Micul și Marele Paris, orizont 2030

Verde de Paris și gri de București. Cum arată cursa pentru o capitală „eco” în cele două orașe

Computer Hope Guy
Sursa: PCA-STREAM

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Cu un primar care nu face rabat de la agenda ecologistă, Parisul se află în avangarda luptei împotriva încălzirii climatice. Capitala Franței a profitat de pandemia de Covid-19 și trece printr-o schimbare importantă de look, iar până în 2030, socialista Anne Hidalgo vrea să facă din Paris o adevărată „capitală verde”. Prin comparație, Bucureștiul lui Nicușor Dan nu e departe de Paris doar ca număr de kilometri, ci și ca număr de idei. În comparație cu Parisul, capitala României abia mișcă primii pași, pe hârtie, către un oraș mai „verde”.

După semnarea, în 2015, a Acordului Climatic de la Paris, francezii și-au luat în serios responsabilitatea de a deveni mai puțin poluanți. Poate mai în serios chiar decât alți semnatari cu greutate ai acestui document, fie că vorbim de SUA, China sau chiar Germania.

Anne Hidalgo e deja la al doilea mandat ca primar al Parisului, însă treaba anti-poluare și-a început-o încă din primul mandat, câștigat în 2014. A decis să închidă mai multe străzi din centrul orașului duminica și în zilele de sărbători, cum ar fi celebrul Champs-Élysées. Și-a pus în cap taximetriștii și transportatorii după ce a mărit prețul parcărilor și a impus ca mașinile diesel mai vechi de 13 ani să fie interzise în centrul orașului. Din 2024, când Parisul va găzdui Jocurile Olimpice, planul e ca aceste mașini să fie interzise de tot în Paris. Toate aceste măsuri au făcut parte din programul „Paris Respire”.

Hidalgo a rămas fidelă conceptelor sale și în al doilea mandat, pe care l-a câștigat în 2020. Edilul din Partidul Socialist a reușit să obțină victoria în alegerile locale de anul trecut cu o campanie bazată pe conceptul „orașului în 15 minute”, o idee teoretizată de Carlos Moreno, profesor de urbanism de la Sorbona și un apropiat al lui Hidalgo. Acest concept presupune că vei putea să găsești absolut tot ce ai nevoie la doar un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta de casă.

Hidalgo a văzut o oportunitate în pandemia de Covid-19 pentru a-și impune o parte din viziunea sa pentru urbanismul Parisului. Astfel, a interzis mașinile pe Rue de Rivoli, o stradă care se întinde de la Muzeul Louvre până la Place de la Bastille, iar la anul cele mai centrale patru arondismente vor deveni „car-free”.

Totodată, au apărut așa-numitele „corona pistes”, peste 60 de kilometri de pistă de bicicletă construite în timpul lockdown-ului care au devenit foarte populare printre parizieni, motiv pentru care și-au schimbat statutul din piste temporare în permanente.

Cum arată harta pistelor de bicicletă din Paris
Cum arată harta pistelor de bicicletă din Paris. Vezi harta interactivă aici

Obiectivele pentru Paris 2030 au primul mare test la Jocurile Olimpice din 2024

Planurile lui Hidalgo prin care vrea să facă din capitala Franței un adevărat „megalopolis verde” în următorul deceniu nu se opresc aici. Primul mare deadline pe care îl are planul ei este reprezentat de Jocurile Olimpice, pe care capitala Franței le va găzdui în 2024.

Astfel, în următorii trei ani, zona din jurul Turnului Eiffel va deveni un parc uriaș, de peste 40 de hectare, care va deveni cel mai mare spațiu verde din Paris. Amenajarea acestei grădini va costa aproximativ 70 de milioane de euro. Tot cu ocazia Olimpiadei va fi revopsit și Turnul Eiffel. Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din lume, turnul va împlini vârsta de 135 de ani la startul Jocurilor, ocazie cu care va primi un nou „make up”. Construcția lui Gustave Eiffel va fi renovată și vopsită auriu, operație care a început în 2019, se va termina anul viitor și va costa în total alte 50 de milioane de euro.

Tot cu ocazia Jocurilor Olimpice, Place de la Concorde, cea mai mare piață din Paris, va fi redesenată și va arăta ca o mare grădină urbană. Aici se vor juca o parte din competițiile nou intrate în galeria Jocurilor Olimpice, precum cele de BMX, streetball, skateboarding sau break dance.

O altă zonă care se va schimba complet cu ocazia Olimpiadei este Seine-Saint-Denis, localitate aflată la periferia de nord a Parisului. Aici se construiește un sat olimpic „eco-friendly”, centrul media și un bazin olimpic. Piscinele care vor fi construite pentru jocuri și care se vor alimenta direct din fluviul Sena vor fi deschise apoi populației, după încheierea competiției.

Champs-Élysées va deveni până 2030 o „grădină urbană”

Cel mai ambițios proiect al lui Anne Hidalgo este cel privind reconfigurarea celei mai cunoscute străzi din Paris, Champs-Élysées. Bulevardul de 1,9 km, care pleacă din Place de la Concorde și merge până la Arcul de Triumf, va fi renovat substanțial, iar nota de plată se ridică la 250 de milioane de euro. Astfel, numărul benzilor de circulație se vor reduce de la patru la două, vor fi create noi trotuare și zone verzi și vor fi plantate adevărate „tuneluri de copaci” pentru a îmbunătăți calitatea aerului din zonă.

Potrivit datelor dinainte de pandemie, 72% din cei care se plimbau pe bulevard erau turiști, în timp ce 22% erau parizieni care munceau în zonă. Hidalgo speră să facă din Champs-Élysées și un loc de promenadă pentru parizieni.

