Panorama războiului

Armele și economia, războiul și cele sfinte

Computer Hope Guy
Patriarhul Kiril și Vladimir Putin, în februarie 2022 / sursa foto: Profimedia

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre marile idei și povești care sunt esențiale pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în țările noastre, care se confruntă cu riscuri de securitate, val de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 6 martie 2022:

Banii ca arme

Visa și Mastercard sunt cele mai recente companii mari care și-au suspendat serviciile în Rusia. Drept urmare, cardurile emise în afara țării nu vor mai funcționa. De la invazia Rusiei în Ucraina vedem anunț după anunț în care nume mari ale economiei și comerțului globale își încetează operațiunile în Rusia. E motivul pentru care tot mai mulți ruși își fac deja planuri de emigrare, după cum puteți vedea în această analiză din Forbes.

E greu și cu plecatul, în condițiile în care companiile aeriene străine nu mai au zboruri în Rusia, iar companiile rusești nu mai pot zbura în mare parte din lume. Despre cum întreaga industrie aviatică a Rusiei a ajuns în pragul colapsului în doar câteva zile, în această analiză din Financial Times.

Totuși, trebuie să ne pregătim pentru un război economic de uzură și să ne asigurăm că nu Vestul va fi cel care va clipi primul. Deși există și sancțiuni care au efecte economice imediate, acest front al luptei cu Rusia este unul pe termen lung, explică unul dintre analiștii ziarului britanic The Guardian, într-un text cuprinzător despre efectele sancțiunilor rusești. „Vestul are acum de luat o decizie importantă, anume dacă să recurgă la cea mai mare armă economică rămasă nefolosită: adăugarea exporturilor rusești de petrol și gaze pe lista sancțiunilor”, spune autorul. Motivele pentru care ezităm sunt evidente. Sunt, însă, și suficiente? Mai multe, aici.

Lupta din cer

Una dintre cele mai importante solicitări din partea președintelui ucrainean, care continuă să fie refuzată de Occident, se referă la impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei – „no-fly zones”. A nu se confunda cu anunțurile recente din Europa și din restul lumii privind închiderea spațiului aerian din aceste țări pentru zborurile rusești.

Zona de excludere aeriană pe care o cere Volodîmîr Zelenski ar presupune ca cineva – avioane NATO, în acest caz – să se asigure că deasupra Ucrainei nu mai ajung avioane rusești. În caz contrar, avioanele rusești ar putea fi doborâte. De aici până la al treilea război mondial e doar un pas, după cum a avertizat și Rusia și se arată conștientă și Alianța Nord-Atlantică. Totuși, Ucraina are nevoie de ajutor în aer, unde nu poate face față aviației rusești, care și-a intensificat bombardamentele. 

Publicația americană Axios explică ce sunt „no-fly zones”, ce vrea Ucraina, ce face Vestul în această privință și ce ne-a învățat istoria despre impunerea unor astfel de interdicții aeriene în timpul unui război.

Războiul și cele sfinte

Dacă în ultimele zile retorica rusă a deschis și subiectul amenințării nucleare, pericolul pentru perioada care urmează e să nu vedem această retorică amestecată cu discursul religios, atrage atenția o analiză publicată de Foreign Policy

„De la destrămarea Uniunii Sovietice, rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în identitatea rusă, politica internă și securitatea națională a crescut extrem de mult. Putin a definit acest război în termeni istorici, aproape transcendentali. (…) Dacă Putin folosește religia pentru a crește amenințarea nucleară, acțiunile lui ar putea să intre în sfera „teoriei nebunului” („madman theory”), în care un lider se comportă oarecum irațional pentru a-și face amenințările mai credibile”. 

Relația apropiată dintre Vladimir Putin și Patriarhul Kiril, precum și parteneriatul strâns între statul controlat de Putin și biserica ortodoxă rusă sunt binecunoscute. Ele nu ar trebui ignorate în contextul războiului din Ucraina: „Putin ar putea adăuga acum o notă religioasă, apocaliptică activității sale”, avertizează textul din FP.

Despre interesele bisericii ruse în Ucraina a scris și New York Times. Pe scurt, Patriarhul Kiril vrea să readucă Biserica Ortodoxă Ucraineană, care e autocefală, sub Patriarhatul de la Moscova. Independența ortodocșilor ucraineni a fost recunoscută de Patriarhul de la Constantinopol, în ianuarie 2019, într-o lovitură pentru biserica de la Moscova. 

Pericolul reprezentat acum de relația strânsă dintre Vladimir Putin și capul bisericii ortodoxe ruse, Patriarhul Kiril, e comentat inclusiv la București.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a scris, duminică (6 martie), pe Instagram, despre obligația de a discerne „între un autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic este capabil să le comită cu atrocitate”. 

Amintim că, în 2017, Patriarhul Kiril venea la București – prima vizită a liderului bisericii ruse în România după 1989. Patriarhul Daniel îi întorcea vizita la Moscova, la finalul aceluiași an, pentru a participa la festivităţile care marcau 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă. Ambele vizite au fost descrise atunci drept istorice.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 14 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc