Panorama cu ALP: Supermanul otrăvit Călin lasă dâre rusești pe cerul României

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și redactor-șef adjunct la Panorama. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați gratuit, pentru a-l primi direct pe email.

Vorbim azi despre cum am ajuns să ne jucăm la nivel de țară „Superman Challenge”, stupidul trend rupător de oase pe TikTok. O facem cu votul pentru noul președinte. Ne uităm apoi la cum ar putea arăta viața sub un regim de tip legionar, unde jurnaliștii inamici trebuie eliminați.

Supermanul otrăvit Călin lasă dâre rusești pe cerul României

Pe TikTok, rețeaua care e pe cale să dea României un președinte, copiii din toată lumea se joacă o nouă provocare stupidă, numită Superman: unul se aruncă în gol, imitând mișcarea de supererou, iar doi sau mai mulți prieteni îl prind pe brațe, apoi dau cu el de pământ, contrabalansându-i mișcarea de Superman. Rezultatul? Unii se aleg cu membre rupte. Doar în București, peste 20 de tineri au ajuns la spital cu fracturi și traumatisme grave, după acest joc.

Duminică, românii se joacă un fel de „Superman challenge”, dar la vot. În rol de neverosimil supererou e Călin Georgescu, extremistul pro-rus care delirează pe bandă rulantă teorii legionare, comuniste, misticisme cu parfum de ortodoxie și prăjeli cu extratereștri, nanocipuri și fire divine. La prindere, cu brațele așteptându-l, stă România întreagă.

Întrebarea acestor alegeri e următoarea: cine se va fractura? Ne frângem noi, românii, brațele, în încercarea de a-l susține în zbor pe supermanul Călin? Sau își frânge dumnealui spinarea, când românii vor da cu el de pământ la vot, respingându-i delirul de Superman întors cu cheița de la Moscova?

Acesta e „Superman challenge-ul” României. Cum a ajuns lumea să voteze o astfel de marionetă goală de conținut, care recită efectiv neîntrerupt frânturi de lozinci și conspirații, e o altă discuție.

Problema stringentă este alta. Supermanul Călin este un erou otrăvit. Salvatorul mesianic al nației, temperat de papucul naturisto-new-age al agitatei Cristela, are toate atributele unui cal troian al Moscovei. Iar operațiunea online prin care a ajuns în câteva săptămâni să explodeze în ochii și inimile anumitor pături sociale și culturale de români este trasă la indigo cu operațiunile cibernetice ale Rusiei, prin care a destabilizat Ucraina sau Moldova.

Iată că, în al 12-lea ceas, pofta multor jurnaliști și cutii de rezonanță din social media s-a îndeplinit: au venit serviciile secrete în ajutor, să ne salveze. Klaus Iohannis a desecretizat rapoartele primite în CSAT de la SRI, SIE, STS și DGPI-ul Internelor, pe subiectul campaniei lui Călin Georgescu.

Trecem peste părerea mea și a altor câțiva despre calitatea informațiilor livrate de aceste servicii pe masa supremei instituții de apărare a țării – SIE și STS au prezentat un fel de referate studențești, în timp ce mare parte din analizele SRI și DGPI apăruse deja în investigații jurnalistice. Asta arată ori că avem niște jurnaliști foarte buni în România, ori niște servicii secrete care s-au trezit ieri din somn.

Concluzia SRI e că vorbim de „un actor statal”. Nu zice care. Oricum, toate referirile sunt la Rusia, dar SRI alege în mod jenant să scrie că „ar fi fost coordonată”. Pentru formularea asta, pe noi, jurnaliștii civili, ne bat editorii cu tasta delete, până când confirmăm informația. SRI nu se obosește. Apoi, ca să râdem din nou, tot SRI constată, plin de intelligence de Obor: „în spate este o firmă foarte bună de digital marketing”. Să-ți moară ție reach-ul pe Facebook, măi, SRI?

Din documente, pe care vă recomand să le citiți singuri, căci sunt scrise în limbaj uman și concis, se desprind niște concluzii destul de clare despre campania lui Călin Georgescu și de ce aceasta a fost o „operațiune” extrem de bine pusă la punct, de fapt. Cea pe care o așteptam cu toții, pe care o șușotim prin discuții sau o clamăm expert în gura mare, că „e Rusia, dom’le”, nu reiese însă cu dovezi directe, din aceste rapoarte ale serviciilor. O să ziceți că sunt doar niște brief-uri, n-or fi desecretizat chiar totul oamenii aceștia deștepți. Așa să fie, pentru binele nostru.

Totuși, pe principiul american că „dacă merge ca o rață și măcăne ca o rață, înseamnă că e o rață”, modul de operare al Rusiei în influențarea campaniilor electorale reiese 100%. Operațiunea Călin de pe TikTok a fost similară cu ce a avut loc în online-ul din Ucraina, înainte de a fi invadată de ruși în 2022 (campania „Frate pentru frate”), sau în Moldova, înainte de alegerile prezidențiale câștigate la mustață de Maia Sandu.

Printr-o rețea de aproape 800 de conturi-fantomă, trezite din adormire după câțiva ani, dar – atenție – reale, nu boți sau lucruri hack-uite, conținutul de propagandă pentru Călin Georgescu a fost amplificat viral pe rețea. Unele erau legate de Sputnik, agenția de presă a Kremlinului. Rețeaua a crescut apoi la 25.000 de conturi care făceau propagandă. Totul a fost coordonat separat, pe grupuri de Telegram și Discord, unde sute de voluntari primeau indicații precise despre unde, cum și ce să posteze.

Algoritmii au reacționat natural în fața acestui „roi” (swarming) de distribuiri și postări. L-au propagat mai departe și mai rapid, păcăliți fiind că e o marfă care interesează mulți utilizatori.

Separat, o altă operațiune a țintit influencerii din România, care au fost păcăliți să distribuie un conținut aparent inofensiv, fără vreo referire la Călin Georgescu, despre importanța votului pentru un președinte „vertical”, bla-bla.

Ulterior, rețeaua de conturi coordonată în stil rusesc a propagat viral și acest conținut care beneficia deja de tracțiunea oferită de mulțimea de fani ai influencerilor, în număr de peste 100, conform numărătorii MAI. Tarifele? Ieftinache: fiecare calup de 20.000 de urmăritori ai unui influencer care s-a băgat în campanie a fost plătit cu 390 de lei. Alții au primit 1.000 de euro pentru a posta un video gata livrat.

Am ajuns la bani. În afară de secretele cunoscute deja de toată lumea, că Georgescu a fost susținut în campanie de lideri legionari și de clanuri interlope (Pian din București, de exemplu), am mai aflat și un nume: Bogdan Peșchir, un IT-ist din Brașov care se ocupă și cu criptomonede și care a plătit un milion de euro pentru cei care îl promovau pe Călin Georgescu, pe TikTok. Legăturile de afaceri ale lui Peșchir ajung până în Africa de Sud. Prinde rusul, scoate-i ochii.

Ce mai e de făcut? Pentru că ce trebuia făcut până acum și nu s-a făcut, de la blocarea și inculparea unor lideri legionari și fasciști care bântuie online-ul și pădurile României, făcând tabere para-militare, până la verificarea finanțării electorale a lui Călin Georgescu de către Rusia și blocarea lui pre-electorală, nu când e cu jumătate de picior la Cotroceni, nu mai are sens să vorbim.

Logic ar fi ca procurorii să își miște dosurile de pe scaune. Primul semnal nu e deloc încurajator: Parchetul General zice că „nu a fost sesizat” și că nu a primit documentele pe care eu și voi le putem citi liberi pe site-ul Președinției României. E o reacție scandaloasă, de tip „dosar cu șină”, a unui mamut supraplătit din banii noștri, a cărui replică seamănă cu a unui milițian care vede o femeie bătută pe stradă: păi, să facă doamna o plângere.

Trăim într-un flagrant delict de câteva săptămâni, stimați procurori crescuți în tihna mapelor servite pe tavă de la SRI și a turnătoriilor de la persoane fizice. Întăriți-vă organul autosesizării!

Logic ar fi ca un candidat care ajunge să câștige alegerile încălcând flagrant legea finanțării electorale, declarând 0 lei cheltuiți în campania electorală, să aibă de suportat rigorile legii. Aceeași lege pentru toți.

Ce mai putem noi, personal, să facem acum?, ne întrebăm mulți, în fața noilor dovezi ale unui stat incapabil, căruia Rusia poate ajunge peste noapte, investind mărunțiș și o mână de băieți versați în social media, să-i fabrice un președinte. Putem ieși să votăm cât mai informați și cât mai chibzuiți.

Urăsc portretizările alb-negru, dar acum chiar cred că nu mai avem de ales între Lasconi și Georgescu, ci între albul european, democratic, modern și occidental al României, care a adus atât de multe lucruri bune chiar și pentru românii care acum îl înjură, și negura izolată a Rusiei unde nu există drepturi, iar dacă nu zici ca Georgescu, riști să zbori accidental de la etaj.

Recomandările lui ALP

Ce ar trebui să caute românii la un președinte

Cele mai aprige și tensionate campanii electorale au loc la români, în jurul alegerilor prezidențiale. Asta în ciuda faptului că un președinte le poate influența concret viața și nivelul de trai destul de puțin, față de parlamentari sau primari. Totuși, greutatea lui simbolică atârnă enorm. Ce face, totuși, un președinte în România?, s-a întrebat Vlad Dumitrescu. Nu dă bani, nu face șosele, nu scoate firme din țară și nici nu naționalizează. Pentru că nu are puterea legală.

