Nod de infrastructură

Pariul pe depozitele de mărfuri. Cum devine România un hub logistic regional și ce o ține pe loc

Computer Hope Guy
Depozitul polonezilor de la LPP, deschis în România. Foto: LPP

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Un singur click ne desparte de o pereche de pantofi sau alte articole de îmbrăcăminte. În realitate însă, sunt sute de kilometri între marfa retailerilor și ușa noastră, dar și un întreg lanț de distribuție. De aceea, cu cât ești mai aproape de clienți, cu marfă mai multă, cu atât mai bine. Iar pentru asta e nevoie de depozite.

În ultimul an, tot mai mulți retaileri internaționali, în special din Polonia, au ales România pentru a-și face noi centre de distribuție a mărfii. Asta înseamnă că perechea de pantofi ajunge mai repede la noi, dar și că altele vor pleca de aici către vecinii noștri din Bulgaria, Croația sau Grecia.

Cumpărăm pe bandă rulantă, dar nu ținem pasul la depozitele de marfă

Piața cumpărăturilor online din România a explodat în 2020, pe fondul restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19. S-au cumpărat din câteva click-uri mărfuri și bunuri de 5,6 miliarde de euro, cu 30% mai mult față de 2019, potrivit Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Creșterile au continuat, însă anul trecut, inflația a mai temperat consumul. Acum, comerțul digital de la noi trece printr-o perioadă de reașezare, iar estimările ARMO arată că anul acesta creșterea va fi de doar circa 10%, la un volum de șapte miliarde de euro.

Odată cu vânzările, a crescut și nevoia de depozite. Cererea în creștere pentru noi spații de depozitare a venit în special de la companiile din zona de fashion și a bunurilor de larg consum, dar și de la companiile logistice.

Piața logistică și industrială din România se îndreaptă anul acesta spre un stoc de peste 7 milioane de metri pătrați. Ca să avem mai clar o imagine a ce înseamnă toți acești metri pătrați unde sunt depozitate mâncarea, hainele, electronicele și alte bunuri, imaginați-vă 1.000 de terenuri de fotbal. Terenuri pline cu rafturi de produse, benzi de ambalare și roboți care mută marfa.

Pare mult, dar România este încă departe de țările est-europene, la acest capitol: Polonia ne depășește de patru ori, iar Republica Cehă are peste 10 milioane de metri pătrați de spații industriale și logistice.

În România, jumătate din aceste spații sunt construite în jurul Bucureștiului. Capitala este cea mai mare piață pentru depozite și a devenit un magnet pentru companii, datorită apropierii de granița cu Bulgaria, dar și de portul Constanța.

„Suntem la 10-15 ani distanță cu aceste hub-uri regionale și pierdem în continuare în favoarea Poloniei, Cehiei. Suntem departe de aceste investiții care ne ocolesc, pentru că nu stăm foarte bine cu infrastructura. De cealaltă parte, avem logisticieni profesioniști, oameni cu experiență, companii de logistică, atât naționale, cât și internaționale, iar din punct de vedere al sistemelor de management, românii sunt lăudați”, a spus pentru Panorama.ro, Laurențiu Duică, co-fondator și Managing Partner în cadrul companiei de consultanță imobiliară Winstone Real Estate Services.

Nu doar lipsa infrastructurii e o bulină neagră în dreptul României. Veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este o altă ghiulea legată de picior, care ne încetinește în cursa pentru noi investiții, cu celelalte țări din regiune.

România are însă ceva ce nu au toate țările din regiune: un port.

„Chiar dacă la Constanța nu pot venit tot felul de nave, ca în Pireu, pentru că trebuie să treacă prin strâmtori (n.r. – Bosfor și Dardanele), avem deschidere la mare”, ne-a mai povestit Duică, care spune că marile porturi europene sunt depășite de volumul mare de marfă care ajunge zilnic în ele. Nu doar că volumele au crescut, dar operatorii portuari au probleme și în a găsi suficientă forță de muncă.


