Newsletter Panorama

Panorama cu ALP: Republica disonanței cognitive și fanii lui Călin Georgescu

Computer Hope Guy
Contrar aparențelor, nu toți fanii Georgescu sunt niște extremiști. Foto: Mălina Norocea/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.

Vorbim azi despre un sondaj de opinie care ne arată disonanța cognitivă a multor români și cum nu toți cei care sunt fani Călin Georgescu sunt de acord și cu suma gogomăniilor anti-occidentale și conspiraționiste pe care le debitează acesta. În schimb, sunt frustrați și au receptivitate mare la „bullshit”. Apoi, când să ne bucurăm că se legalizează serviciile sexuale și în România, aflăm doar că e nereglementată prostia: copiem orbește din Europa, doar pe hârtie.

Republica disonanței cognitive și fanii lui Călin Georgescu

 

Iubim SUA și democrația, dar și pe Călin Georgescu. În sicriu se află, probabil, logica și rațiunea. Foto: George Călin/Inquam.

E binevenită orice ocazie în care putem privi cât de cât sistematic în mințile românilor, ca să ne lămurim ce-i nemulțumește, ce le place și ce nu. Astfel, nu mai suntem luați ca din oală când ne trezim cu rezultate electorale de tip apocalipsă, așa cum am pățit cu ultranaționalistul Călin Georgescu (kind reminder: au trecut șapte săptămâni de când au fost anulate alegerile și autoritățile acestui stat nu au publicat încă vreo dovadă credibilă despre implicarea Rusiei).

Amplul sondaj de opinie făcut de INSCOP, la comanda Funky Citizens, despre cum văd românii Estul vs Vestul, Rusia vs SUA și UE sau curentul și fantasmele dăunătoare ale naționalismului (extremist, aș adăuga eu), este un astfel de instrument care îți deschide ochii. Am apreciat, ca și șeful INSCOP, fostul sfătuitor al directorului SRI George Maior, că suntem totuși pe calea cea bună.

Toți indicatorii anti-occidentali, pro-Rusia, pro-extremism naționalist sunt în scădere față de acum trei-patru ani. Românii vor mai mult în NATO, au încredere mai mare în UE, dragostea de Rusia le-a scăzut.

Acordul cu narativele naționaliștilor extremiști este și el în scădere. Afirmații de tipul „statul ajută mai mult firmele străine decât pe cele românești”, „economia României e controlată de străini”, „străinii ne vând produse mai proaste”, „statele bogate conspiră la sărăcia României”, „România e colonie” întrunesc mai puțini adepți decât în trecut.

Singurele creșteri se înregistrează la capitolul valori religioase și „familie tradițională”, precum și la opoziția față de recunoașterea legală a cuplurilor de același sex. Variațiile sunt mici, dar există. Intenția de vot pentru un partid sau candidat naționalist este în ușoară creștere, dar totuși dezicerea de ei, în cazul unei apropieri de Rusia sau a scoaterii țării din UE, este și ea ușor mai mare.

M-am întrebat și eu, și colegii mei, cum se face atunci că un personaj precum Călin Georgescu a fost pe cale să devină președintele României, adunând peste 2 milioane de voturi, iar intenția de vot pentru el se menține și acum la cote ridicate (unele sondaje o dau la 30-40%)?

Cum e posibil să spui că vrei în NATO și UE, dar totuși să susții și narativele anti-occidentale, promovate de propaganda de la Kremlin, pe care o împărtășește cu abilitate de lider de cult și Călin Georgescu? Nu știm cu precizie gradul de suprapunere în aceste răspunsuri care se bat cap în cap, însă cu siguranță o parte din românii care au dat curs acestui sondaj au zis că vor și cu slănina în pod, și cu porcul gras în ogradă.

O primă explicație la care m-am gândit e sfânta disonanță cognitivă. Mulți oameni nu pricep sau ignoră pur și simplu că o convingere de-a lor se bate cap în cap cu alta. Sau că efectul unei acțiuni de-a lor anulează alte lucruri pe care le susțin, în care cred.

Faptul că 75% din respondenții la sondaj au fost de acord cu afirmația că „România mai trebuie să recupereze în multe domenii față de statele din Occident, dar cultural este superioară celor mai multe dintre ele” este grăitor în acest sens. Trendul e în creștere la acest capitol care oglindește foarte clar o fațetă a disonanței cognitive în care trăim.

O altă explicație este capacitatea de „cherry picking” a oamenilor, când își iau deciziile de vot. Mai ales a celor mai neinformați sau neinstruiți. Ai repulsie la relațiile de același sex, iar candidatul X zice contra lor? Ai boală pe patronul străin care ți-a tăiat salariul sau te-a dat afară, iar candidatul X zice că are el grijă să le dea peste bot străinilor? L-ai votat.

Nu contează că același candidat susține că ar vrea să ieșim din UE, iar tu trăiești și îți faci banii prin Italia sau Germania. Nu contează că zice că NATO e de părăsit, că Rusia promovează pacea și prietenia între popoare, iar tu nu ești de acord cu asta.

Fiecare își selectează doar ce vrea să audă și ce-i pansează traumele socio-economice. Restul nu mai contează. Un personaj precum Călin Georgescu, care debitează trei gogomănii pe minut și punctează pe toate narativele populiste, naționaliste și extremiste, atinge în acest fel foarte mulți oameni. Pe unii îi vrăjește cu românismul economic, pe alții cu pildele mistice sau conspiraționisme.

Nu contează că mestecă o ciorbă incoerentă, un delir lipsit de orice soluții și aplicabilități concrete. El pare că e alături de tine în frustrările tale, oricare s-ar nimeri ele să fie. Noi vrem în NATO și UE, care sunt bune, dar și străinii ăștia răi care asupresc România, arză-i-ar focul…

O explicație încă și mai frumos enunțată vine de la profesoara americană Jennifer Golbeck, specializată în studiul AI și social media. Ea s-a preocupat să vadă cum îi influențează algoritmii pe oameni, mai ales când vine vorba de vot și extremism. Și constată într-un interviu pentru Panorama o asemănare izbitoare între votanții lui Trump și cei ai lui Călin Georgescu.

Sunt oameni care nu mai au încredere în experți și instituții, dar în același timp au o capacitate scăzută de a procesa informații. Apoi, unii au o „receptivitate la bullshit” crescută. E vorba de un indicator studiat, care arată cât de probabil e să dai curs manipulării și vrăjelii. Cât de predispus ești să halești pe nemestecate gogoșile pe care ți le livrează tipi precum Călin Georgescu sau alți populiști? Ba chiar să spui, ascultându-le inepțiile și lipsa de sens: wow, ce lucruri profunde!

S-a constatat că pur și simplu unii suntem mai predispuși la a pune botul. Sigur, mai depinde și de nivelul de educație. Alții – oameni instruiți – pun botul la scheme piramidale crypto sau imobiliare. Receptivitatea lor la bullshit e la fel de mare, doar că la alt nivel.

În acest sos, se adaugă și o atitudine politică nihilistă: ne-am săturat de „establishment”, vrem să resetăm totul. Nu contează că vectorul resetării, Călin Georgescu să spunem, nu are nicio soluție viabilă și e un gogoman perfect. Noi alegem să-l credem și să-l susținem, chiar și când realizăm că asta ne va face mai mult rău decât bine. E un efect al falsei percepții că oricum ceva prea rău nu are cum să se întâmple. E doar un joc, un „circ” la care noi suntem doar spectatori, nu participanți. E valabil la fel de mult în America sau în România.

Ascultăm și nu judecăm, dar e tare greu. E tare greu să nu judeci aceste imense sincope de rațiune și evaluare a implicațiilor reale pe care le au acțiunile tale de cetățean. Dar, până la urmă, asta fac și cei mai mulți dintre cei care votează astfel: mai mult ascultă și mai puțin judecă.

Recomandările lui ALP

Ce-i unește pe votanții lui Trump și Georgescu

„Receptivitatea la bullshit”, adică predispoziția de a te lăsa fraierit, e un indicator studiat științific. Fanii lui Trump și ai lui Georgescu au acest organ inflamat. La asta, se adaugă mulți alți factori, de la frustrări la percepția nihilistă că resetăm tot jocul politic alegând un jolly-joker, explică profesoara americană Jennifer Golbeck. Raluca Ion debutează în Panorama cu un interviu excelent, care pune lucrurile în perspectivă despre cum ne manipulează algoritmii social media și cum ajung extremiștii așa.

Desantul miliardarilor lui Trump

trump billions white house cabinet

Cabinetul cu care Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte e înțesat cu oameni foarte bogați. Averile lor adună aproape 500 de miliarde de dolari, iar dacă ar fi să înșirăm bancnotele de 100 de dolari echivalente, am parcurge distanța până la Lună și înapoi sau am înconjura Pământul de 18 ori. Edit Gyenge și Alexandra Albu au pus în perspectivă bănească oligarhia care pare să cuprindă SUA la vârf.

De ce ne apucăm de sală în ianuarie și o lăsăm baltă

fitness sala sport abonament

În fiecare ianuarie, sălile de fitness sunt luate cu asalt de începători sau de cei atinși de motivaționalele rezoluții de început de an, care le promit trup de zeitate sau fericire veșnică. Cei care fac sport regulat știu că „promoțiile de ianuarie” aproape dispar luna următoare. E greu să te apuci de sport, dar și mai greu e să te ții de el. Doare. Nu e ca pe TikTok, unde crește six-pack-ul ca drojdia. Andreea Pietroșel a căutat să vadă cât te costă să te apuci de sală, dar mai ales de ce e nevoie ca să nu te dai bătut luna următoare.

Cum va arăta economia României în 2025

Economia României și taxele în 2025.

