Curiosul caz al lui Pavel Durov | Cu ce rămânem după arestarea șefului Telegram, supranumit „Elon Musk al Rusiei”

De fiecare dată când un nume mare din lumea tehnologiei trebuie să dea explicații în fața autorităților, discuția se duce în câteva mari direcții: respectarea dreptului la libera exprimare, protejarea datelor utilizatorilor și ce reglementări se impun sau nu.

La Telegram lucrurile nu pot fi citite într-o cheie atât de simplă, iar cazul arestării fondatorului aplicației, Pavel Durov, e atât de complex, încât din el pare că se desprinde chiar și un fir politic. Mai mult, marchează o situație fără precedent: e primul CEO din lumea tech care e arestat.

Pe scurt, situația stă cam așa:

• în 24 august, într-o seară de sâmbătă, Pavel Durov e reținut pe aeroportul Le Bourget din Paris, imediat după ce se dă jos din avionul privat care-l adusese din Baku, Azerbaidjan.
• E interogat de polițiști și plasat în arest preventiv.
• E eliberat după patru zile, în schimbul unei cauțiuni de 5 milioane de euro și cercetat în continuare sub control judiciar.
• Între altele, trebuie să se prezinte periodic la Poliție și, cel mai important, nu are voie să părăsească Franța pe parcursul procesului, unul care s-ar putea întinde pe luni de zile, dacă nu chiar ani.

De aici încolo, subiectul se ramifică în foarte multe direcții și la mijloc sunt multe necunoscute.

Știa Durov că va fi arestat? Și, dacă da, de ce s-a lăsat pe mâinile anchetatorilor francezi? Ce legături mai avea Durov cu Rusia natală și cât de apropiată era (este?) relația dintre el și Emmanuel Macron? De ce a devenit brusc Rusia interesată de soarta miliardarului și de ce s-a grăbit președintele francez să afirme că nu e nimic politic la mijloc? 

Codul Penal Telegram

Anchetatorii francezi pun în cârca lui Durov nu mai puțin de 12 acuzații legate de criminalitate organizată, unele care l-ar face să tremure pe orice alt antreprenor din lumea tech care deține o platformă.

Printre ele se numără complicitate la infracțiuni de crimă organizată, trafic de droguri, pornografie infantilă, escrocherie și spălare de bani în formă organizată. Practic, nu lipsește nimic din ce s-ar putea face ilegal prin intermediul internetului.

Peste toate, stă acuzația că fondatorul și CEO-ul Telegram ar fi refuzat să „comunice informații necesare pentru interceptări autorizate de lege”, care merită un pic mai multă atenție. Sunt dese cazurile în care platformelor li se cer diverse informații despre utilizatori sau conversații private.

E celebră disputa dintre Apple și FBI, din 2016, când procurorii au cerut companiei conduse de Tim Cook să-i ofere acces la telefonul blocat al unui suspect, prin crearea unui software de decriptare. Apple a refuzat categoric.

Acum, în cazul Telegram, lucrurile sunt chiar mai complicate.

Încă de când a fost lansată, în 2013, aplicația s-a prezentat drept un spațiu sigur și confidențial, unde tot conținutul este criptat (opțiune care, se pare, trebuie activată de fiecare utilizator în parte și nu e inclusă automat).

Așa a reușit să adune aproape 1 miliard de utilizatori până în prezent. Doar că Telegram nu e doar o simplă aplicație de mesagerie, ca WhatsApp, spre exemplu, pentru că are și funcții similare cu cele ale Facebook sau X – adică permite și crearea unor grupuri și canale în care pot fi distribuite informații. De aici și comparația cu Elon Musk.

În această situație, dacă toate acele mesaje sunt criptate, asta înseamnă, teoretic, că nici platforma în sine nu poate să afle ce discută utilizatorii între ei. Din acest punct de vedere, nu e clar cum ar putea da Telegram curs solicitării anchetatorilor din Franța, lucru punctat și în reacția de după arest.

„Telegram respectă legislaţia europeană, inclusiv Regulamentul European privind serviciile digitale (Digital Services Act, care obligă companiile online să coopereze cu autoritățile n.red.), iar acţiunea sa de moderare se încadrează în standardele industriei. Este absurd să spui că o platformă sau patronul acesteia sunt responsabili pentru abuzurile constatate pe platforma respectivă”, a transmis Telegram.

Rusul cu ambiții de Silicon Valley

Durov s-a născut în 1984, în Leningradul lui Vladimir Putin (azi, Sankt Petersburg), dar s-a mutat cu familia în Italia, la vârsta de 4 ani. Are un frate, Nikolai Durov, despre care se crede că e geniul matematic din spatele Telegram, dar care nu se afișează public. Și el e căutat acum de autoritățile din Franța.

S-a întors în Rusia după căderea URSS, iar în 2006 a lansat VKontakte (VK), varianta rusească a Facebook.

Platforma a intrat în atenția Kremlinului, după ce s-a aflat că protestele proeuropene din Kiev, din 2013, au fost organizate prin intermediul VK.  Autoritățile ruse au cerut atunci acces la datele ucrainenilor care s-au răsculat împotriva președintelui ucrainean prorus de la acea vreme, Viktor Ianukovici. Durov a refuzat să ofere acces.

Refuzul l-a costat: a demisionat din funcția de CEO, și-a vândut acțiunile și a părăsit Rusia în 2014, nu înainte să lanseze Telegram, în 2013.

Aplicația are sediul în Dubai. Durov are o avere estimată la peste 9 miliarde de dolari și nu mai puțin de patru cetățenii: rusă, franceză, una oferită de Emiratele Arabe Unite și alta oferită de insula Saint Kitts și Nevis din Caraibe.

Șeful Telegram susține că are și peste 100 de copii biologici, rezultați în urma donării de spermă din ultimii 15 ani.

A spus Durov adio Rusiei cu adevărat?

Imediat după ce Durov a fost arestat, Ambasada Rusiei la Paris a cerut acces consular și a solicitat anchetatorilor să explice clar motivele reținerii, acuzând lipsa de transparență a acestora și refuzul de a coopera cu Moscova.

La rândul său, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a cerut ca Durov „să nu fie persecutat politic”, iar Franța să vină cu dovezi clare, dacă ele există. Altfel, e doar „o încercare de intimidare”, a punctat oficialul rus.

Anterior, președintele Emmanuel Macron transmisese că arestarea lui Pavel Durov nu a fost „în niciun caz o decizie politică”, ci „parte a unei anchete judiciare”, adăugând că Franţa rămâne „angajată faţă de libertatea de exprimare şi comunicare”.

I have seen false information regarding France following the arrest of Pavel Durov.

France is deeply committed to freedom of expression and communication, to innovation, and to the spirit of entrepreneurship. It will remain so.

In a state governed by the rule of law,…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 26, 2024

Unii experți cred că Rusia se teme ca nu cumva Durov să le ofere anchetatorilor francezi informații prețioase, având în vedere că Telegram este o aplicație extrem de folosită în Rusia și regiune, atât de militarii ruși, cât și de ucraineni, pentru comunicații pe front. Ce e cert la acest moment e că Rusia urmărește îndeaproape cazul, iar motivele din spate pot fi doar intuite.

Pe de altă parte, e adevărat că Durov a plecat „certat” cu Kremlinul din Rusia, dar se pare că legăturile nu au fost rupte chiar de tot. Politico scrie cum unul dintre oligarhii apropiați de Putin a continuat să finanțeze Telegram la început.

Mai mult, se crede că fratele fondatorului Telegram trăiește încă în Sankt Petersburg, potrivit presei pro-Kremlin. Un alt raport arată că, de fapt, exilul lui Durov nu a fost chiar exil. El ar fi vizitat Rusia de peste 50 de ori între 2015 și 2021.

Mai mult, s-a relatat că ar fi vrut chiar să se întâlnească cu Vladimir Putin în Azerbaidjan, în timpul vizitei președintelui rus acolo.

Telegram e folosită la scară largă în Rusia și fiecare are interesele lui. Pentru opoziție, spre exemplu, e un spațiu în care se poate comunica departe de urechile și ochii serviciilor de securitate, lucru util și pentru jurnaliști independenți, care contestă Guvernul rus. Dar au existat și cazuri în care diverse canale sau inițiative critice la adresa Kremlinului au fost blocate, mai arată Politico. 

Tango în stil francez cu Paul du Rove

Durov e cunoscut drept un antreprenor excentric, despre care se știe că obișnuiește să călătorească des. Când a aterizat pe aeroportul din Paris, spre exemplu, era însoțit de asistentă și de bodyguard.

Contextul în care a primit cetățenia franceză rămâne un mister.

