Newsletter Panorama

Panorama cu ALP: Epoca experților de canapea

Computer Hope Guy
Membri din delegația cancelarului german Olaf Scholz, pe pista aeroportului din Tel Aviv, respectând regulile de siguranță din timpul unei alarme antiaeriene, pe 17 octombrie. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați. Eu sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și editor la Panorama. Sper să acceptați ca, o dată pe săptămână, să vă povestesc despre un subiect care mi s-a părut demn de atenția voastră sau care doar mă enervează atât de mult, că îmi vine să afle și alții. O să încerc să o fac scurt (deși nouă, la Panorama, ne place lung), cu relativ umor și fără vorbe prea scorțoase.

Veți mai găsi aici ce a făcut frumos Panorama în ultima săptămână, iar uneori și ce au făcut alții. Vor fi vorbe tâmpite și gânduri deștepte de la oamenii care se învârt prin lumea în care supraviețuim fizic și online, dar și cifre și imagini care mă și ne miră.

Sugestiile și dorințele voastre le aștept aici. Reclamațiile sunt și ele binevenite, în (sper) rarele ocazii când reușesc să fiu prost. Cele de tipul „articol de doi lei” le primesc neapărat însoțite de suma în cauză.

Epoca experților de canapea

experti canapea alp cileacu
Jurnalista Cristina Cileacu, de la Digi24, surprinsă de alarma antiaeriană, în timpul unei transmisiuni live din Israel. Foto: captură de ecran Digi24.

De la resorturile ascunse în spatele conflictului israelo-palestinian, până la greșelile de viață și sport ale unor Halep sau Popovici, expertul de canapea știe întotdeauna mai bine cum stau, de fapt, lucrurile. Niciodată cu nuanțe, niciodată cu îndoieli, expertul de canapea are doar convingeri. Mai mereu, ele nu se bazează nici pe experiență sau studiu direct, nici pe fapte, dovezi sau argumente.

Expertul de canapea știe că niciodată lucrurile nu sunt ceea ce par a fi. Există mari interese ascunse, pe care o armată invizibilă de oameni extrem de puternici și bogați fac totul să le țină departe de ochii noștri. Totuși, din două click-uri și un enter, expertul de canapea ți le-a și expus.

Experții aceia căliți prin studii, lecturi sau experiență mint și, de fapt, ce e aia expert? Nici nu există așa ceva, cine i-a făcut pe ăștia experți? Sigur cei din spate, care împing interesele mari la mijloc.

Expertul de canapea nu ia în calcul niciodată că poate e prost. Că poate nu știe destul sau că alții știu mai bine ca el. Nici nu ar avea cum, pentru că aceste îndoieli sunt apanajul omului echipat intelectual. Orbit de propria trufie, ascultând doar vocile care îi confirmă propriile convingeri, expertul de canapea nu poate duce o conversație argumentată, pentru că de obicei argumentele care îi contrazic convingerile trec pe lângă el.

Nu de puține ori, el mestecă doar lozinci sau afirmații auzite pe la alții, care au tracțiune mare pe rețelele sociale. Prin contagiune, repetându-le, speră și reușește adesea să obțină și el mult râvnitul „like”, de la alții ca el.

Dar de la ce m-am „trigger-uit”, ca să vorbesc pe limba Generației Z? Că doar epidemia de experți de canapea pe social media, ba chiar și prin studiouri de televiziune, nu e nouă. Trăim, vorba lui Umberto Eco, într-o plină „invazie a imbecililor”, care și-au găsit portavocea pe social media, defilând sub platoșa „dreptului la opinie” și a „libertății de exprimare”.

O armată de experți de canapea, în frunte cu un fost premier de tristă amintire al României, au batjocorit-o zilele acestea pe jurnalista Cristina Cileacu, de la Digi24, pentru că s-a pus pe burtă, în timpul unui live din Israel, atunci când a început să urle alarma antiaeriană. La un moment dat, prin cadru, s-au văzut câțiva cetățeni trecând pe biciclete.

Păi nu e clar?, au sărit experții de pe canapelele lor: Cileacu e o ahtiată după publicitate, care minte poporul cu televizorul. Nu era, domnule, niciun pericol. Iată, nici nu există război în Israel, oamenii se plimbă liniștiți pe biciclete, au mers și mai departe alții.

Plus că, se știe, mi-a zis mie un taximetrist, jurnaliștii mint. Toți! Pentru că „sunt plătiți”. Aici ar fi o lungă discuție despre groaznica degradare a credibilității presei în România. Dar, după cum aruncă cu bani toată lumea în jurnaliștii ăștia mincinoși, ai zice că toți sunt milionari. Culmea e că unii chiar sunt, pentru că sunt câțiva care chiar mint lumea, pe bani proveniți din surse unsuroase. Nu că i-ar recunoaște vreun expert de canapea, doar că, așa cum face mai mereu această specie, extrapolează câteva exemple aberante, la întregul său univers cunoscut.

