Newsletter Panorama

Panorama cu ALP: Noaptea petardelor noastre

Computer Hope Guy
Un copil aprinde petarde și artificii de mari dimensiuni. Foto: Arun Sankar/AFP/Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Bine v-am băgat capul pe ușa electronică și în 2024. Acesta este newsletter-ul săptămânal „Panorama cu ALP”, la care vă invităm să vă abonați. Sunt Andrei Luca Popescu (ALP), jurnalist și editor la Panorama. O dată pe săptămână, vă povestesc despre un subiect care mi s-a părut demn de atenția voastră sau care doar mă enervează atât de mult, că îmi vine să afle și alții. Sugestiile și dorințele voastre le aștept aici.

Dacă ați trecut cu bine de barajul de „bombe, bombe, băieți” cu care ne confruntăm tot mai intens, an de an, de Anul Nou, vorbim despre petarde și „petarzi”, un fenomen care în mod surprinzător nu afectează doar România. Ce îi împinge pe acești oameni pe drumul lor zgomotos către animalitate? Ne uităm triști și furioși la ei, la fel ca la patronul de la Ferma Dacilor, care nu înțelege de ce i se întâmplă necazurile.

Noaptea petardelor noastre

Invazia de petarde și artificii „civile” e o problemă și în Germania. Aici, o stradă din Dresda, de revelion. Foto: Profimedia.

„Hai, mai ai? Că mi-ai stricat toată seara!”, țipă disperată o femeie la vecinii săi dintr-o curte de prin cartierul Ștefan cel Mare. E noaptea de Anul Nou în București, dar învăluiți în mirosul de praf de pușcă și fumul gros care sufocă străzile, sub rafale asurzitoare de bubuituri și explozii luminoase, am putea la fel de bine să ne închipuim că ne atacă rușii sau că armata de fani ai binomului Șoșoacă-Simion a trecut, într-un final, la fapte.

Nu e nimic festiv. Nu poți să te bucuri, dar în același timp să te sufoci cu fum și să ai spasme involuntare de la zgomot.

Spune-le asta celor doi adolescenți costumați în treningurile lor de zile bune, care aruncă la foc continuu petarde pe mașini, sub mașini, în curți, în copaci, către balcoane. Cu priviri relativ fixe, de oameni cu o misiune știută doar de ei, par că se distrează. Tatăl/bunicul lor încearcă să o liniștească pe vecină, urlând pentru a se face auzit în tot barajul de petarde: „Da’ ce-au făcut, domle?”.

Poți să-ți porți liniștit chiloții roșii, să-ți mănânci cele 12 boabe de struguri, să-ți îndeși buzunarele cu bani și să mănânci cât pește vrei tu, în noaptea dintre ani. Nu deranjezi pe nimeni. Dacă ai impresia că așa îți va merge mai bine în viață, în anul cel nou, cine sunt eu să-ți stric fantezia bazată pe superstiții nevinovate?

Putem chiar să cădem de acord că ne place să privim marile focuri de artificii organizate de pirotehniști, ba chiar să ne înțelegem singuri la niște amărâte de „steluțe” chinezești inofensive, pe propriile balcoane.

Totuși, cum ajungi să te bucuri ca un mic piroman scăpat singur în depozitul cu chibrituri, de a bubui petarde cât mai asurzitor și, dacă se poate, cât mai distructiv? De ce a ajuns revelionul o noapte în care tot mai mulți oameni trebuie să se izoleze prin case, să-și relocheze copiii, câinii și pisicile în zone mai „nepopulate” sau să asiste neputincioși la tortura fonică și psihică a acestora? Asta atunci când nu-s nevoiți să și-i caute pe străzi sau prin diverse cotloane, unde au fugit terorizați?

Cum au ajuns unii colegi de specie de la tradiția aceea că sperii spiritele rele cu lumini și zgomote, de Anul Nou, la monstruoasa mutație urbană a desfășurării unui arsenal de mini-bombe, care durează de pe la 1 decembrie, până în primele zile din ianuarie?