Însă Champs-Élysées nu este singura „grădină urbană” din planurile lui Hidalgo. Alte patru obiective turistice importante vor trece prin transformări asemănătoare. Astfel, o nouă pădure urbană va fi plantată în fața Hôtel de Ville, clădirea care deservește primăria capitalei Franței. O altă pădure va crește în spatele Operei Garnier, iar alta lângă Gara Lyon. De asemenea, unul dintre malurile Senei va avea parte de o împădurire spectaculoasă. Printre copacii aleși de peisagiști se numără teii, cireșii sau pinii.

Pădurile urbane reprezintă una dintre cele mai importante soluții găsite de actuala administrație pariziană pentru oprirea poluării și îmbunătățirea calității vieții. Unul dintre obiectivele lui Hidalgo este ca în 2030, 50% din suprafața Parisului să fie acoperit de zone verzi, în contextul în care în prezent suprafața verde din capitala Franței este de numai 9,5%. Pe lângă păduri urbane, obiectivul poate fi atins și prin intermediul serelor de pe acoperișul blocurilor.

Deloc surprinzător, cea mai mare fermă urbană se află în Paris, pe acoperișul clădirii Parc des Expositions, din al 15-lea arondisment. Ferma a fost inaugurată la începutul verii și produce deja alimente pentru casele și restaurantele de pe malul stâng al Senei. Fermierii cresc aici peste 30 de specii de fructe și legume, precum căpșuni, vinete, busuioc sau ridichi. Obiectivul este ca la această fermă, la un moment dat, să se cultive aproape o tonă de alimente pe zi. Iar aceste alimente să fie accesibile chiar pentru locuitorii de peste drum, într-o adevărată definiție pentru visul lui Carlos Moreno al unui „oraș în 15 minute”.

Care sunt planurile pe termen lung în „Micul Paris”

În Capitala României, lucrurile se mișcă greu și sunt abia la început. Cele mai importante proiecte de infrastructură care se află în construcție, precum Prelungirea Ghencea sau Pasajul Doamna Ghica, nu doar că nu fac Bucureștiul mai verde, dar aduc și mai mult trafic în Capitală. Cu toate acestea, primarul Nicușor Dan pare convins că proiectul său de suflet, trenul metropolitan, ar fi cel care ar ajuta la decongestionarea traficului din Capitală.

La un an de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a prezentat mai multe date despre trenurile metropolitane. Astfel, proiectul se va dezvolta în trei etape. Prima fază ar trebui să fie gata în 2026 și constă în reintroducerea trenurilor pe liniile deja existente. Ar urma să coste 600 de milioane de euro, din care două treimi vor merge pentru cele 72 de noi trenuri.

În a doua fază a acestui proiect se va căuta dezvoltarea serviciilor existente, prin modernizarea și dublarea unor unor linii de cale ferată, modernizarea stațiilor de tren sau eliminarea limitărilor tehnice ale rețelei. Iar în faza a treia ar urma să fie extinsă rețeaua de trenuri metropolitane către localitățile ilfovene aflate la periferia județului, precum Ciolpani, Brănești sau Vidra. Orizontul pentru ca acest proiect să fie dus la bun sfârșit este 2040.

Între timp, la Primărie se caută soluții pentru a face transportul în comun mai atractiv pentru locuitori, în contextul în care Capitala este unul dintre cele mai aglomerate orașe din lume. Astfel, flota STB va fi înnoită cu 100 de tramvaie de la Astra Arad, primul urmând să ajungă în București în august 2022. Totodată a fost lansată licitația pentru 100 de autobuze electrice, după ce în mandatul Gabrielei Firea două astfel de licitații au fost anulate pentru că proiectului nu i-au fost alocate suficiente fonduri. Acum bugetul pentru autobuze electrice a fost suplimentat până la 363 de milioane de lei (aproximativ 73 milioane euro).

La un an de la preluarea Capitalei, Nicuşor Dan a anunţat proiectul unui nou regulament de parcare care urmează să fie prezentat până la finele anului. Acesta va asigura spaţii pentru banda unică sau pentru pistele de biciclete.

Așadar, în comparație cu Parisul, capitala României face abia primii pași pe hârtie pentru a limita traficul și a scoate mașinile din oraș.

Lucrurile sunt și mai neclare în ceea ce privește spațiile verzi. Unul dintre proiectele prin care Nicușor Dan speră să primească finanțare prin PNRR vizează Parcul Natural Văcărești, cel care a intrat recent în administrația autorităților locale (PMB, Primăria Sectorului 4, ONG-uri), fiind luat în primire de la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.

De asemenea, primarul a anunțat și proiectul „Plămâni verzi pentru Bucureşti”, prin care dorește plantarea a sute de mii de arbori în Capitală. Aceste proiecte ale primăriei generale sunt completate de cele ale primarilor de sector, care fiecare încearcă să intre în grațiile alegătorilor prin „înverzirea” orașului.

Important de precizat în acest context sunt și râul Dâmbovița și salba de lacuri care străbate Capitala, două obiective care au fost adesea ignorate de autorități. Acestea pot deveni o importantă sursă de relaxare și agrement pentru bucureșteni, dacă ar fi amenajate corespunzător, pe modelul Senei sau chiar al promenadei de pe Crișul Repede din Oradea.

Până ca Bucureștiul să ajungă măcar la o fracțiune din eforturile Parisului de a deveni o capitală mai verde, trebuie văzut cât va dura și dacă se va întâmpla ca aceste planuri să treacă de pe hârtie în realitate. La Paris, cele mai multe idei pentru un oraș care să funcționeze și să respire cum trebuie nu rămân doar la stadiul de bune intenții.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x