Deși ea se acordă acelor persoane care locuiesc în Franța, ceea ce nu e cazul șefului Telegram, un pașaport se mai poate obține printr-o procedură speciale acelor persoane care „vorbesc limba franceză și contribuie, prin munca lor, la influența Franței și la prosperitatea relațiilor sale economice internaționale”.

Nimeni nu a spus până acum cum a ajutat Telegram Franța.

Emmanuel Macron a simțit nevoia să transmită public că apără în continuare decizia prin care lui Durov i s-a acordat cetățenie și a menționat că nu e singurul antreprenor din lumea tehnologiei aflat în această situație. A primit cetățenie franceză și CEO-ul Snapchat, Evan Spiegel.

Presa franceză a scris, de asemenea, că numele din pașaportul francez este Paul du Rove, o variantă franceză a numelui său original.

Nu e clar, deocamdată, nici care e relația șefului Telegram cu președintele Franței, mai ales că liderul de la Elysee e utilizator fidel al aplicației încă din primii ani de când s-a lansat aplicația de mesagerie și nu a vrut să renunțe la ea, chiar dacă a fost sfătuit informal să o facă.

Le Monde scrie că Durov s-a întâlnit cu Macron de mai multe ori în ultimii ani. De asemenea, liderul francez ar fi încercat să-l convingă pe Durov să-și mute sediul Telegram la Paris.

O publicație franceză a relatat că, în momentul în care a fost ridicat de pe aeroport, Durov le-ar fi spus polițiștilor că a venit în Paris să ia cina cu președintele Macron, informație care nu poate fi verificată.

Președintele Franței a negat apoi că ar fi știut de vizita lui Durov, dar presa franceză remarcă faptul că se afla în acea zi în locuința sa privată, lucru care poate fi explicat, totuși, prin faptul că era o zi de weekend.

Un proces cu implicații majore

Procesul lui Pavel Durov, posibilele informații pe care anchetatorii le-ar putea stoarce de la el și orice fel de rezultat pot avea un impact major nu doar în lumea tehnologiei, ci și în cea politică.

Pe de-o parte, dacă fondatorul ori liderul unei platforme tech e condamnat pentru ce fac utilizatorii pe acea platformă, atunci s-ar putea crea un precedent care i-ar pune în gardă pe mulți alți giganți din domeniu. De la excentricul Elon Musk și până la șeful a trei mari aplicații de pe piață – Facebook, WhatsApp și Instagram – Mark Zuckerberg.

Dilema lui Durov sună, la acest moment, cam așa: alege să coopereze cu autoritățile franceze pentru ca acest scandal să nu escaladeze? Sau preferă să-și apere însuși modelul de business, adică să țină departe de ochii autorităților tot ce se întâmplă în aplicație?

Apoi, s-ar putea crea noi tensiuni, care oricum ard mocnit, între Rusia și lumea occidentală. „Miliardarul rus, condamnat de Occident pe nedrept, pentru a pedepsi Rusia” ar putea deveni noul narativ la Kremlin și în presa rusă apropiată regimului lui Vladimir Putin. Rușii se tem că, intern, aplicația ar putea permite decriptarea conținutului din aplicație și atunci francezii ar putea avea acces inclusiv la informații din interiorul armatei ruse.

Toate aceste dispute geopolitice s-ar deschide pe cu totul alte planuri, mai ales că Durov pare că are o relație complicată și cu alte câteva guverne ale lumii, care au încercat fie să-l curteze, fie să-i pună bețe în roate, scrie Wall Street Journal. În 2017, agenții de spionaj din Franța și Emiratele Arabe Unite au condus o operațiune secretă, în urma căreia au reușit să acceseze telefonul lui Durov, să aibă acces la datele stocate acolo.

Într-un rar interviu, acordat realizatorului TV american Tucker Carlson (același care a făcut un controversat interviu cu Vladimir Putin), miliardarul rus susținea că, de fiecare dată când ajunge în SUA, agenții FBI îl așteaptă cu brațele deschise pe aeroport sau în orice altă parte. „Vor să stabilească o relație cu mine pentru a ajunge, sub o formă sau alta, să controleze Telegram”, spunea el.

Cei care-i folosesc aplicația îl văd ca pe un apărător feroce al libertății de exprimare și ca pe un susținător al libertăților individuale. E genul de atenție pe care Durov, ca orice alt mare antreprenor din lumea tehnologiei, vrea să o aibă.

Odată cu acest proces, are parte din plin de ea. Rămâne de văzut dacă lumina reflectoarelor îl va orbi sau, din contră, îl va face să arate mai bine.