Singura explicație care îmi vine în minte este frustrarea și sentimentul de neputință care domină viețile acestor oameni. Dacă tembelismul copilăriei mai poate fi privit ca o circumstanță atenuantă, pasiunea pentru petarde, la maturitate, e semn de altceva.

Prin explozii cât mai puternice, prin concursul de „petarda mea e mai mare și bubuie mai tare”, acești oameni probabil că se simt bine pentru câteva momente, pentru că îi fac pe ceilalți să întoarcă ochii către ei. O fac cât îi ține cutia de petarde, pentru că apoi, peste câteva zile, chiloții roșii, strugurii și salata de pește îi vor lăsa amărâți tot în drumul propriilor vieți triste.

Eu, unul, îi plasez pe aceeași treaptă psihică cu oamenii care își pun tobe de eșapament super-zgomotoase la mașini și motociclete sau butoaie de bass în portbagaje. Prin asta, se pot face auziți.

Dintr-un reflex defect pe care îl am deseori, m-am gândit că „petardul” e o afecțiune specific românească. Foarte greșit. Importurile oficiale de „artificii” ale României (1.645 de tone în 2022) nici nu se compară cu cele ale Olandei (25.800 de tone în 2022), Poloniei (14.300 de tone), Cehiei (8.700 de tone) sau Germaniei (6.500 de tone). În toată Europa, importurile de artificii și materiale pirotehnice au crescut de două-trei ori, față de anii marcați de pandemia de Covid, arată datele oficiale ale Eurostat. Iar aceste cifre nu dau măsura pieței negre.

Am crezut că e un caz tipic de „avem o lege, dar n-o aplică nimeni”. Și de care autoritățile își aduc aminte doar la tragedii, așa cum s-a întâmplat în recentul caz de la Ferma Dacilor, unde o pensiune născută și dezvoltată fără cele mai elementare autorizații a luat foc și viețile a opt oameni.

Din nou, greșit. România are într-adevăr o lege care restricționează folosirea petardelor și artificiilor la condiții foarte clare. Poliția anunță an de an acțiuni „pe linie” contra vânzărilor ilegale de petarde – în decembrie au confiscat aproape 125 de tone și au făcut sute de dosare penale. Dar țări ca Germania sau Olanda au interdicții totale pentru folosirea unor astfel de materiale pirotehnice, cu excepția câtorva zile de Anul Nou și în condiții stricte. Credeți că au scăpat de fenomen?

Dimpotrivă. Citesc că Germania și Berlinul în special se confruntă cu dezbateri aprinse despre folosirea petardelor și artificiilor și cum interdicțiile nu funcționează, dintr-un motiv foarte simplu: nu există suficiente forțe de ordine care să pună în aplicare și să supravegheze o astfel de interdicție. În Germania, se înregistrează vânzări record de artificii și petarde, după anii de pandemie. Dar sondajele arată că doar o minoritate e fană înrăită de așa ceva – în special tinerii.

Care e soluția, atunci? Resorturile psihice ale frustrării refulate în petarde și artificii nu afectează doar orașele României, ci și alte locuri mai civilizate ale Europei. Interdicțiile și pedepsele, primele instrumente de intervenție ale unui stat neputincios în fața unui fenomen greu de controlat în practică – e greu de făcut flagrant la petarde sau de trimis mascații după artificii – se dovedesc inutile.

Schimbarea vine greu, prin educație la școală și acasă, prin sensibilizare la nevoile și durerile altora, prin presiune socială și culturală din partea oamenilor din jur. Schimbarea va apărea când tot mai mulți oameni nu vor mai aștepta să-i prindă poliția sau pompierii, ci vor face pași mărunți către reguli și civilizație, din grijă față de oamenii de lângă.

E greu însă acest drum. Mai ales când mintea „petarzilor” e încremenită undeva, într-o copilărie animalieră, unde doar zgomotul îți mai poate aduce atenția.