Citiți mai multe despre situația din portul Constanța:

Și totuși, de ce vin retailerii și deschid centre de distribuție în România? Laurențiu Duică spune că, în primul rând, pentru a servi piața din România, care e mare și se aprovizionează greu și scump.

Apoi, pentru că închirierea sau construcția de depozite presupune o investiție pe termen lung, sunt luate în vizor și piețele învecinate. Bulgaria este o piață cu volume mici, ușor de acoperit prin sistemul cross-docking (n.r. – tehnică logistică care scade sau elimină activitatea de depozitare), iar Serbia și Republica Moldova au potențial pentru viitor.

Cât despre infrastructura deficitară a României, Laurențiu Duică spune că situația din prezent îi dă speranțe, văzând că măcar se lucrează la ea:

„O infrastructură finalizată în următorii doi, trei ani de zile o să genereze o explozie a acestor centre logistice, dedicate în special produselor neperisabile, iar țările vecine pot fi acoperite ușor, din punct de vedere al costurilor”.

Polonezii vin cu depozitele de fashion în România

Cele mai mari trei tranzacții de închiriere de spații de depozitare în România, realizate în 2022, au fost parafate de retaileri. Și toate pentru retaileri din Polonia.

Cea mai mare a fost realizată de grupul polonez LPP, care are brandurile de fashion Reserved, Cropp, House, Mohito și Sinsay și care a anunțat anul acesta primul centru de distribuție din afara Poloniei, în România. Compania a închiriat depozite de 65.000 de metri pătrați, o suprafață cât nouă terenuri de fotbal, pe o perioadă de zece ani. E al doilea depozit deschis de LPP în România.

De ce au ales România? Sebastian Sołtys, vicepreședintele LPP Logistics, spunea că în nici trei ani, compania și-a dublat numărul de magazine din România și a ajuns la 118, la jumătatea anului 2022. La asta se adaugă și retragerea de pe piața din Rusia, în urma invaziei din Ucraina, care a făcut ca vestul și sudul Europei de Est să devină noile direcții pentru extindere.

Din hub-ul de lângă București, LPP va expedia marfă către regiuni unde trăiesc aproape 60 de milioane de oameni. Mai exact, 450 de magazine de la noi, dar și din Bulgaria, Ungaria, Croația, Macedonia de Nord, Serbia și Grecia vor fi aprovizionate cu produse din depozitul de lângă București.

Când se va deschide centrul de distribuție, compania va schimba și traseul de livrare a mărfurilor. Dacă înainte se folosea de porturile poloneze, de unde marfa era transportată în centrele de distribuție și magazine, folosirea portului Constanța îi va ajuta pe polonezi să-și reducă timpii de livrare și costurile.

A doua cea mai mare tranzacție de închiriere a fost realizată anul trecut de grupul CCC, prezent la noi atât offline, cât și online, cu ePantofi și Modivo.

Centrul logistic ePantofi funcționează într-un depozit cu o suprafață de 15.000 de metri pătrați, la Ștefăneștii de Jos, unde pot fi stocate 1,5 milioane de perechi de încălțăminte. Înainte, comenzile erau trimise din Polonia, dar odată cu deschiderea acestui hub, coletele sunt trimise și în Bulgaria și Grecia. Tot anul trecut, compania poloneză a închiriat depozite de 53.000 de metri pătrați, tot în parcul logistic de la Ștefănești, potrivit datelor companiei de consultanță Cushman & Wakefield.

Un al treilea retailer polonez a decis în toamna anului trecut că e timpul pentru un hub regional în România, după ce a trecut pragul de 400 de magazine deschise pe plan local. Este vorba de Pepco, care are din octombrie 2021 un parteneriat cu compania de logistică Kuehne+Nagel. Aceastava stoca, ridica și încărca marfa din depozitul de 52.300 de metri pătrați pentru magazinele din România, dar și pentru cele din Bulgaria și Grecia.