Cinci concluzii în cifre și grafice, după parlamentare

Noua configurație politică a Parlamentului a fost votată de români și e de speriat: pe lângă AUR, alte două formațiuni extremiste au prins locuri. Am desprins, cât de la rece am putut, câteva concluzii pe care cifrele votului le-au arătat. Printre ele: PSD și PNL sunt la pământ, USR a eșuat să capitalizeze succesul Elenei Lasconi, AUR și extremiștii au devorat bazinele electorale din 2020, ale marilor partide. Bonus: moștenirea Iohannis se traduce la Sibiu cu înjumătățirea scorului PNL.

Noul Parlament moștenește o lege pentru imobiliare

Noii și vechii parlamentari care își preiau mandatele au pe masă un proiect de lege care reglementează fondurile de investiții în imobiliare. Daniel Popescu ne explică ce  este acela un REIT și cum ar putea să schimbe jocurile pe piața imobiliară de la noi, de la prețul chiriilor la cel al locuințelor, dacă legea este aprobată.

Cât de bogată e, de fapt, Gen Z?

Trăiește clipa vs bani albi pentru zile negre: cât de bogată e, de fapt, Gen Z și ce face cu banii?, s-a întrebat Dana Mischie, într-un nou episod al campaniei „Young Money”, susținută de BRD. Telefon, mașină, haine de brand, experiențe „instagramabile”. Cam așa sunt tinerii văzuți, în ochii generațiilor mai în vârstă. Și totuși, cum stau ei financiar și cât de vulnerabili sunt la sărăcie și șomaj?

Reclamele plătite de Rusia, teren fertil pentru Călin

O investigație Snoop de Victor Ilie ne arată cum ani de zile, o companie legată de Rusia și serviciile ei secrete a pompat bani în România, pentru reclame care promovau tot arsenalul de subminare a încrederii oamenilor în știință, instituții sau procese democratice – de la leacuri naturiste, la toate conspirațiile. Banii au ajuns și la televiziuni, și la influenceri. Este tabloul unui teren fertil, pregătit parcă pentru plasarea ulterioară a unui personaj precum Călin Georgescu, care să culeagă roadele.

Infograficul Panorama

Vorbim mult de diaspora zilele acestea și nu mereu cu aceleași gânduri bune cu care o făceam acum câțiva ani. E un moment potrivit să ne amintim cum au schimbat ei România, cultural și social, prin faptul că au emigrat și apoi au revenit, fie și episodic, acasă. În graficul de mai jos, Edit Gyenge ne arată unde și de unde au plecat românii din țară cel mai mult. În materialul complet, citiți mai multe despre „peticele de Europa aduse acasă de diaspora”.

Dacă tăceai, deștept rămâneai: Bruno Mihăilescu

E ok dacă habar nu aveți cine este acest domn, iar dacă aveți, probabil că îl știți de la emisiunile conspiraționiste de la un post tv numit Global News, unde Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și emanațiile lor sunt găzduite cu mare drag.

Dumnealui se numără și printre fondatorii unei organizații numite Tracia Unită, unde s-au reunit personaje de aceeași factură, printre care și profesorul Florian Colceag, pe vremuri preamărit ca „antrenor de genii”.

Deranjat de întrebările jurnalistului Victor Ilie, care documenta un material pentru Snoop, domnul Bruno și-a dat frâu liber celor mai ardente fantezii legionare: când vor veni „ei” la putere, praful se va alege de noi, jurnaliștii. Și de Victor Ilie, mai ales.

„O să fie desființate toate sistemele din România, inclusiv toți jurnaliștii care au mințit poporul român, cu toate televiziunile și radiourile. Pentru că sunteți documentați toți, tu nu înțelegi că avem tot despre voi? Tot! Tot, și unde te duci, și ce faci, și ce mănânci, tot. Știm tot. Și de unde vă vin banii, și unde vă duceți. (…) Oricum, acum am numărul tău și te iau după IP”, i-a spus Bruno jurnalistului.

Până când reușește Bruno Mihăilescu să asocieze tehnic un IP cu un număr de telefon și până când i se îndeplinesc fanteziile privind eliminarea inamicilor statului condus „de ei”, sperăm să-i bată democratic poliția la ușă, pentru a-l întreba de ce amenință jurnaliștii și susține că îi spionează.

Nu e singurul caz. În aceste vremuri tensionate, unele personaje din subsolul societății au scos nasul la suprafață și se simt pe val, amenințând familii de jurnaliști, persoane sau redacții întregi. La fel ca și în cazul adunărilor periodice de celebrare a legionarismului, pe unde zburdă și doamna Șoșoacă, poate că autoritățile acestui stat ar trebui să aplice legea. Încă nu e prea târziu.

Cifra săptămânii