Recomandările lui ALP

Topul destinațiilor exotice unde au fugit românii de sărbători

vacanta exotica revelion

A venit „moșul” în Berceni sau pe o plajă din Maldive? Ai desfăcut șampania la tine acasă sau prin Thailanda, Indonezia? Tot mai mulți români aleg să dea banii pentru a fugi de-acasă, de sărbători. Au mers și destinațiile mai ieftine, ca Turcia, Egipt sau Dubai. Important e să ai ce să pui pe Instagram, #thisismylife. Andrada Ghira a trecut în revistă ce destinații turistice exotice au preferat românii în această perioadă.

Ce spune mutatul tot mai multor oameni „la țară” despre infrastructura României

mutat la tara infrastructura

După ce ne-a trecut prin experiențe personale și sfaturi practice, Eliza Casandra a încheiat mini-seria ei despre mutatul la țară, încercând să înțeleagă fenomenul și rațional, nu doar din perspectiva emoției „vai, aș vrea să mă mut la pădure”. Și l-a analizat pe toate părțile, cu experți în sociologie, antropologie, economie și imobiliare, pentru a afla ce caută cei care lasă orașul pentru sat, dar și cât de „rural” este de fapt acel sat unde aleg să se mute.

Criptofrenezia. Ce a mai rămas din optimismul pieței Bitcoin?

bitcoin criptomonede

„Bro, ăsta-i viitorul!” – ai auzit probabil și tu această explicație, la pachet cu îndemnurile arzătoare ale amicilor de bere, taximetriștilor sau frizerilor cu care te-ai intersectat, de a-ți băga toți banii în criptomonede. Ciprian Ioana a căutat să vadă ce se ascunde în spatele acestor promisiuni de înavuțire garantată, cu miros de schemă piramidală. Ce rămâne bun și utilizabil din Bitcoin și blockchain, ce e miraj și ce provocări legale există, dacă te joci cu investițiile în criptomonede.

Top 10 spa-uri din Europa pe care ar trebui să le vizitezi măcar o dată în viață

Spune-i spa sau therme Cristinei Dobreanu și i-ai făcut vacanța ideală. Nu contează că e Austria, Căciulata sau Eforie, serviciile să fie bune. Sunt peste 46.000 de complexuri spa în Europa și nu puteam găsi pe cineva mai potrivit să ne aleagă 10 recomandări de pus pe o listă, decât pe Cristina. Deci, când vă apucă pofta de asudat la saună sau de moțăit în băi termale, aveți de unde.

Zece seriale de care să te apuci

seriale craciun recomandari

Inițial, noi am făcut lista pentru perioada dintre Crăciun și revelion, dar de fapt poți să te apuci de ele oricând ai chef și timp de niște binging. Ne-am adunat fiecare de la Panorama și am făcut o serie de articole recomandări, în dulcea perioadă de sărbători. Nu doar seriale, ci și filme sau cărți. S-au dat ca pâinea caldă pe site, plesnindu-ne iar peste ochi ambițiile jurnalistice, cu dovada că lumea preferă să citească ceva „lejer” și cinstit, la momentul potrivit.

Cinci momente-cheie din istoria internetului care ne-au adus influencerii de azi

Vlad Dumitrescu e cu ochii pe influenceri și la bine, și la rău. I-ar vrea mai reglementați și mai responsabilizați. Până atunci, s-a documentat despre cum a apărut în viețile noastre această specie de social media, care adună milioane de oameni în jurul oricărui scârț pe care îl trag în mediul online.

Infograficul Panorama

Tot ce trebuia să rețineți din această perioadă de sărbători, dar sigur ați ratat: în preferințele melodiilor-clișeu de Crăciun, Vasluiul merge cu Mariah Carey (All I Want for Christmas Is You), iar restul țării, cu Wham (Last Christmas). Bine, mai sunt și Arad sau Satu Mare alături de Vaslui, dar nu ieșea titlul așa de frumos.

