conservatorii britanici se pregătesc pentru cel mai mare dezastru electoral din ultimii 14 ani, în urma alegerilor generale care au avut loc pe 4 iulie. Alexanda Albu își face intrarea la Panorama cu un explainer despre suita de premieri din ce în ce mai nereușiți politic, dar și despre scandalurile care i-au pus la pământ pe conservatori, în ochii electoratului britanic. Acum, laburiștii au culoar deschis, iar la orizont se deschide același pericol care cuprinde întreaga Europă: extremismul, întruchipat aici de fostul clovn Brexit, Nigel Farage.
„Anti-feminism” sau doar mascaradă bună de făcut bani pe TikTok și Instagram? Nici nu mai contează. Cert e că promovarea „valorilor tradiționale”, prin aruncarea femeii „înapoi la cratiță”, la crescut copii și făcut ciorbă, nu la carieră și vise de făcut bani, face furori în online, sub numele de #tradwife. Adică, un fel de nevestică tradițională care ne spune, hei, ia uite ce bine o duc eu învârtind în această tocăniță, în timp ce bărbată-meu aduce banii în casă. Ciprian Ioana e tare productiv pe căldurile acestea și a căutat să vadă ce se ascunde în spatele acestui nou trend.
Infograficul Panorama
Pentru prima dată în ultimii 24 de ani, România a reușit să depășească faza grupelor la Campionatul European de fotbal, stârnind o atmosferă electrizantă printre români. În optimi, ne-am dat arama pe față, fotbalistic vorbind, dar nu mai contează. Am făcut totuși o performanță, raportat la dezastrul palmaresului din ultimii ani. Edit Gyenge s-a uitat să vadă mai atent ce a însemnat această performanță, raportată la restul echipelor din grupele EURO 2024. Cât au alergat, cât au marcat, cât au sprintat românii noștri pe teren. Rezultatele le găsiți în infograficul complet despre România în grupele EURO.
Dacă tăceai, deștept rămâneai: Sorin Grindeanu
Nu ai cum califica decizia de a închide traficul rutier pe Valea Oltului, cea mai circulată rută de străbatere a României către Vest, timp de o lună între iulie și august, decât pură prostie sau nepăsare.
Ok, nu-ți pasă de transportatori, obișnuiți să fie jecmăniți cu două mâini de stat și să bată zi de zi mii de kilometri de infrastructură deficitară. Dar să faci asta în plină perioadă de concedii?
Măsura a fost luată pentru că „nu există alte variante” pentru a defrișa niște zone împădurite, ca să facă loc unui tronson de autostradă pe ruta Sibiu-Pitești. „Vorbim de înălțimi foarte înalte, care ajung până la 70 de metri, unde trebuie a fi tăiați acești arbori care riscă să ajungă pe carosabil și să pună în pericol siguranța circulației. Repet, vrem autostradă, trebuie să facem aceste lucrări”, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD).
Înălțimile or fi foarte înalte, însă soluții s-ar mai fi găsit. Prima și cea mai la mintea cocoșului ar fi fost: dacă tot faci rău, fă când doare mai puțin, nu în iulie-august, când se plimbă tot românul prin concedii. Oricum, autostrada va fi gata peste câțiva ani.
„Mă aștept la cunoscători care să critice acest lucru”, a spus prevăzător-miștocar Grindeanu. Și cunoscătorii au apărut. Asociația Pro Infrastructura a prezentat mai multe soluții posibile de deviere a traficului, în locul închiderii complete pe timpul zilei a acestui fir vital de transport rutier.
Un fost polițist sibian a arătat că Poliția rutieră nu ar fi fost de acord cu o măsură atât de drastică, care dă peste cap circulația în jumătate de țară.
Cifra săptămânii
de elevi din generația de clasa a XII-a nu au dat Bacalaureatul, în 2024
„Doar o înfrângere militară semnificativă (eliberarea Crimeii, de exemplu), combinată cu proteste ample de stradă la Moscova, care să ducă la o revoluție politică, ar putea împiedica supraviețuirea putinismului după Putin. E greu de imaginat că în viitorul apropiat se va întâmpla așa ceva.
Mai probabil, pe analiza situației de acum, este ca după Putin să se formeze o coaliție a celor implicați în susținerea războiului, oameni care se vor ascunde de mâna Tribunalului Internațional pentru crime de război. Această coaliție a elitelor criminale responsabile pentru atrocitățile din Ucraina va căuta soluții pentru a menține statu-quoul, chiar și cu prețul transformării pentru câteva decenii a Rusiei într-un Iran sau o Coreea de Nord” – istoricul Armand Goșu, într-un interviu pentru Contributors.
Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață, dacă vă găsesc pe-acasă.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.
Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.