CETĂȚENIE DE VÂNZARE

„Pașapoartele de aur”. Portița de acces a rușilor bogați la beneficiile UE e pe cale să fie închisă

Computer Hope Guy
Peste 130.000 de persoane din țările terțe și membri ai familiilor lor au beneficiat de pașapoarte sau vize de aur emise de state UE. Sursa foto: Shutterstock

Una dintre sancțiunile pe care Occidentul le-a lansat împotriva Rusiei, ca urmare a războiului declanșat în Ucraina, a fost ațintită către cercul de oameni bogați din această țară care vor să-și asigure accesul la beneficiile aduse de cetățenia într-un stat UE: întreruperea acordării de „pașapoarte de aur”.

„Bani contra cetățenie europeană” – așa ar putea fi descrisă pe scurt practica „pașapoartelor de aur” acordate bogaților care vin din țări din afara UE și care, contra unei sume investite sau a unei achiziții peste un anume prag, pot căpăta cetățenia unui stat din UE. O schemă care, în viziunea Parlamentului European și a Comisiei Europene, ar trebui să dispară, mai ales în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Într-o declarație comună, publicată de Comisia Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Europa și Canada au anunțat că vor limita vânzarea de cetățenie prin așa-numitele „pașapoarte de aur”, care au permis cetățenilor ruși bogați, apropiați ai guvernului rus, să devină cetățeni „ai țărilor noastre și să capete acces la sistemele noastre financiare”. Cu alte cuvinte, să se poată deplasa nestingheriți în țările UE, să aibă drept de ședere nelimitată și chiar drept de vot. Mai mult, odată obținută, cetățenia se moștenește și este mult mai greu de retras decât permisul de ședere. 

Decizia vine și în contextul în care jumătate din cererile pentru „pașapoartele de aur” vin de la aplicanți din Rusia, în timp ce cetățenii chinezi reprezintă cam jumătate din cei care au obținut „vize de aur”Practic, „pașaportul de aur” oferă cetățenie, iar „viza de aur” oferă doar drept de ședere într-o anumită țară.

Schema a căpătat amploare în ultimii ani, dar ridică semne de întrebare cu privire la securitate și lasă loc corupției, spălării de bani și evaziunii fiscale.

Dintre cele 27 de state membre, Bulgaria, Cipru și Malta sunt cele mai active în acordarea pașapoartelor de aur. Dar există, în 12 dintre statele UE, inclusiv în cele trei de mai sus, și scheme controversate de acordare de vize pentru investitori.

Cum arată, pe scurt, situația acum: Ciprul și-a oprit schema de acordare de „pașapoarte de aur” la finalul anului 2020 – însă mai procesează încă cererile venite înainte de această dată -, în timp ce Bulgaria a anunțat la începutul anului că are în plan să renunțe la această facilitate. După invadarea Ucrainei de către Rusia, Malta a anunțat și ea că va opri pentru moment acordarea de „pașapoarte de aur” pentru cetățenii ruși și belaruși pentru că, în condițiile războiului, nu ar putea face verificările necesare. Și alte state, cele care acordau „vize de aur”, au luat măsuri similare.

Câți cetățeni „de aur” sunt în UE și care sunt paradisurile pentru ei

Rapoartele europene atrag atenția că, deși există în toată Europa vize de afaceri sau pentru investitori, precum și posibilitatea ca statele să acorde cetățenie în mod discreționar în baza unor merite deosebite, inclusiv economice, schemele care duc la „pașapoartele de aur” sau „vizele de aur” presupun minimizarea condițiilor în care acestea se pot obține și maximizarea beneficiilor atunci când vine vorba de mobilitate sau avantaje fiscale.

De pildă, se pot obține prin investiții pasive, cu alte cuvinte se poate face o infuzie de capital într-o companie existentă deja, se pot cumpăra obligațiuni guvernamentale sau se pot face investiții imobiliare. De asemenea, nici prezența fizică pe teritoriul statului respectiv nu este neapărat necesară. 

În afară de Bulgaria, Malta și Cipru, care acordă și cetățenie, Estonia, Irlanda, Italia, Letonia și Portugalia sunt considerate a fi extrem de atractive pentru investitorii non-UE, oricare ar fi motivația lor.

Datele europene arată că, între 2011 și 2019, peste 130.000 de persoane din țările terțe și membri ai familiilor lor au beneficiat de „pașapoarte de aur” (adică obținerea rapidă a cetățeniei unui stat membru) și de „vize de aur” (drept de reședință obținut la fel de rapid). Statele care le-au acordat aceste facilități ar fi câștigat, în schimb, 21,8 miliarde de euro. 

Practic, bogații din statele non-UE pot să își obțină dreptul de ședere într-unul dintre aceste state UE, în urma unei investiții, care variază de la 60.000 de euro (în Letonia) la 1,25 de milioane de euro (în Olanda). Acest pas pavează drumul către cetățenia obținută la fel de rapid. Pentru aceasta este nevoie însă de investiții mai consistente.