Logica și briciul lui Occam nu stau niciodată pe canapea, alături de acești iluminați agresivi ai erei noastre.

Cu ce a greșit, deci, Cristina Cileacu, jurnalist de „externe” cu o îndelungată experiență? A greșit că, spre deosebire de bicicliștii care i-au trecut prin cadru (nici măcar nu știm ce au făcut ei trei metri mai încolo, că nu vedem în imagini, poate s-au adăpostit și ei) și în răspărul experților de canapea care nu se sperie ei așa, cu una cu două, de la o sirenă, a respectat regulile cât de strict a putut, în situația dată (regim de live, stres că poate pică bomba etc.).

Pe scurt, asta e procedura pentru civili în zonă de război: auzi alarma, nu stai la hara-hara, fugi la adăpost sau dacă nu ai unde, te întinzi pe jos, de preferat lângă ceva pe post de paravan. Ești jurnalist? Filmează aceste lucruri, că doar de aceea te afli acolo, să arăți ce se întâmplă.

S-au trântit la pământ jurnaliști și demnitari din toată lumea, prinși prin zone de conflict. Ca să nu moară. A exagerat cu reacția ei jurnalista Digi24? Poate da, poate nu. Dar cum poți tu, care ai ieșit din țară, în ultimii ani, până la greci și la bulgari, pe plajă, să judeci ce trebuia să facă un jurnalist în exercițiul meseriei, într-o zonă de război? Tu, care ai auzit ultima pocnitură de revelion, când ți-ai pus pe piept spumantul ăla ieftin sau când ai tresărit la semafor, de la vreo tobă de motor cocălăresc?

Sigur că poți, de la adăpostul canapelei de pe care împarți verdicte definitive și atotștiutoare despre orice. Sub platoșa că are dreptul la opinie și libertate de exprimare, expertul de canapea își apără orice tâmpenie lipsită de bază ar debita. Și e foarte bine. Libertatea de a fi proști în văzul lumii, pe care Facebook o exacerbează algoritmic din plin, nu ne-o ia nimeni. Doar să nu abuzăm prea mult de ea.

Recomandările lui ALP

Ghidul unui expert despre trucurile care fac prețurile

preturi

Ne amestecăm micile plăceri ale vieții sau marile decizii de business printre prețuri, dar nu mereu avem idee de capcanele și strategiile din spatele lor. Cristina Dobreanu a stat de vorbă cu expertul Hermann Simon, despre cum să navigăm și să luăm decizii deștepte, într-o mare de reduceri, oferte și „prețuri competitive”. I-am dat să citească acasă și jumătății mele dragi, ca să-i arăt că uite, Shein-ul chinezesc nu e chiar afacerea secolului, chiar dacă îți iei un vraf de haine cu banii de-i dai pe o pereche de blugi, în România.

Care e alternativa la o invazie terestră în Gaza, pentru eliminarea teroriștilor Hamas?

Nu prea e, scrie profesorul Ned Lazarus, în The Atlantic: „Îi invidiez pe cei care știu exact cum poate fi oprit Hamas, fără alte pierderi și suferință, pentru oamenii din Israel și Gaza. Eu nu știu”. Cu toată grija pentru populația civilă din Gaza, cu toate acordurile și înțelegerile negociate regional, nimic nu schimbă faptul că în coasta Israelului se ascund, adesea printre civilii palestinieni, niște extremiști al căror suprem scop este să ucidă israelieni.

Nu toți palestinienii iubesc Hamas, dar asta se poate schimba

Pericolul de a-i identifica pe toți palestinienii, chiar și pe cei care locuiesc în Fâșia Gaza, cu gruparea Hamas, este mare. În realitate, susținerea grupării teroriste, care conduce Gaza în haine politico-militare, nu e deloc prea ridicată în rândul oamenilor de acolo. Majoritatea palestinienilor de rând vor să își vadă de viețile lor, decent și fără moarte în jur. Tocmai de aceea, pericolul radicalizării multor palestinieni e mare, dacă Israelul invadează Gaza fără un plan bine gândit.