Edit Gyenge a vrut să vadă ce muzică „de sezon” caută românii pe internet și nu putea să nu împartă totul pe județele minunatei noastre patrii. I-a ieșit acest infografic despre căutările pe Google ale românilor, în materie muzicală crăciunistică. Sigur că mixul clasic de melodii pop de Crăciun pierde la mare distanță, când ne uităm la câtă lume caută „colinde de Crăciun”. Nu se apropie Mariah Carey de lerul domnului nostru Hrușcă nici în vis.

Dacă tăceai, deștept rămâneai: Cornel Dinicu, Ferma Dacilor

Cornel Dinicu, transportat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, după ce a fost reținut. Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik.

„Nu ne ies calculele, ne dau cu virgulă explicațiile, nu știm, nu concepem”, a fost prima reacție din partea complexului Ferma Dacilor, unde un incendiu de proporții a ucis opt oameni, de Crăciun, printre care și fiul patronului Cornel Dinicu.

„Ne-au dat foc. Să ne facă rău, să ne distrugă. Nu să mă omoare, că eu nu mai am dușmani de mulți ani. Oamenii fac rău pur și simplu”, a zis și Dinicu, om cu un trecut în lumea interlopă din Capitală și din împrejurimi.

Calculele nelalocul lor și mâna criminală închipuite de patronii de la Ferma Dacilor s-au tradus în actele autorităților și ale procurorilor după cum urmează, pe scurt: clădiri ridicate fără nici măcar să aibă autorizație de construcție, cu numeroase deficiențe constatate, dar nesancționate vreodată de autoritățile locale, fără autorizație de incendiu, cu o instalație de curent electric încropită, au luat foc pentru că s-au încins chestiunile electrice subdimensionate ale stabilimentului.

Erau făcute din lemn, în regie proprie, cu materiale de cea mai proastă calitate la incendiu, mai spun procurorii. Alarma de incendiu care i-ar fi putut trezi din somn pe bieții oameni care au ars de vii nu funcționa.

„În condițiile descrise, raportat la lipsa de siguranță a încăperilor oferite ca spații de cazare, șansele reale ca victimele să se poată salva au fost aproape inexistente”, au scris procurorii în dosarul anchetei.

Ca și în cazul Colectiv și al multor alte tragedii care au avut loc în spații publice, niciodată vina nu e a omului responsabil. El, patronul, în general avea intenții bune, dar uite că soarta, mâna criminală, calculele care dau cu virgulă au omorât niște oameni.

Nu ignorarea totală a oricăror minime reguli de siguranță și prevenție într-un spațiu în care dacă iei foc, nu mori doar tu și familia ta, ci pot muri și alți oameni cărora le vinzi un serviciu public sau niște produse. Nu corupția și combinațiile cu șefii și șefuții de prin poliție, pompieri, servicii secrete sau politică prin care astfel de patroni și „antreprenori” își desfășoară activitățile de afaceri, fără să respecte regulile pe care alții sunt obligați să le aplice, duc la asta.

Nu. E vorba doar de ceasul rău și de dușmani invizibili. Când colo, dușmanii cei mai vizibili sunt chiar acești oameni, de la Dinicu de la Ferma Dacilor, la Doldurea de la stația GPL din Crevedia, până la cei trei patroni ai clubului Colectiv, care acum sunt în închisoare.

Cifra săptămânii

0 %
rata anuală a inflației, în Turcia, în luna decembrie

Tell me more: Sebastian Burduja

„Vine gerul, dar suntem pregătiți. Avem gaze în depozite la un nivel de 82,93%, diferența față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de peste 176 milioane metri cubi. La cum a decurs iarna până acum, dar chiar și în condiții mai grele, cu maxim 1-2 episoade de ger sau viscol pe lună, vom trece iarna doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat și ceea ce producem” – Sebastian Burduja, ministrul Energiei.


Până aici am avut să vă spun. Mai trec eu și săptămâna viitoare, vineri dimineață, dacă vă găsesc pe-acasă.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x