De exemplu, în Cipru, este nevoie de o investiție de peste 2 milioane de euro în imobiliare, companii sau fonduri de investiții, pe lângă investiția într-o reședință care să valoreze cel puțin 500.000 de euro.

În Malta, pentru obținerea pașaportului de aur este nevoie de o investiție de cel puțin 1,15 milioane de euro într-o proprietate imobiliară rezidențială, investiții și contribuții la bugetul de stat.

Cele mai multe „pașapoarte de aur” au fost emise de Cipru (peste 5.000), în timp ce în Malta au fost emise circa 3.700, arată un studiu realizat de Parlamentul European la finalul anului trecut. Acest lucru a însemnat, evident, și investiții pe măsură - 6,3 miliarde de euro în Cipru și 1,2 miliarde în Malta.

România este menționată și ea în rapoarele europene ca stat unde există posibilitatea de acordare de cetățenie, ca urmare a unei investiții, însă condițiile legale impuse nu o fac să intre la categoria „pașaport de aur”. De pildă, se solicită o prezență fizică de cel puțin șase luni pe an. Cetățenia poate fi obținută în urma unei investiții de cel puțin un milion de euro, însă doar după opt ani de rezidență permanentă.

În ceea ce privește vizele pentru investitori, cele mai multe au fost acordate de Portugalia - peste 22.000, iar investițiile se presupune că sunt în jurul a 5 miliarde de euro. Spania și Grecia au și ele un număr impresionat de „vize de aur” - în total, peste 34.000. 

Ungaria a avut și ea, timp de câțiva ani, o schemă similară în vigoare, prin care oferea rezidență permanentă. În urma controverselor legate de lipsa de transparență (practic, un cetățean non-UE putea primi permis de ședere după ce investea circa 300.000 de euro în obligațiuni guvernamentale, bani care erau rambursați după 5 ani, cu o dobândă de 2%) și lipsa de due-dilligence, schema a fost oprită.

Uneori, se găsesc și alte căi pentru a obține cetățenia europeană. La trei ani după ce și-a retras cererea de viză pentru Marea Britanie, din cauza tensiunilor dintre Londra și Moscova de la vremea respectivă, oligarhul rus Roman Abramovici a obținut în 2021 cetățenia europeană cu ajutorul unui pașaport portughez. El și-a putut lua cetățenia sub incidența legii care permitea naturalizarea descendenților evreilor sefarzi, alungați din țară în perioada medievală. În ianuarie, guvernul portughez a început investigarea modului în care Abramovici a obținut această cetățenie. Iar după declanșarea războiului în Ucraina și după sancțiunile anunțate de la Bruxelles împotriva Rusiei, Portugalia a anunțat că nu va mai acorda vize noi pentru investitorii ruși. 

Un raport din 2018 al Transparency International arată că, din analiza schemelor care facilitează obținerea vizelor sau a cetățeniei oferite de Cipru, Malta și Portugalia, reiese că rămân mai multe portițe deschise astfel încât persoane corupte pot primi drept de ședere și liberă circulație în UE, prin neverificarea atentă a surselor de finanțare sau prin lipsa unui proces de due-dilligence mai minuțios. 

Au fost trei și au mai rămas două: Bulgaria și Malta

În 2020, Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva Ciprului și Maltei din cauza pașapoartelor de aur. Cipru a decis să nu mai primească noi aplicații începând cu data de 1 noiembrie 2020, însă procesează din cererile mai vechi. Potrivit guvernului cipriot, toate acestea au fost deja examinate.

Pe de altă parte, Malta a susținut că acordarea cetățeniei este o decizie care trebuie să rămână la latitudinea statelor membre.

La jumătatea lunii ianuarie, coaliția de guvernare recent aleasă în Bulgaria anunța că va pune capăt practicii „pașapoartelor de aur”. Această facilitate exista încă din 2013, dar nu ar fi dus la investiții semnificative în conformitate cu cerințele legislației țării vecine, după cum scrie Euractiv.

Practic, ca să poți primi pașaportul de aur bulgăresc, ar fi trebuit să existe investiții în economie sub formă de proprietăți, afaceri sau depozite bancare. Dacă în mod normal, pentru a primi drept de rezidență permanentă, trebuie să stai în Bulgaria timp de cinci ani cu viză temporară, cu ajutorul vizei de investitor, rezidența se poate obține în doar câteva luni din momentul în care s-a depus cererea, după care se poate obține și cetățenia. În total, cetățenii statelor extra-comunitare care își doresc această cetățenie pe repede-înainte trebuie să arate că au investit cel puțin un milion de euro (jumătate pentru a obține viza de investitor, iar cealaltă jumătate după ce este acordată cetățenia).