Citiți mai multe despre cum s-a schimbat modul de a face cumpărături

Marii absenți care vând haine de miliarde

Totuși, nu toți retailerii de fashion se înghesuie să-și stabilească depozite regionale la noi. România lipsește de pe harta giganților care vând haine de zeci de miliarde anual.

C&A, spre exemplu, trimite marfa comandată online de la depozitul din Germania, prin curierii DHL, iar returul îl face clientul pe banii lui. Nici H&M sau Zara nu au  depozite în România, iar clienții așteaptă până la o săptămână livrarea produselor.

H&M ar avea planuri pentru un centru de distribuție în România, însă compania nu-l menționează în ultimul raport financiar decât pe cel din Cehia, care va fi finalizat în 2025.

Avem mobilă și termopane

Gigantul IKEA are, din 2020, un centru regional de distribuție lângă București, la kilometrul 23 al autostrăzii A1, iar companiile de logistică Maersk și IB Cargo se ocupă de gestionarea și expedierea produselor. Suprafața depozitului este cât zece terenuri de fotbal și este cel mai mare depozit gestionat pentru o companie străină din România.

IB Cargo aduce de la producătorii români din nord-vestul României produse din ceramică, porțelan, textile și canapele, care apoi sunt trimise către magazinele rețelei de pe alte continente.

Nu doar retailerii își deschid centre de distribuție, ci și unii producători. Cel mai mare producător de electrocasnice din România, Arctic, a deschis în 2022 un hub pentru piese de schimb la Căteasca, în județul Argeș.

Cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați, hub-ul deservește 15 piețe din Uniunea Europeană și alte opt din afara UE. Deschiderea unui centru la noi în țară avea sens, având în vedere că producătorul are două fabrici în județul Dâmbovița, la Găești și Ulmi. Piesele de schimb din hub-ul Arctic provin de la fabricile românești, dar și de la cele din Turcia și China.

„România are un rol strategic, la intersecția a trei mari piețe, ceea ce o face ideală atât ca hub de producție, cât și ca un centru important de coordonare a activităților logistice”, spunea la deschidere Murat Büyükerk, Chief Executive Officer Arctic.

Și Rehau, care furnizează soluţii pentru ferestre, instalaţii şi mobilă, are în lucru un hub regional la Sibiu, o investiție de 10 milioane de euro. Depozitul va avea o suprafață de 53.000 de metri pătrați. De aici, produsele companiei vor pleca în Republica Moldova, Bulgaria și Grecia.

Se poate și invers. Românii își fac depozite în străinătate

Puțini retaileri români au trecut granițele, ca să-și atragă clienții din țările vecine. Cel mai mare pas l-a făcut eMAG, care a anunțat anul trecut că începe construcția  unui centru logistic-gigant, de 100.000 de metri pătrați, în Ungaria. Marfa de aici ar urma să plece spre noi piețe, precum Germania, Austria, Republica Cehă, Croația, Slovenia și Slovacia. Retailerul are cel mai mare depozit din România, la Joița, județul Giurgiu, cu o suprafață de 125.000 de metri pătrați.

„Investiția în centrul logistic de lângă Budapesta, cel mai mare din Europa Centrală și de Est, accelerează dezvoltarea ecosistemului nostru în întreaga regiune și permite extinderea transfrontalieră pentru seller-ii din platforma eMAG Marketplace”, spunea recent Tudor Manea, CEO eMAG.


Acest text a fost actualizat pentru a corecta județul în care se află localitățile Ulmi și Găești, adică Dâmbovița, nu Argeș, și numele localității Căteasca, scris inițial Cătăneasa. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrada Ghira

Este colaboratoare Panorama.ro din octombrie 2022. Are 18 ani de experiență în presa tipărită și cea online, acumulată la publicații precum Banii Noștri, Gândul și Money.ro. În prezent, mai scrie și la Economica.net. Este specializată în domeniul imobiliarelor, dar scrie și despre domenii precum turismul și aviația. În 2016, a fost unul dintre participanții la programul Economic and Political Reporting from Southeast Europe, organizat de Thomson Reuters.

Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x