Ca să repare imensul deficit bugetar, guvernul Ciolacu 2 a făcut mult prea puține. Ce ne așteaptă anul acesta, mai ales după ce trec alegerile reluate din mai? Cristina Dobreanu a vorbit cu șeful PwC România, Daniel Anghel, iar perspectivele le putem bănui și singuri: de creșteri de taxe nu prea avem cum să scăpăm.

O nouă conspirație: ceața ucigașă

Ceața a devenit subiectul unei noi teorii a conspirației.

Ceața densă care a apărut prin diverse locuri din lume, inclusiv în România, a dat naștere unei noi teorii conspiraționiste, relativ similară cu dârele albe de pe cer. „Ăștia” vor să ne omoare și ne bagă ceață otrăvită sau ascund lucruri grave în ea. Dana Mischie a discutat cu un om care mănâncă ceață pe pâine – un cercetător în fizica atmosferei. El demontează toate lucrurile care ni se par nouă tâmpenii, dar nu știm să le explicăm și conspiratizaților.

Infograficul Panorama

Populația rezidentă a României a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani. Fenomene precum emigrarea, rata scăzută a natalității și îmbătrânirea populației contribuie la această dinamică. Edit Gyenge a făcut o radiografie complexă a fiecărui județ al României, iar vârsta populației e doar unul din mulții indicatori pe care i-a analizat aici.

Dacă tăceai, deștept rămâneai: INS

Lucrătoarele sexuale din România mai au de așteptat până pot trece pe firmă. Foto: Richard Wayman/ Alamy/ Profimedia.

Mi-am zis cu mare speranță și admirație: ia uite, dom’le, guvernul Ciolacu e vizionar, a legalizat prostituția. Poți să-ți faci bordel pe firmă. Adică, firmă pentru făcut prostituție, pentru oferit servicii sexuale și pentru „organizarea de evenimente de prostituție”. Aceste obiecte de activitate apar, de la începutul anului 2025, în lista oficială a codurilor CAEN, clasificarea activităților din economia națională.

Deficitul ăla bugetar se va micșora mai rapid ca PSD-ul în preferințele de vot, traficul de carne vie se va diminua, intrăm în civilizație. În sfârșit, un om politic care-și asumă, mi-am zis. Urmează drogurile ușoare, recreaționale, precum canabisul?

Susțin politicile care nu ascund după perdea sau sancționează legal obiceiuri de consum răspândite la scară largă în societate, dar pe care le considerăm tabu, din motive de stigmă religioasă, electorală etc. Uite, Belgia le dă și carte de muncă lucrătorilor sexuali, hai România!

Bine, dar cum facem, că prostituția e încă sancționată legal în România? Nu mai e penală, dar amendă tot iei. E ca și cum ai vrea să-ți deschizi cafenea de fumat iarbă în Obor.

Se pare că aceste întrebări nu i-au tulburat pe cei care decid regulile după care funcționează România. Ei au copiat cuvânt cu cuvânt nomenclatorul european, unde sunt prevăzute și aceste obiecte de activitate, pentru că în unele țări UE ele sunt legale.

Institutul Național de Statistică le-a pus acolo, să fie, să aibă Eurostatul cu ce se juca. A „transpus” românește. Normal că ministerul Justiției a zis că degeaba, nu poți să-ți faci firmă de prostituție, că nu e legal. Păi, și atunci? Într-o lămurire demnă de Kafka, din care nu se înțelege nimic, reiese că INS a transpus prostituția în CAEN, dar ea totuși nu va apărea.

Eu totuși sper că guvernul Ciolacu testează apele. Așa începe… Cât să ne mai împrumutăm de la străini, când țara asta are atâtea resurse de fiscalizat?

Cifra săptămânii

miliard de lei plătește România săptămânal, doar dobânzi la împrumuturi
0

Sursa: Kelemen Hunor

Tell me more: Kelemen Hunor

„Dacă ne uităm la anumite instituții, da, sunt supradimensionate. Și la Senat, și la Cameră, și la consiliile județene, și la aproape toate ministerele, toate agențiile, la toate instituțiile poți să reduci, dar această reducere trebuie să o faci discutând cu oamenii, venind cu niște criterii, venind cu niște principii. Și trebuie să vezi de ce ai nevoie. Ai nevoie, de exemplu, la o instituție la direcția de comunicare de 11 oameni care nu comunică de ani de zile cu publicul sau nu?

Nu pot accepta că polițiștii militarii, după 25 de ani de serviciu, la 50 de ani, la 48 de ani, la 49 de ani ies la pensie. Este inacceptabil. Deci, societatea nu acceptă așa ceva. Că ei au creat stat în stat, asta este. Dar trebuie să spargem această barieră. Trebuie să mergem la vârsta de pensionare la 65 de ani, fiindcă tu iei pensie de serviciu. Sau dacă nu vrei să crești vârsta de pensionare, atunci e o altă soluție: iei pensia de serviciu când ajungi la 65 de ani” – Kelemen Hunor, la Europa FM.


Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x