Cum ar trebui să arate orașele viitorului din România

oras viitor

Vrem orașe pentru oameni sau pentru clădiri și mașini? Vlad Dumitrescu a luat-o la întrebări pe arhitecta germană Stefanie Weavers, care i-a povestit despre ce înseamnă un „oraș productiv”, cum sunt Copenhaga, Amsterdam sau Zürich. Cu cartiere dezvoltate în jurul nevoilor și cerințelor oamenilor, unde afacerile și clădirile cresc în funcție de locuitori, nu invers. Între timp, la București nu știm cum să dăm afară ciorile din Cișmigiu, așa că poate tragem cu artificii după ele.

Cadoul otrăvit de la Ciolacu, pentru IT-iști: câștigi acum, pierzi la pensie

it masuri fiscale pilon 2

Colega Cristina Dobreanu e îndrăgostită de spa-uri, așa că gluma naturală la noi în redacție e că, firește, se pricepe și la pensii. Ne-a explicat aici cum oferta făcută de guvernul Ciolacu pentru IT-iști, de a le face opțională contribuția (obligatorie pentru restul dintre noi) la Pilonul II de pensii, doar pentru a putea să-și crească astfel salariul net cu câteva sute de lei, e de fapt o capcană.

Agricultorii români sunt supărați pe cerealele din Ucraina. Cu ce îi ajută guvernul?

cereale ucraina

Agricultorii români se plâng de pierderi peste pierderi, din cauza tranzitului cerealelor ucrainene pe teritoriul României, așa că guvernul a introdus reguli noi pentru importurile agricole din Ucraina. Problema e că țin doar până la sfârșitul anului, iar problemele din agricultură nu se termină de revelion. Fermierii români se plâng nu doar de Ucraina, ci și de secetă și de prețurile în scădere la nivel global.

Infograficul Panorama

Edit Gyenge o să mă urască, pentru că trudește de-i ies ochii din cap la montat vizual date și informații mult mai grele și relevante, dar nu îmi e rușine să recunosc: acesta este cel mai iubit de public infografic al Panorama. Da, suntem un popor de pisicari.

Și oricât o să-mi ziceți că nu, de fapt avem pisici multe, pentru că le abandonăm pe străzi, eu tot o să sper că Eurostat și-a făcut treaba bine și a sondat corect România. Eu și cele două mâțe din „gospodăria” mea. Dați click pe imagine, pentru a vedea tot infograficul, care e mult mai lung.

Dacă tăceai, deștept rămâneai: Victor Ponta

Fostul premier al României ar putea să-și preschimbe fără grijă numele mijlociu din Viorel în Tupeu. După ce a râs pe Facebook de jurnalista Cristina Cileacu, că s-a trântit pe jos la tv, pentru că începuse alarma antiaeriană în Israelul zguduit de război, și a acuzat-o că dezinformează oamenii, pentru că doi zevzeci au trecut călare pe bicicletă, pe lângă ea, Ponta ne arată el. În fotografie, spune fostul premier, se afla cu dragul de Gabi Oprea, în Afganistan, în buncăr, când „asupra avionului nostru s-a tras cu rachete de către talibani”. Nu știu cum de a mai ajuns în buncăr domnul Ponta, ori au aruncat talibanii aceia rachetele cu praștia în aer, ori avionul era la sol, într-o bază militară păzită până în dinți de aliații NATO.

Deci, ce-a făcut Victor Ponta într-o zonă de război? A respectat și el procedurile, așa cum a făcut și jurnalista de la Digi24, când s-a pus pe burtă în Israel. Doar că, de, prin baza militară unde se hlizea dumnealui nu treceau bicicliști prin cadru, fiind zonă securizată. Nu a râs nimeni de el atunci. Dar putem râde acum, când ne amintim, apropo de dezinformare, cum era domnia sa tras cu bărcuța de pompieri, la niște inundații de prin Teleorman, la care a mers în vizită de lucru cu fostul său prieten, Liviu Dragnea. Prin apă până la gleznuțe, care, să fim corecți, uneori mai ajungea în mod periculos și până la genunchi.

Cifra săptămânii

0
miliarde USD poate aloca Armata programului de achiziție de avioane F-35

Tell me more: Josep Borrell

„Ungaria știe multe despre ocupația sovietică și ce înseamnă ocupația. Eu îmi amintesc de Budapesta în 1956, când tancurile rusești au intrat pe străzi, aveam 9 ani la momentul respectiv. Nu văd nicio asemănare între ocupația sovietică a Budapestei și ce se întâmplă la Berlaymont. Nu văd niciun tanc aici, niciun fel de lupte. În orice caz, nimeni nu forțează Ungaria să fie membră a UE. Este o alegere liberă”. – Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, în replică la afirmațiile premierului ungar Viktor Orban, care a asemănat politicile de la Bruxelles cu cele de la Moscova, din vremea URSS.

Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață, dacă vă găsesc pe-acasă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x