De altfel, potrivit datelor Euractiv Bulgaria, din cei 97 de cetățeni care dețin un pașaport de aur, 40% sunt ruși. Totuși, dintr-o anchetă a Mediapool, a reieșit că mulți dintre aceștia au cumpărat titluri de stat pe care le-au vândut după ce au obținut cetățenia sau au garantat cu depozite bancare pe care, de asemenea, le-au lichidat ulterior dobândirii pașaportului.   

Printre numele apărute pe firmament ca fiind deținători de pașapoarte de aur sunt menționate și câteva nume de bancheri de top din Rusia, potrivit unei investigații a Bird.bg, o platformă de jurnalism de investigații : Dmitri Kușaev, director al Credit Suisse Moscova, sau Roman Nagaev, fost director de investiții la VTB Bank. Controlată de statul rus, VTB Bank este una dintre cele șapte bănci rusești care recent au fost scoase din sistemul internațional de plăți SWIFT. Pe lista celor de la Bird.bg mai apare și Igor Finogenov, fost director de dezvoltare al Băncii de Dezvoltare Eurasiatice și considerat un apropiat al puterii de la Moscova.


Citește aici cele mai recente informații despre Război în Ucraina : situația la zi, scenarii pentru ce ar putea urma, explicații pentru cum am ajuns în acest punct, principalele reacții internaționale, impactul economic, dar și raportul de forțe de pe flancul de est al NATO.


Parlamentul European vrea să forțeze statele să renunțe la acordarea acestor facilități

Un prim pas pentru eliminarea acestor facilități a fost făcut deja de Parlamentul European care a adoptat, pe 9 martie 2022, un raport prin care îi cere Comisiei vină cu o propunere legislativă în domeniu. Practic, eurodeputații vor interzicerea „pașapoartelor de aur”, precum și reglementarea „vizelor de aur”, care, prin comparație, presupun riscuri mai scăzute. 

„A fi cetățean european este în centrul a ceea ce reprezintă Uniunea: libertate și drepturi. Cetățenia este un drept, nu o marfă, astfel încât să fie cumpărată și vândută. Guvernele statelor membre vând ceea ce nu este al lor de vânzare, exploatând reputația UE în schimbul obținerii de profit”, a spus eurodeputata olandeză Sophia in ‘t Veld, autoarea raportului despre acordarea cetățeniei și dreptului de ședere pentru investitori pe teritoriul UE.

Raportul eurodeputatei olandeze propune oprirea sistemului de acordare a pașapoartelor de aur printr-o eliminare treptată până în 2025, armonizarea schemelor de acordare a vizelor pentru investitori, verificarea mai atentă a solicitanților și a familiilor lor, inclusiv în ceea ce privește sursa de finanțare, stabilirea unor criterii pentru implicare activă în investițiile promise, precum și șederea efectivă în țara unde se solicită viza. 

Nu este pentru prima dată când eurodeputații semnalează această problemă, însă în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, au subliniat că este „cu atât mai necesar” să fie eliminată această facilitate care pune în vânzare ceva ceea ce statele, de fapt, nu pot vinde - cetățeania europeană. 

Raportul a fost votat, miercuri 10 martie, în sesiunea plenară a Parlamentului European. Acum, Comisia Europeană va trebui să vină cu o propunere legislativă sau să își motiveze refuzul. Totuși, dreptul de acorda cetățenia unui stat membru UE nu este guvernat de legile europene, ci rămâne la latitudinea statului membru. 

La dezbaterea raportului în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, comisarul pentru Justiție Didier Reynders a punctat că obiectivul este eliminarea completă a emiterii de pașapoarte de aur pentru oligarhii ruși, dar și pentru alți străini bogați.

Vizele pentru investitori în SUA și UK

Create cu scopul de a încuraja investițiile străine, vizele pentru investitori sunt acordate și de state din afara UE, însă condițiile sunt mai dure, iar beneficiile mai greu de obținut.

Marea Britanie a început în 2008 o schemă de acordare a vizei pentru a susține investitorii din statele non-UE. În total, potrivit BBC, peste 2.500 de permise de reședință rapide au fost acordate cetățenilor ruși. În 2020, Parlamentul britanic a cerut controale mai stricte, ca urmare a apariției unui raport despre influența Rusiei în Marea Britanie. Recent, Londra a anunțat că renunță la sistemul de vize pentru investitorii bogați.

Statele Unite au și ele un sistem similar, însă criteriile sunt mai stricte. În urma unei investiții de cel puțin 900.000 de dolari și a creării de minim 10 locuri de muncă, se poate obține rapid viza de ședere. Numărul acestor vize este limitat la 10.000 pe an, incluzându-i aici și pe membri familiei solicitantului. Pentru obținerea pașaportului american este nevoie să locuiești în țară timp de cinci ani și să îl obții prin naturalizare. În Statele Unite, potrivit datelor de la Serviciul de Imigrări și Cetățenie, cele mai multe vize pentru investitori sunt acordate chinezilor.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.



Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc